2,096 matches
-
discuția , ascultarea ideilor altora ar putea fi soluții mult mai eficiente de ameliorare a lumii existente, decât autoritarismul, credința romantică în revoluții care să răstoarne valorile existente. Uneori evoluția omului stă să apuce pe culoare în ungherele cărora pândește neființa, pieirea. Există cotituri devastatoare în istorie asupra cărora oricât ai poposi tot nu-i destul. Dacă reflexia pentru un trecut vinovat nu este continuă și complexă, dacă tânărul tratează cu indiferență ceea ce se află dincoace de el, riscă, o spune și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
alternative salutare și nu pe cele morbide. Acest mesaj își face drum și din excelentul Eseu despre orbire al lui Saramago. Ceva din structura noastră de moderni însetați de transgresare a limitelor moralei, poate conduce spre propria rătăcire, și apoi pieire. Lumea noastră ar putea-o cârmi spre animalitate tocmai prin neglijarea moralei. Morala stă prin fermele ei reguli să zidească umanitatea ca întreg. Ori morala presupune respectul pentru celălalt. În absența celuilalt, morala ar fi inutilă. În prezența celuilalt, absența
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
condiție a întrețeserii acestor interese particulare egoiste. Intriga este un alt instrument prin care se ajunge în poziții cheie. Te folosești de oamenii puternici pentru a schimba locul pe tabla socială a oamenilor slabi. Îi clintești de la locul lor spre pieire ca pe niște piese de șah, dacă-i vorba să-ți uzurpe poziția. Romanul lui Kazantzakis imaginează un fel de creștinism care este asemeni oricărei politici duse de liderul religios: rece, calculat, fără licăriri de conștiință, manipulator când e cazul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
se poate nicicum extrage. Când de fapt el însuși se aruncă în circumstanțe ilogice, de un spectaculos grotesc. E drept că și de salvat, tot în mod ilogic se salvează. Nu de puține ori, atunci când crede că e pe prăpastia pieirii, că foamea îi va aduce de acum așteptatul sfârșit, dă peste el câte un miracol care îi aduce în buzunar sume frumușele pentru cineva ca el. Zece coroane primește în mai multe rânduri de la ziar, atunci când se aștepta mai puțin
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fără regrete, fără remușcări. Înlăuntrul meu începeau să apară tot mai multe pete de putreziciune, un putregai negru care se întindea din ce în ce. Iar de sus, din cer, Dumnezeu mă urmărea cu un ochi atent, luând seama ca pieirea mea să se desfășoare după toate regulile artei, încet și sigur, fără nici o întrerupere a ritmului. Dar în străfundul iadului, diavolii spumegau de furie că durează atât de mult, până să comit un păcat de moarte, de neiertat, pentru care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de Saramago în Eseu despre orbire... Politicieni și gânditori pot propune lumii o cale spre extincție și asta în numele unui mai bine, în numele raiului pe pământ. Gulagul, pogromul, holocaustul, sunt doar câteva din experiențele dramatice ale omenirii conduse pe calea pieirii de idei aplicate de politicieni. Scriitorul are darul de a închipui, de a proiecta, de a construi lumi, oricât de aberante ar fi, cu condiția ca vreunui politician să nu-i vină ideea de a le aplica. Diavolul este politic
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
norocul iubirii, sau când cad în ghinionul pierderii celui iubit, se aciuiază unii pe lângă alții de spaima singurătății. Uneori se întâmplă să se unească singurătăți care nu se izbăvesc ci se îneacă în viciu. Să împărtășești același viciu este începutul pieirii în doi. Luana și Andi, înecați în aburii alcoolului, împărțindu-și singurătățile între cearșafuri sordide, e un cuplu trist care se sfâșie până când unul din ei, Luana, ajunge la ospiciu. Ospiciul ca mecanism al degradării umanului. Andi e preluat apoi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
