2,045 matches
-
de G. Româno (1492-1526), asistent al lui Rafael. Edificiul, construit �n jurul unei cur?i aproape p?trate, se �nvecineaz? cu o gr?din? �nchis? �n semicerc de arcade rustice. Ordinul doric domne?te pe toate fă?adele. La exterior, pila?trii subliniaz? un apareiaj cu bosaje rustice; spre curte, eleva?ia unui nivel se ordoneaz? �n travee ritmice cu coloane angajate, dar, ciudat, triglifele antablamentu-lui apar c?zute o dat? din trei. de ser-iene, �nspre gr?din?, s�nt foarte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a lui Sansovino r?m�ne apropiat? de om, de cet??ean. �n arhitectură lui Michelangelo (1475-1564), ordinul colosal ?i rupturile de scar? accentuate de umbre brutale, la palatele Capitoliului (Romă, 1538), unde savante combină?îi de decoruri arhitecturale � coloane, pila?tri, frontoane, balustre, console cu volute dispuse �ndr?zne? � �n vestibulul bibliotecii laurentine (Floren?a, 1558-1559) determin? un c�mp de tensiuni �n fiecare con-struc?ie. Arhitectură ia atunci o dimensiune cosmic?, cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea pie?ei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acestei scenografii la palatul Luxembourg, �nceput �n 1615 la Paris, pentru Maria di Medici. Palatul de Juști?ie din Rennes (1618), �ns?, �?i extrage monumentalitatea sobr? din articularea unui nivel de funda?ie cu bosaje, cu un etaj ritmat de pila?tri ?i cu acoperi?uri �nalte f?r? lucarn?. �n 1616, de Brosse deseneaz?, pentru Saint-Gervais, o biseric? gotic? ț�rzie, prima fă?ad? clasic? din Paris, suprapun�nd cele trei ordine antice � �n loc de dou? că la Îl
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
papalitate. Proiectului lui Wren pe plan centrat acoperit cu un dom � marcat de Sf�ntul Petru al lui Michelangelo, ba chiar de Panteonul lui Adrian � clerul, măi tradi?io-nalist, �i prefer? un plan �n form? de cruce latin?. Coloanele ?i pila?trii corintici, distribui?i regulat c�te doi pe dou? niveluri, confer? fă?adelor unitate ?i monumentalitate; c�ț despre colonada tamburului domului, aceasta face trimitere la Tempietto a lui Bramante. �n sf�r?it, siluetele oarecum baroce ale turnurilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
C�ț despre altarul principal, el con?ine sculpturi, ordin corintic de marmur? roz care imit? jaspul ?i lumin? zenital? misterioas? �ntr-o scenografie aerian? �ntru gloria martirului. ?i aceast? atrac?ie celest? este accentuat? de ritmul ascendent al ordo-n?rîi pila?trilor, prelungit �n nervurile cupolei sc?ldate �ntr-o lumin? aurie. Vocabularul arhitectural al lui Bernini r?m�ne fidel surselor tradi?iei clasice. Dar el �i re�nvie variet??i rare: coloana torsadat?, antablamentul curb, frontonul arcuit ?i �ntrerupt. El
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
te o fuziune abil? de elemente baroce germanice cu modelele baroce române. �n apropiere de Lisabona, M. V. de Oliveira con-struie?te micul palat de la Queluz (1747-1752), a c?rui fă?ad? articuleaz? cu o rar? elegan?? un ordin colosal de pila?tri de-abia sublinia?i ?i accente rococo foarte temperate. Anumite configura?îi baroce, de-abia sugerate de Wren la catedrala Saint Paul, anun?? o rapid? aderare a elitei arhitecturale la mi?carea baroc?, c?tre 1700-1730, �ntr-o ?ar? opus
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
C. L. Engel (1778-1840), care deseneaz? remarcabilul ansamblu din pia?a Senatului (1818-1822) de la Helsinki, m?rginit? de catedral? (1818/1830-1851) ?i de universitate (1828-1832), ale c?ror fă?ade de un galben �nchis s�nt ritmate de coloane, de pila?tri, de frize, de sculpturi imaculate. Aceast? utilizare a culorii caracteri-zeaz? ?i un num?r mare de edificii care fac din Sankt-Petersburg ?i din Moscova centre notorii ale neoclasicismului, influen?ațe de ideile, formele ?i arhitec?îi veni?i de la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
c?ci, dup? Le Corbusier (1887-1965), �modenatura nu �nseamn? mu-lura?ie. [...] Modenatura este �n exclusivitate jocul savant, corect ?i magnific al volumelor sub lumin? Vila Savoy (Poissy, 1928-1931) este �mplinirea pro-blematicii pe care Le Corbusier o sistematizeaz? �n cinci puncte: pilo?i �n locul pere?ilor portan?i; planul liber, pentru c? el nu mai este tributar structurii; acoperi?ul-teras?, o dal? de beton armat, amenajat că gr?din? sau solarium; fă?ada liber? ?i fereastră pe lungime, conse-cin?e ale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
