72,558 matches
-
necesară pentru producerea mijloacelor fixe (utilaje, construcții etc) folosite în agricultură. În producția vegetală, structura consumului de energie poate fi sistematizată ca în figura 9. Valoarea energetică a producției obținute (OE) - În agricultură surplusurile obținute se realizează datorită faptului că plantele, în procesul de fotosinteză, captează energia datorată radiațiilor solare și o înmagazinează sub forma energiei biochimice. În bilanțul energetic sunt introduse atît produsele principale cît și produsele secundare. Valoarea energetică se calculează numai asupra substanței uscate a produsului. Pentru produsele
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
legarea baloturilor; renunțarea la nivelatul anual de întreținere a solului, prin folosirea cultivatoarelor și grapelor cu discuri cu bară de nivelare); - înlocuirea unor lucrări cu altele care necesită un consum mai mic de energie (ex. înlocuirea cositului și a greblatului plantelor furajere, prin folosirea vindroverului cu lățime mare de lucru);reducerea volumului unor lucrări care pretind un consum mare de energie, fără a elimina lucrarea respectivă (ex. reducerea adâncimii arăturii pentru însămânțarea cerealelor păioase cu 3 cm). Reducerea de energie la
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
traficului Compactarea când cultura este aproape de maturitate are un efect minim asupra producției din anul respectiv, comparativ cu traficul aplicat în primele stadii de vegetație sau înainte de semănat (plantat). Orice trecere cu agregatele agricole efectuată după germinarea semințelor poate “deranja” plantele, dacă urmele se suprapun cu rândurile sau sunt foarte apropiate de acestea. Traficul ce are loc în timpul recoltării sau după recoltare poate influența negativ asupra culturii care urmează. Considerând cei patru factori prezentați anterior, este posibil să identificăm acele operații
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
maximă de regim și aflată în stare liberă, fără sarcină. Lățimea secțiunii este indicată în catalogul de fabricație, în standarde, precum și pe flancul anvelopei. Lățimea secțiunii influențează direct posibilitățile de utilizare a anvelopelor, condiționînd astfel distanța minimă între rîndurile de plante. Totodată, lățimea secțiunii influențează performanțele de exploatare ale anvelopei: presiunea pe sol, aderența. DIAMETRUL EXTERIOR (D). Este o mărime determinată în condițiile montării anvelopei pe janta de măsură, umflată, la presiune maximă admisă, fără sarcină. Diametrul exterior este indicat și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
boabe. Pentru aceste culturi, arătura a fost făcută în toamna anului precedent, la o adâncime medie de 24 cm, cu agregatul U-650 + PP-330, iar tehnologiile aplicate au fost cele clasice, bine cunoscute. Densitatea miriștii de grâu a fost de 450 plante/m2 și înălțimea de 15 cm, iar la porumb densitatea a fost de 7 plante/m2, cu înălțimea medie a miriștii de 16 cm. În ce privește caracterizarea solului, s-a ținut seama de: umiditate, rezistență specifică la arat, densitatea aparentă și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
medie de 24 cm, cu agregatul U-650 + PP-330, iar tehnologiile aplicate au fost cele clasice, bine cunoscute. Densitatea miriștii de grâu a fost de 450 plante/m2 și înălțimea de 15 cm, iar la porumb densitatea a fost de 7 plante/m2, cu înălțimea medie a miriștii de 16 cm. În ce privește caracterizarea solului, s-a ținut seama de: umiditate, rezistență specifică la arat, densitatea aparentă și rezistența la penetrare. Umiditatea solului s-a determinat pe trei adâncimi ale orizontului arabil (0
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de schimb pentru mașină sau din cauză că nu sunt pregătite parcelele pentru lucru. T82 Timp pentru opriri din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile Timpul în care nu se poate lucra din cauza ploii, a căderilor de rouă, a vântului puternic, a umidității ridicate a plantelor etc. T83 Timp pentru opriri din alte cauze Timpul în care se întrerupe procesul de lucru pentru remedierea defecțiunilor la sursa de energie independentă (tactor), efectuarea măsurătorilor, cântărirea probelor, dispoziții de lucru etc. Structura timpului total al schimbului reprezintă gruparea
