3,039 matches
-
anumite așezări și reprezentarea subzonei. Din unele există mai multe exemplare(dar nu suficiente), iar din altele nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcam că această piesă de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, cănd
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
impuse de croi, cănd încrețul avea rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem în vedere artefactele din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier), însă că pondere în mod diferit, de la subzona la alta. În Plaiul Cloșani și Subzona Centrală cămașă încrețita în jurul gâtului, cu mânecă de tip tradițional, largă la capăt, tripartită, cu încreț brodat în punctul pe dos este prezentă mai mult si coexista cu cămașă cu mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
comparativ cu numarul relativ mic de artefacte existente în colecția muzeului) în modul de tratare și alegere a decorului( vezi Anexă 1- catalogul pieselor). Astfel întâlnim câteva cămăși cu mânecă tripartită similară tipului arhaic(vezi planșa 1) întâlnit și în Plaiul Cloșani sau Zona Centrală, cu altița separată-îngrădită(P1400), cu umeraș( P216, P2516, P220, P1137, P1227), cu umeraș și râuri pe braț(P1567, P221), cu râuri pe mânecă (P1567, P221), sau cămăși cu mânecă în tablă( P239, P2558). Cămășile sunt lucrate
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
P2516, îngust, albastru ; P2585 foarte lat, rânduri săbiate de romburi de culoare mov, brodate peste fire ; P2765 grena. Gură cămășilor se închide într-o parte sau pe mijloc cu nasture în proporție destul de mare:10 cămăși (față de ce cămășile din Plaiul Cloșani, Zona Centrală) care se închid cu șnurulete), cu șnurulete sau unele au gură largă de se îmbracă “pe cap“ (P220, P1567, 236, P1133, P2765). La cele mai multe gură cămășii se termină cu bentița, brodata (că majoritatea acestui tip de piese
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
P1153, P236, P 2585, P2586), o cămașă se termină cu manșeta (P2511), varianta apărută sub influența bluzei orășenești, iar o cămașă are mânecă ușor strânsă de feston(o soluție găsită de cea care a confecționat această piesă de port). În Plaiul Cloșani există 4 exemplare de cămăși cu mânecă strânsă la capăt și cu pumnaș, provenite din arealul Baia de Arama sub influența cămășii ungurenești. Dacă în Clisura Dunării, în general mânecă se termină cu cipca, exemplarele asemănătoare provenite din Zona de Sud
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
Comunist Român (PMR, la acea dată), director al Direcției Circulație Monetară la Banca Națională și reprezentant al României la CAER. Și acum, iată opiniile președintelui "Institutului Cultural Român" despre România și români, despre Cultura și limba română: GEOGRAFIA ROMÂNIEI: „Radiografia plaiului mioritic este că a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediția 1996, pag.63) POPULAȚIA ROMÂNIEI: „23 de milioane de omuleți patibulari." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediția
ICR, FIAT LUX ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359718_a_361047]
-
niciodată nu s-a gândit ca această capdoperă să fie redată într-un limbaj poetic care să aibă ritm, rimă, forme prozodice fixe și figuri de stil, iar această îndrăzneață încercare iată că ne onorează să fie făcută chiar pe plaiurile mioritice, de către un poet din Cluj-Napoca, românul Ioan Ciorca. Las la o parte faptul că - trecătoare, timide și foarte mici încercări - s-au făcut sporadic în diferite limbi ale lumii, dar numai din cartea psalmilor și a proverbelor ori simple
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
captivante pagini, m-a încântat. În primul rând am simțit că întreaga lucrare este o incontestabilă și o ambițioasă încercare de a muta uriașul fluviu biblic al Vechiului și Noului Testament de pe tărâmurile sfinte ale străvechii Palestine pe luminoasele noastre plaiuri mioritice. A fost o ambiție auctorială uriașă care, din fericire, a devenit o admirabilă reușită a genialității valahe pe care analiștii viitorului s-ar putea să o simtă ca un experiment deosebit de interesant din punct de vedere literar, lingvistic și
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
foarte omenesc! Peste drum cu bolovani, Sfărâmați de mulții ani, Cu un sigiliu încă nepătat, Peste lumea mare aruncat. N-am ales nici o cărare, Am mers pe drumul mare, Fiind o grea încercare, Trecută cred, de fiecare. Îndreptat spre ultim plai, Însoțit de-un trist alai, Îl vor duce pe Mihai, Nu se știe dacă-n Rai! Care a trecut prin lume, Cu angelicul său nume, Căci a fost și el un fir, Ce va dormi în cimitir! Sub pământul cel
CER ASCUNS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359200_a_360529]
-