and Poems, 1982, p. 123: "An incident hâș occurred which hâș given me new room for meditation. Are such things the operation of ungoverned chance? I hâd ventured upon deck and thrown myself down, without attracting any notice, among a pile of ratlin-stuff and old sails, în the bottom of the yawl. While musing upon the singularity of my fâțe, I unwittingly daubed with a tar-brush the edges of a neatly-folded studding-sail which lay near me on a barrel. The studding-sail
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
accelerație. În mod obișnuit, ținând seama de o secundă, startul include timpul de reacție, aplicarea forței și primii doi pași de alergare. Toți acești factori au fost măsurați cu un goniometru electronic, calculator portabil 280 Kisler, platformă 40/60 cm, pilă electronică pentru înregistrarea timpului de contact și presiunea înregistrată de talpă asupra blocstartului. L. Mendoza și W. Schollhorn, 1992, studiind tehnica startului de jos, au adus îmbunătățiri timpului de țâșnire din blocuri pe seama puterii musculare și mai puțin pe îmbunătățirea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cunoscut printre aceștia, apelează la serviciile unui pensionar. Abia într-un târziu își cumpără un Fiat de la Gheorghe Balaci pe care îl înlocuiește după ani buni cu un Aro pentru export pe care îl obține, cum altfel, prin intervenții și pile. Ultima lui mașină e, ține s-o spună o Lada. Câștigă la Loto o Dacie 1300, și în loc să fie fericit că i-a surâs norocul, e mai mult decât încurcat, asta ar aținti privirile asupra lui, ceea ce ar fi un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
reușit, adesea, să se strecoare, să sară, într-un cuvânt, să se descurce. Dar această descurcăreală s-a întors împotriva noastră, fiindcă ea a anihilat puterea noastră de a ne radicaliza și solidariza. Cum să te radicalizezi împotriva răului când pila Gogu (ca să redefinim și noi aceeași situație), citește: abuz de putere și trafic de influență funcționează impecabil? Corupția și specula ce domină de atâta vreme, azi căpătând forme de-a dreptul incredibile, nu pot fi eradicate în plan social, dacă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
execuție, dar bine remunerate, În țări care respectă competența În domeniu. Un singur exemplu: un inginer talentat care repară mașini În Spania, soluție la care a recurs după repetate Încercări de a face același lucru În România, fără a avea pile și bani de șpagă. Un tânăr extrem de capabil, plecat de la Universitatea din Cluj cu o bursă de doctorat În Olanda, s-a remarcat, a fost reținut la o universitate acolo și În șapte ani a devenit șeful unui grup performant
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
femeia în cadrul cuplului pe care îl formează cu Maud. Este blajin, precaut și își îngrijește trupul ca o femeie. Marcel Prévost ni-l înfățișează în camera de toaletă. Iubește oglinzile și obiectele delicate. Se îngrijește cu meticulozitate, fiind înconjurat de pile de unghii, perii, piepteni, flacoane de cristal și lenjerie brodată. La polul opus al acestor bărbați care nu mai sunt decât o umbră a masculinității se află "defloratorii de meserie", cei pe care îi numim astăzi "obsedați sexuali": Luc Lestranges
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
promovat cu nota zece, cu dreptul ca anul de stagiatură să-l practice la un spital din Iași, cu posibilitatea de a păstra și fructifica contactul practic și științific cu universitarii care îi atestaseră calificarea. Dar pentru că au intervenit, probabil, pilele și comisionul, doamna rector, care dispunea cum erau date repartițiile, l-a atenționat să-și aleagă un județ dintre două disponibile - Vaslui și Suceava. Stagiul și l-a făcut la Suceava. Între timp s a și căsătorit cu dr. Zegan
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cine, dar nu spuse o vorbă. - Cum îl cheamă pe sublocotenentul vostru? - Habar n-am! Nici macar nu mă interesează. Dar de ce mă întrebați? - A venit una să facă o întrerupere de sarcină la noi și voiam să-ți pun o pila.. - Nu-i nevoie, mă descurc, chiar îmi place.. E destul de greu uneori, măi alea vară pe căldurile astea mari, si mai ales că fata când ai „probleme” , nu ai cum și unde să te schimbi, dar nu trebuie să refuzi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nu uit ceva: Daniel (Corbu n. red.) și Sava (Nicolae n. red.) au fost la Iași prin decembrie! Și la o crîșmă, spun ei, Brumaru (Emil n. red.) le-a zis că tu ți-ai făcut nu știu pe unde pile, la București, ca să intri tu la "Convorbiri" (revista "Convorbiri literare"; Lucian Vasiliu era muzeograf la MLR Casa "Vasile Pogor", Iași n. red.), și nu el! Am dezaprobat asta; ei zic că totuși așa zicea Brumaru. Îți spun asta pentru că știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