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
19; 11,59 și 12,32kg/h, iar pe miriștea de porumb pentru boabe, de 11,27; 11,81 și 12,74 kg/h. Observațiile generale surprind următoarele aspecte: - pe miriștea de porumb pentru boabe, datorită tehnologiilor de cultură specifice plantelor pră șitoare, consumul mediu orar de combustibil este mai ridicat decât cel pe miriștea de grâu de toamnă, pentru aceleași condiții de experimentare; - pentru ambele miriști, consumul mediu orar de combustibil a crescut prin mărirea numărului de treceri ale secției
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
scade, iar consumul de combustibil la hectar se mărește, comparativ cu situația în care se lucrează pe miriște de grâu, motivele fiind cele arătate la indicii energetici. Capitolul 8 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 1. Solul, privit ca mediu de dezvoltare a plantelor, se poate defini ca fiind un amalgam de substațe organice și anorganice. Pentru a avea o imagine cât mai clară asupra proceselor, de natură foarte diferită, care au loc în sol, trebuie să se țină seama în principal de însușirile
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
clară asupra proceselor, de natură foarte diferită, care au loc în sol, trebuie să se țină seama în principal de însușirile fizice și mecanice ale acestuia, de interacțiunea intrinsecă a acestora, cât și de conexiunea permanentă între aceste proprietăți și plante. 2. Fertilitatea, ca însușire determinantă a mediului de dezvoltare a plantelor, este, în final, suma interacțiunilor proprietăților fizicomecanice și chimice ale solului cu factorii de mediu, biotici și abiotici. Păstrarea la valori optime a acestei însușiri presupune intervenția factorului uman
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
sol, trebuie să se țină seama în principal de însușirile fizice și mecanice ale acestuia, de interacțiunea intrinsecă a acestora, cât și de conexiunea permanentă între aceste proprietăți și plante. 2. Fertilitatea, ca însușire determinantă a mediului de dezvoltare a plantelor, este, în final, suma interacțiunilor proprietăților fizicomecanice și chimice ale solului cu factorii de mediu, biotici și abiotici. Păstrarea la valori optime a acestei însușiri presupune intervenția factorului uman prin metode mecanice și chimice, astfel încât să se asigure obținerea de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
34,0 l/ha. Și în acest caz s-a constatat că mărirea consumului de combustibil este din ce în ce mai pronunțată odată cu creșterea numărului de treceri ale tăvălugului ce efectuează tasarea. 25. Întrucât prin tasarea solului se înrăutățesc condițiile de dezvoltare a plantelor și indicii calitativi la lucrările de procesare a solului, cresc consumurile energetice și se micșorează productivitatea agregatelor, este necesar ca acest proces să fie redus cât mai mult posibil. 26. Pe baza studiului documentar și a rezultatelor experimentărilor efectuate se
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
-mpăcase și cu gândul că unde-i Tudor sunt "tot oameni, e bine", numai ea să-i poată trimite cât mai des pachete, care să-i păstreze sănătatea: lăptișor de matcă, salam de urs, brânzeturi și dulcețuri preparate de ea, plante și rădăcini pentru trebuinți și tămăduiri de tot felul; până și iarba-fiarelor culeasă de lângă bârlogul urșilor, pe lună nouă, să-i dea tărie să reziste. Nu era nimic rău că stătea acolo. Mai bine, decât să se ticăloșească în altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de locuitori, din care vreo 350-400, lucrau la căile ferate. În componența comunei Pașcani, intrau satele, aflate în zone învecinate: Fântânele, Brătești, Boșteni, Sodomeni, Gâștești, Topile, Valea Seacă, Conțăști, Blăgești și Lunca, cu 8.486 de suflete, care cultivau cereale, plante industriale și creșteau animale. Așezarea a avut un caracter urban, mai pronunțat, abia după anul 1900, când ritmul construcțiilor a crescut, iar piața internă era mai organizată. Față de anul 1892, numărul locuitorilor a crescut de peste patru ori în Pașcani Târg