dar, poate, amintește de diaspora românească din timpul lui Mircea Eliade , Nae Ionescu, Petru Dumitriu. Nu poate fi vorba nici de o „autoexilare” din spațiul cultural mioritic, nici de o „părăsire” a patriei-cuib, ci, mai degrabă, de o „plecare” din plaiul însuflețit de dorul românesc purtat peste oceane în inimile românilor. Îndepărtarea de România îmbină dorul de țară cu dorul, sau, mai exact, cu dorința de afirmare a personalității zămislite în spațiul doinei, spațiu ondulat mioritic-în accepția lui Lucian Blaga - între
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița Năsăud Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului Păstrarea unei stări ecologice, chimice bune și a unei dinamici naturale a cursului de apă este un deziderat comun. 13 Ocoalele silvice: Feldru, Plaiurile Heniului, Someș Țibleș Entități private responsabile cu gestionarea fondului forestier O gestionare eficientă a fondului forestier va conduce la păstrarea / îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor, în cazul sitului vizat o importanță deosebită având habitatele ripariene 14 Agenția Națională de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
stări ecologice, chimice bune și a unei dinamici naturale a cursului de apă în ariile naturale protejate +++ Prin reglementarea activităților care au legătură cu cursurile de apă contribuie la conservarea biodiversității (a habitatelor și speciior acvatice). 13. Ocoalele silvice: Feldru, Plaiurile Heniului, Someș Țibleș Sunt responsabile cu administrarea fondului forestier în proprietate privată ++ Cunosc bine ariile protejate + Atitudini în general pozitive prin gestionarea fondului forestier (habitate ripariene) +/ - Avînd în vedere că sunt enități private, de multe ori interesele acestora contravin celor
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
au exericitat presiuni prin lucrările de apărare de mal împotriva inundațiilor. Importanță majoră datorită rolului sau de îmbunătățire a activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al corpurilor de apă din interiorul ariilor naturale protejate. 13 Ocoalele silvice Feldru, Plaiurile Heniului, Someș Țibleș Sunt responsabile cu administrarea fondului forestier în proprietate privată O gestionare eficientă a fondului forestier va conduce la păstrarea / îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor, în cazul sitului vizat o importanță deosebită având habitatele ripariene Poate să
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
ȘI PRĂJITURI DE LA MAMA ȘI BUNICA”, Editura Curtea Veche, București; 2003: „VACANTE, VACANTE”, Editura Curtea Veche, București; „VACANȚE-ANGLIA, VACANȚE-ITALIA”, „VACANTE- GRECIA”, „VACANȚE-ISRAEL”, „VACANȚE-SPANIA”; „SĂNĂTATE ȘI FRUMUSEȚE”, Editura ANAMAROL, București; 2004: „VACANTE, VACANȚE-DRUMURI PRINTRE AMINTIRI” vol. I și ÎI, „VACANTE, VACANȚE-ROMÂNIE, PLAI DE DOR”; „PRĂJITURI ȘI SFATURI DE LA MAMA ȘI BUNICA” ediția a doua, „GLASUL INIMII” român, „TIMPUL JUDECA ȘI PLĂTEȘTE” român, Editura ANMAROL, București; 2005: „MÂNA DESTINULUI” român, „MIRACOLUL VIEȚII” român, „ETERNĂ POVESTE” român, „O UMBRĂ DIN TRECUT” român; „IEFTIN ȘI
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
2008: „VOI TRĂI...CLIPĂ” poezii, „REGASIRE” poezii ediție bilingva română-maghiară, Editura ANAMAROL, București. 2009: „ALFABETUL POVEȘTILOR”; „AUTOPORTRAIT” poezii limba franceză, „DAR” poezii, „LUCKY” român, Editura ANAMAROL, București. 2010: „CU IN-CE-TI-NI-TO-RUL” poezii; poezii pentru copii: „ALFABETUL POEZIILOR”, „NUMĂRĂM ȘI POEZII ÎNVĂȚĂM”, „PLAI DE DOR”, „PRIETENIA”; „AUTOPORTRET-SELBSTPORTRÄT” poezii ediție bilingva română-germană; CLIPA-THE MOMENT poezii ediție bilingva română-engleză; “AUTOPORTRET-AUTOPORTRAIT” poezii ediție bilingva română - franceză; CÂT MAI E VREME- ? CUÁNTO TIEMPO QUEDA? poezii ediție bilingva română-spaniolă, Editura ANAMAROL, București. 2011: „CLIPĂ / ÎL MOMENTO” poezii ediție
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
am fost mereu. Dar m-am resemnat, am ramas ceea ce sunt, Viața mi-a dat tot ce am visat, un suflet pe acest pământ! În raport cu proza realistă și cu poezia de notație, "reportajele eseistice"ale Rodicăi Elenă Lupu (din "Românie, plai de dor"mai cu seamă) interesează prin îndepărtarea de un canon și o neobișnuită "vorbire în două limbi"sufletești. Impresia este în afară de comun. Pretutindeni, există aici o exultare a lumii și o fericire a diversității ei fiind evident că aceasta
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
uluitor, Apele șipotesc, curgând în cascade, Păsările se-adună-n al lor zbor, Întregind natura, prin sosirea lor. Cucul și-a făcut, deja, auzit cântul, Rândunelele, sosite din peregrinare, Ciripind vesel că și-au găsit cuibul, Valsează-ndelung până la stele, Cu dorul plaiurilor găsite de ele. Ici, colo, insectele-și scutură platoșa hibernării Iar o magnolie râde tremurător la soare, Sfidând, ca-ntotdeauna, capriciile primăverii, Totul pare un loc îndrăzneț și-n zare, Natura surâde-ntr-o sublimă desfătare. Coca-Ecaterina Soare, membru L.S.R.Fil.