intenționalitatea vederii. Câmpul vizibilului însă nu se restrânge, nu e redus la manifestarea unui conținut inteligibil; pur și simplu el nu mai este, se sustrage orizontului de prezență, abdică din ochi. Antipeisajul e rodul depoetizării radicale, al unei catastrofe abrupte. Pieire, dizolvare, absorbție, diminuare, decolorare - iată etapele unei fulgerătoare dispariții care nu pare să lase nimic la vedere. Dar ceea ce dispare totuși se vede, apare în dispariția însăși; priveliștile neprivite rămân în vedere, însă numai ca imagini desprinse de lucrurile pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atâta vreme cât nu crede încă în propria-i înfrângere, iar înjurătura exprimă, chiar dacă într-o formă diminutivă, continuarea simbolică a luptei. Pentru că, pe de-o parte, tăcerea e de aur, pe de alta ea prezintă natura unui măr otrăvit, responsabil de pieirea graiului pe termen lung; revenirea vorbirii în ceea ce are ea mai viu și mai transformator e mult mai incertă decât pare la prima vedere. De aceea, indiferent cât de reprobabilă din punct de vedere civic, înjurătura rămâne un recurs de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ei de spirit, din felul �n care este alc?tuirea ei sufleteasc? �n acel moment [�] Astfel, ea are ceva suflete?te permanent, care-i d? caracterul, care-i stabile?te valoarea, care-i face m�ndria sau o �ndreapt? spre pieire [�]; acest fond nu poate fi biruit. El este zestrea, el este darul, el e nenorocirea ?i os�nda. Acoperit un moment, �n?elat sau �nsp?im�ntat, el �?i revine ?i domin? pe mai departe, fiindc? vine din tot ceea ce
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
că, brodnicii și românii, care au fost cu ei, au avut aceeași soartă, ca și rușii și ceilalți cumani, și că puțini se vor mai fi înapoiat în Moldova inferioară și Țara Românească, după bătălia de la Cacea. Consecința imediată a pieirii multora dintre cumani o avem în faptul că regele Andrei al II-lea, socotind că foștii stăpâni ai stepelor nu mai prezintă un pericol pentru Transilvania, dinspre Moldova și Țara Românească, izgonește, în primăvara anului 1225, pe cavalerii teutoni cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și populație civilă în număr de circa 4.000 de oameni. După aceste trei lupte, orașul s-a supus, Pristaldul sașilor s-a predat și a devenit cu un grup de încă 600 de saxoni auxiliari, călăuze ai mongolilor, spre pieirea fraților lor de la Bistrița și din celelalte orașe transilvănene. Fără a zăbovi măcar o zi, Cadan și Buri pornesc, pe data de 1 aprilie, în jos pe Someș și prin pasul Bârgăului de pe Bistrița ardeleană, ajung și dărâmă castelul Burghallen
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu danii de sate, pe românul maramureșan Stanislav, fost voievod de Ung, și pe frații Drag și Dragoș din Bedeu, ambele localități astăzi încorporate la U.R.S.S. Supărat, totuși, de pierderile mari suferite de românii transilvăneni și, mai ales, de pieirea locuitorilor catolici, pe care-i nimiceau schismaticii moldoveni unde-i întâlneau, Carol de Anjou se plânge Vaticanului că supușii „catolici au avut de suferit tot felul de maltratări din partea schismaticilor, tătarilor și păgânilor” (cumani). Probabil că va fi cerut și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
3 martie 1473, acesta era deja liber și rectorii din Caffa răsplăteau cu bacșiș, pe tătarul trimis de Mamak să le aducă vestea. Să fi fost oare amestecați și genovezii în această evadare ? Dacă da, atunci ea a fost spre pieirea Caffei. Căci în anul 1474, odată cu dispariția lui Mamak, Eminek, rămânând cel dintâi în familia Sirinilor, a devenit de drept reprezentantul lui Ahmed han ca guvernator al Crimeii. Genovezii, presimțind că noul reprezentant al Hoardei Mari nu putea să uite
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din Aiud și cel din Târgu Mureș. Școala de la Sf. Sava din București, reorganizată ca o academie de către Constantin Brâncoveanu, se ghida după o programă adoptată din anul 1707 și care cuprindea studiul logicii, retoricii, fizicii, astronomiei, despre naștere și pieire, despre suflet și despre metafizică. La acestea se mai adăugau gramatica, limba greacă veche și nouă, literatura greacă etc. În perioada 1714-1821, conținutul învățământului devine tot mai orientat către disciplinele laice, constatându-se și o serie de preocupări pentru studiul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acțiunii unor endonucleaze. Ele sunt ulterior fagocitate de către macrofage. d) apoptoza, care joacă un rol de seamă în embriogeneză și în toate procesele homeostazice ale adultului, este caracterizată printr-o serie de „procese cronologice de demolare“ a celulei condamnate la pieire (fig. 4-7). Apoptoza joacă, de asemenea, un mare rol în persistența și metastazarea clonelor celulare cu defecte, premiză a oncogeniei. De precizat că, în descompunerea ADN-ului, de pildă, fragmentele de ADN nu sunt mai lungi de 180-200 perechi de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