s-o ștergem de aici Înainte de-a se descoperi cadavrul paz nicului... Necunoscutul scoase o legătură de chei și Încercă mai multe, până o nimeri pe cea care se potrivea. Deschise ușa și Începu să pilească lanțurile cu o pilă uriașă ascunsă sub manta. Ieșiră În vârful picioarelor. Trecură pe lângă paznicul care zăcea nemișcat la pământ. Necunoscutul Îl dezbrăcă pe acesta de pelerină și i-o aruncă lui Simeon: — Îmbrac-o și Încearcă să te strecori fără să te recunoască
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
slujești o viață la stat, mai recent la patron. Sau să te transformi din artist de frunte în personaj de publicitate la farmacia inimii Catena. A.B.Când mor, unde se duc poeții? Cei cu dare de mână, cei cu pile la împărăția breslei, la Bellu. Cei mai mulți, pe unde apucă sau la groapa comună; ca Bălcescu, Mozart, alții. Dar, dragă Angela, ce-ți veni cu o astfel de întrebare? Dacă n-aș ști că ești om serios, cu experiență în arta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și întunericul, lipsa divertismentului, viața cenușie din comunism tocmai în anii cînd eram tînăr și doritor de diversitate. Deși am făcut un liceu de elită, cursurile erau alternate cu "practică" unde, uneori, nu făceam decît să frecăm cu bomfaierul sau pila niște piese de metal care nu serveau la nimic, supravegheați de niște tipi abrutizați care ne dădeau note în catalog după acuratețea cu care pileam. Nici să-i mituim nu era ușor, că le era frică. Apoi m-a stresat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca să obțină aprobările, dacă nu cumva era chiar o gelozie a academicianei profesor doctor etc. A.M.P. : Asta arată că regimul se gripase, că era într-o fază avansată de nebunie. Mi-amintesc că făceam foarte multe gărzi. Obținusem prin pilele specifice regimului să nu fac stagiile pe care le făceau toți colegii mei la toate specialitățile. Stăteam numai la psihiatrie, pentru că urma să fiu reținută ca asistent în învățĂmântul supe‑ rior la psihiatrie. Și asta mi-a permis timp de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
organizat regimul, nu genera un regim modern, ci unul absolut rudimentar. Oricine avea putere începea să traficheze această influență pentru foloase materiale. SĂ zicem gestionarul, care avea carne : el devenea un fel de mic împărat ; securistul, care avea influență, punea pile la examene și așa mai departe. Și această chestie s-a transmis în postcomunism și este o bună parte din expli‑ cația pentru care postcomunismul a fost așa de corupt. Puterea discreționară e cauza principală a corupției. Pe urmă, legile
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ei, în ochii mei, nu mai au mare credibilitate, fiindcă ei știu foarte bine că acest departament nu se creează din cauza corupției guvernului. De ce să faci un departament ca să noteze câte limbi știe unul, când tu tot pe Ăia cu pile ai să-i pui ? Niciun guvern nu a avut voința să îl creeze. Sub Boc am primit să scriu prefața BĂncii Mondiale la 20 de ani de la tranziție. Exact acum cinci ani. Nu s-a mai publicat volumul, pentru că a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
bine. A.M.P. : Foarte puține. V.A. : Puține, e adevărat. CĂci mulți pleacă. A.M.P. : Iar acești oameni nu sunt recompensați social aici. Aceasta nu e o societate ce recompensează meritul. Asta e o societate în continuare bazată pe PCR : pile, cunoștințe și relații. Acesta este cercul vicios. Nu avem în acest moment în România o masă critică de oameni competitivi care să simtă că sunt gata să dea piept cu viața ! Aceia pleacă. În orice domeniu, în construcții, în Academie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să le ușureze calea. A văzut și femei luate cu forța, bătute și umilite și violate în colțuri întunecate de bărbați nespălați și beți, fie români, fie rusnaci, care la Huși o duceau bine mersi, scutiți de front prin minunea pilelor, în timp ce taică-su era în mijlocul războiu- lui, să-i salveze. A simțit cum dintr-un om liber poți deveni sclav și că ceea ce construiești o viață ți se poate lua într-o clipă. A văzut animalele trăind după legea junglei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]