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de turismul balnear, prezența unei faune specifice destinată turismului cinegetic). Noțiunea de atracție turistică are o conotație afectivă, referindu-se la acele elemente de potențial turistic care induc emoții, așa cum sunt văile sinuoase cu versanți abrupți, stâncile cu forme ciudate, plantele rare, edificiile istorice, elementele de etnografie etc.. Potențialul turistic reprezintă ansamblul componentelor naturale și antropice care prezintă posibilități de valorificare turistică. Potențialul turistic se poate îmbogăți permanent cu noi surse de atracție generate fie de evoluția tehnicii și civilizației fie
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pâlcuri de zadă și tisă, cu exemplare remarcabile ca dimensiune. Etajul subalpin este alcătuit din jneapăn de unde și oronimele Jepii Mici și Jepii Mari, alături de care vegetează ienupărul, afinul și bujorul de munte. Pe pajiști și pe stâncării cresc numeroase plante cu flori viu colorate, cum sunt ghințura, floarea reginei, clopoței, dar și plante endemice, precum coada iepurelui, floarea de colț ș.a.. Ca urmare a bogăției floristice, a valorii științifice a vegetației, a particularităților geologice și geomorfologice precum și a valențelor estetice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
alcătuit din jneapăn de unde și oronimele Jepii Mici și Jepii Mari, alături de care vegetează ienupărul, afinul și bujorul de munte. Pe pajiști și pe stâncării cresc numeroase plante cu flori viu colorate, cum sunt ghințura, floarea reginei, clopoței, dar și plante endemice, precum coada iepurelui, floarea de colț ș.a.. Ca urmare a bogăției floristice, a valorii științifice a vegetației, a particularităților geologice și geomorfologice precum și a valențelor estetice ale întregului peisaj geografic, în Munții Bucegi s-au delimitat inițial mai multe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii vegetale alpine, precum argințică, iarba roșie, micșuneaua de munte ș.a. Peștera Ialomiței, situată pe Munții Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în chei; Turbăria Lăptici, situată la 1470 m ce prezintă mușchi (Sphagnum), bumbăcăriță, rogoz și sălcii pitice. Începând cu anul 2003, toate aceste rezervații a fost incluse
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ale mediului geografic, între diferite elemente ale vegetației (forestieră și ierboasă) și a modului de receptare a acestora de către turiști. Nufărul egiptean Frunze și fructe de tisă Elementele de vegetație care generează atracții turistice sunt reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă Oradea); cetina cu negi (Cheile Bicazului); strugurii ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu floarea de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
geografic, între diferite elemente ale vegetației (forestieră și ierboasă) și a modului de receptare a acestora de către turiști. Nufărul egiptean Frunze și fructe de tisă Elementele de vegetație care generează atracții turistice sunt reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă Oradea); cetina cu negi (Cheile Bicazului); strugurii ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu floarea de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
tisă Elementele de vegetație care generează atracții turistice sunt reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă Oradea); cetina cu negi (Cheile Bicazului); strugurii ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu floarea de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău; garofița Pietrei Craiului; tisa ș.a.; - specii mediteraneene adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și astăzi prin acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prin acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de mare) și cu un potențial deosebit pentru cura
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de mare) și cu un potențial deosebit pentru cura heliomarină, mai ales la Sulina, Sfântu Gheorghe și pe grindurile care închid Laguna Razim - Sinoe. Potențialul turistic natural este completat de numeroase elemente socioeconomice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]