citocromul C, ieșit din mitocondrie în citoplasmă, formează un complex cu enzima APAF-1 . Acest complex, în alianță cu caspaza 9 (caspază inițiatoare), formează apopto zomul care activează caspaza 3 - „călăul“ propriu-zis al celulei condamnate. La dezmembrarea celulei nervoase condamnate la pieire, mai contribuie și un alt factor, nu intervin caspazele, ci un mecanism bazat pe proteina inductoare de apoptoză, AIF (engl. = Apoptosis Inducing Factor-1), al cărui sediu natural este spațiul dintre cele două membrane care învelesc mitocondria. Rolul AIF este acela
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ei poet și-a găsit o nouă pasiune și vrea să afle cum l-ar pedepsi. În primul moment, Corina spune că l-ar ucide chiar ea (Cu-a mea mână eu viața le-aș răpune), însă apoi recunoaște că pieirea celui drag ar însemna propriul ei sfârșit (de-a muri Ovidiu ?.../ Eu încă voi muri - I 3), ceea ce determină protestul soțului încă îndrăgostit (Ba nu-i muri, amorul ce încă mă cuprinde/... va deveni un scut/ Ce te-a feri
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
această însoțire va aduce pierirea comandantului grec : fii bucuroasă pentru măritișul meu regesc [...] regele aheilor, luându-mă, în mine va-ntâlni o soață mai ruinătoare ca Helena. Am să-l ucid și am să-i surp tot neamul, ca să răzbun pieirea fraților și a tatei [...] Acelora, pe care îi urâm mai aprig, tu și eu, din însoțirea mea li se va trage nimicirea [...] vreau în Hades să nuntesc cu Agamemnon. Cunoscătoare a viitorului, fata știe că nunta plănuită înseamnă sfârșitul dușmanului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de tâ nărul Friederich Barbarosa. Este un element deo sebit de valoros, inteligent și războinic, cu atât mai pericu los. și mai cu seamă, vă urăște ca nimeni altul. — știm, suspină Bertold. știm că Friederich ne urăște și a jurat pieirea Casei noastre. și mai sunt și alții... Dar, domnule Bodo, toate sunt În mâna Domnului și, dacă El va Îngădui, toate măsurile noastre de precauție nu ne vor ajuta cu nimic. — Mărite frate, interveni Conrad cu blândețe, Stăpânul nostru, al
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ai să apuci acele timpuri. Mie mi-a prezis pustnicul de sus din pădure că voi muri tânăr. Dar că voi muri cu spada În mână, așa cum se cuvine unui cavaler, așa că nu mi pare rău! — Pustnicul a prezis și pieirea Staufenilor. Vorbea de un eșafod ridicat undeva Într-un oraș depărtat la marginea mării albastre, pe care se va rostogoli capul ultimului lor urmaș, suspină Bodo. Nu la malul mării, ci aici, În piața orașului nostru, vor muri toți vrăjmașii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să-l facem la Molsheim. Nu Înțeleg ce vrea Amadeus. Nu cred În sinceritatea lui. De ce vrea să se Împace cu noi tocmai acum? și de ce tocmai la Molsheim? El și mădularele familiei Staufen! Niciodată nu ne-au dorit decât pieirea. Au făcut tot ce-au putut ca să ne distrugă. Dar Dumnezeu și Sfântul Apostol Petru, la a cărui mânăstire se fac zi și noapte rugăciuni pentru stirpea noastră, nu i-au ajutat. și toți nobilii de dincolo de Rin! Cei care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Neamț, tata a închiriat o locuință cu o curte mare plină de bălării. Lipsuri, foamete, mizerie cumplită: Ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc și Tu le dai lor hrană la bună vreme. (Psalm 144:15) Se părea că suntem sortiți cu toții pieirii și că nu mai există nicio șansă de supraviețuire. Dar, deodată, parcă ceva începuse să se miște. Echipe formate la nivelul primăriei umblau prin cartiere, pe străzi, din casă în casă, și verificau pe bază de liste numele proprietarului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la o formulare de dragul căreia nimeni nu-i dispus a-și pune viața în pericol. Cum ar spune Péguy, drumul este mereu de la mistică la politică. Dacă Domnul le iartă și le uită pe toate, el vrea mîntuirea păcătosului nu pieirea lui. Greu, dacă nu imposibil, este pentru noi a ierta, a ne ierta pe noi și între noi. Una după alta sînt tălmăcite treptele iertării. "Greșiților noștri le iertăm greu, sau dacă iertăm, nu uităm. (Și iertare fără uitare e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în loc să părăsească scena, a stat pe scenă și a ascultat Internaționala". O altă tragedie a fost colectivizarea (Colectivizarea în Vrancea), distrugerea practică a unei întregi clase, a țărănimii clasă care nu s-a mai refăcut după '89 și este sortită pieirii. Vom avea fermieri, dar nu țărani. Cea mai conservatoare, singura clasă care nu se abătea de la cutumele tradiției a fost spulberată de tăvălugul comunist. În anul 1962 procesul colectivizării agriculturii este considerat practic încheiat. Un rol de căpetenie în finalizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]