DEȘTEPTAREA NATURII de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340297_a_341626]
-
de brad, Desenând pe alba nea Monștri lungi de catifea. Pe al râpei negru mal, Buha-n dans oriental Se învârte-n cerc de-un ceas, Descântând ceva pe nas. Vântul vâjâie haihui, Corbii parcă sunt statui Și, pe înghețatul plai Trece-o sanie cu cai. Sună zurgălăii-n ham, Croncănesc corbii pe ram, Vântul stă o clipă-n loc, Buha dă mărunt din cioc. Sania urcă în deal, Speriat nechează-un cal, Apoi pe sub fagii goi Ies la joacă doi
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340388_a_341717]
-
adunat în noapte Incantații în frigul nopții curg, Ploaia de noroc se cerne Cu prețul vieții ca zălog. Dar totul se transformă în lumină Știrea a fost răspândită-n rai, S-a născut într-o grădină O fecioară pe un plai. II Și fericirea se așterne Prințesa bucuriei se trezește, Iar plânsul ei, a vieții bucurie. Dar Zeii născocesc altă poveste. Se face mare... Frumusețea ei devine un noroc Numele ei este rostit în șoaptă, crește... Viața arcuiește un trist joc
MIREASA DIN GROTA de PETRU JIPA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340519_a_341848]
-
mai degrabă decât repararea celor defectuoase. Întâmplător sau nu, în același timp s-a dezvoltat și practica și arta coaching-ului, care își propune să lucreze cu oameni funcționali care își doresc să devină mai eficienți, mai mulțumiți, mai fericiți. Pe plaiurile dâmbovițene s-a instalat o competiție acerbă între psihoterapeuți și coach-i cu ecouri și lovituri sub centură pe bloguri, reviste și jurnale. Chiar aici pe platforma, un psiholog a pus coach-ii în aceași categorie cu șarlatanii, arătând că această metodă
De ce vreau să devin coach și cum văd eu disputa dintre coachi și psihoterapeuți () [Corola-blog/BlogPost/338282_a_339611]
-
nou la magazin, mi-am cumpărat cizme. Acasă, mi-am luat alți ciorapi, am mâncat două felii de pâine cu smântână și gem. La întoarcere, Tușa tocmai ieșea din ocol cu măgarii. -Noa, acu-mi pari altu om! Pe Cârca Plaiului, trăgând măgarii de ață, mă gândeam doar la soarta. La un moment dat, privind în urmă, mi-am amintit că visasem cândva aceeași scenă: măgari urcând anevoie, Tușa, Plaiul plin de flori însorite. Cu diferența că, acum, florile erau trecute
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
ocol cu măgarii. -Noa, acu-mi pari altu om! Pe Cârca Plaiului, trăgând măgarii de ață, mă gândeam doar la soarta. La un moment dat, privind în urmă, mi-am amintit că visasem cândva aceeași scenă: măgari urcând anevoie, Tușa, Plaiul plin de flori însorite. Cu diferența că, acum, florile erau trecute, văzduhul neguros. I-am spus și Tușii. Foto: Arhiva personală Marcu Jură - O fi, mi-a răspuns, ca Ion al nost, can ierea cătana în Basarabia, o vrut să
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
erau trecute, văzduhul neguros. I-am spus și Tușii. Foto: Arhiva personală Marcu Jură - O fi, mi-a răspuns, ca Ion al nost, can ierea cătana în Basarabia, o vrut să rămână acolo. Da s-o visat cu măgarii pe Plai, si vez că tot pe Plaiu nost o urdinat pan o murit. Dac-așe i-o fost scris... Nu știam ce să cred, daca să cred sau să nu cred în destin. Dar m-am întors acasă decis să îmi pun
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
zicea să-l arunce că le dă altul de la slujba de azi. „Las, parintie, zicea nea Nelu, că doar îi vin sfințât!” Știam de acasă că slujba s-a terminat, căci îl auzeam pe nea Nelu cântând pe uliță Maramureș, plai cu flori. Dar în copilăria tatei, de sărbătorile mari, tunau Bătrânii jieni de la stâni și colibi, încălțați cu opinci, cu straie înverigate, cu părul rătezat la umere, cu bituști din piei de mioare. După slujbă, lumea pleca, ei rămâneau. În
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
stres. Să te iei și să te oferi fără a aștepta ceva în schimb, să se termine acțiunea, să te uiți înapoi și să oftezi. O experiență foarte utilă pentru comunitate, și pentru cei întregi, și pentru cei pe jumătate. Plaiul din Timișoara, festivalul de World Music realizat 100% de voluntari. Auzisem din povestiri că la Plai sunt băieți și fete gigant care pun pe picioare un ditamai festivalul de unii singuri. Atunci mi-am zis: trebuie să merg și eu
Smells like team spirit. Acum 5 ani am devenit „plăieș” și de atunci viața mi-e mai bogată () [Corola-blog/BlogPost/338748_a_340077]