1,263 matches
-
va considera ea de cuviință. Căci, spre deosebire de Jeanne, ea face jocurile. Ea este cea care poate, în orice clipă, să întrerupă flirtul sau să-l împingă mai departe, să se dăruiască sau să se refuze. Partenerul ei nu se mai pliază, așa cum făcea personajul lui Julien în O viață, unui ritual pur formal de curtoazie o genuflexiune, o sărutare de mână, o cerere înainte de a purcede la o deflorare brutală. El nu mai poate decât dacă își violează partenera să exercite
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deflorare brutală. El nu mai poate decât dacă își violează partenera să exercite o dominație falocratică. Dimpotrivă, trebuie să știe să se controleze, chiar dacă poate fi uneori dureros. La fel ca în mitologia iubirii curtenești, tânărul trebuie realmente să se plieze dorințelor partenerei sale, să o respecte. Chiar dacă primește și el sărutări și mângâieri, tânăra este regina încoronată, iar plăcerea ei suverană. Plăcerea... În timp ce Jeanne nu simte, în noaptea nunții, decât frică, urmată de o "durere ascuțită", tinerii care flirtează, precum
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă s?-l citeze pe Helvetius: Da?i-mi orice ciob?na? din Alpi ?i voi face din el un Newton!�, ceea ce s-a pliat bine peste inten?iile regimului comunist ?i a dus la at�?ia ignoran?i cu diplom? Ne-a marcat, desigur, ceea ce s-a �nt�mplat n Estul Europei �nainte ?i dup? Stalin, �r?zboiul rece�, cursa �narm?rilor, declinul U
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
decunoscută într-o stare particulară ce seamănă foarte mult cu starea hipnotizatului, aflat la bunul plac al hipnotizatorului"135. Așadar, sub efectul acestui magnetism, indivizii își pierd conștiința și voința. Devin somnambuli sau automate astăzi i-am numi roboți! Se pliază după sugestiile unui conducător ce le ordonă tuturor să gîndească, să privească și să acționeze în unul și același sens. Doar dacă nu cumva se copie mecanic între ei, prin contagiune. Rezultă un fel de automat social incapabil să creeze
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cel pe care se sprijină ordinea politică și economică a societății în ansamblul ei. Rezultatul: o reprimare a sexualității, o disciplină a corpului, o bună supunere la exigențele forțelor de ordine. Cînd ies din copilărie, oamenii sînt gata să se plieze după un conducător, așteptînd chiar să fie dirijați de acesta. Trebuie să recunoaștem că, într-un anume sens, ceea ce susține Reich se regăsește într-o formă ori alta la Le Bon și Tarde. Și mai mult chiar la Freud. Dar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trasa diferite sarcini pentru cei atinși cât și pentru cei care vor să-l elibereze. Aceste variante se pot adopta în funcție de nivelul de vârstă al grupei. JUDO - HOCHEI / III / rezistența / Colectivul este împărțit în două echipe, cu centurile scoase și pliate în patru. Fiecare echipă are o poartă formată dintr un număr precizat de saltele. Jucătorii au sarcina de a conduce mingea (recomandat cât mai ușoară, chiar din berete) prin lovituri succesive cu centurile până ce aceasta va intra în poarta unei
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
succesive cu centurile până ce aceasta va intra în poarta unei echipe. Nici un jucător nu are voie să stea întins pe saltea, mai ales pe traiectoria mingii. Daca centura unui jucător s-a desfăcut, acesta se oprește și își o va plia în patru. Jocul dezvoltă rezistența generală. Lovirea mingii intenționat cu piciorul este penalizată. În funcție de locul unde s-a lovit mingea cu piciorul se va executa lovitură liberă sau „penalti”. ROLUL ȘI IMPORTANȚA EXERCIȚIILOR CU PARTENER ÎN INIȚIEREA ÎN JUDO Cele mai multe
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
și, de aceea, rea. În toamnă, plec la Botoșani la un festival de restituiri repertoriale (Piese vechi în haine noi, parcă-i zicea!). Acolo mă duc cu un spectacol făcut după Noaptea..., la Brăila: Patima roșie. O montare care se plia perfect pe titlul manifestării. Într-o dimineață, discuții oficiale despre spectacolele vizionate. Toia, în loc să comenteze montarea brăileană, mă pîrăște întregii adunări că am comis un sacrilegiu, la Sibiu: am distribuit în rolul Ziței o actriță în vîrstă (avea atunci 48
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde în subzistența lor descoperită. Oglinda este o mediere care revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin intuiție, omul decăzut trebuie să se mulțumească cu percepția reflexului său pe calea virtuții și a cercetării. Conform tradiției scripturistice, îngerii care văd mereu chipul Tatălui, sunt oglindirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante, organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a putea reda naturalului percepția integratoare a supranaturalului. Toate câmpurile aplicative construite în jurul esteticii Orodoxiei se pliază pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
familiale, precum și în alte formule, controlul social în societatea contemporană nu este deloc univoc și rigid. Familiile întâmpină diferențiat constrângerile și exigențele socialului. Este notabil, de asemenea, faptul că unii sociologi și antropologi tind să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia în fața statului. Dar oare marea masă a oamenilor resimt acest control atât de coercitiv, sau această prezumție este proiecția intelectualului răzvrătit? Apoi, ar fi de conceput existența
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Este tentant să explicăm aceste nemulțumiri în termeni de divergențe între constructiviștii moderni și cei postmoderni, divergențe subliniate mai devreme. Totuși, dezacordurile cu privire la natura teoriei, relația cu raționalismul, metoda cea mai indicată și contribuția la teoria critică internațională nu se pliază clar pe diviziunea dintre fundaționismul minimal și anti-fundaționism. Constructiviștii postmoderni nu ar pleda niciodată pentru dezvoltarea unei teorii generale a relațiilor internaționale, pentru împărțirea sarcinilor cu raționaliștii, pentru convenționalismul metodologic sau pentru explicația pură, dar nici mulți dintre constructiviștii moderni
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atu major care Îți acordă o mare libertate pentru a-i convinge pe ceilalți cu punctul tău de vedere asupra cărților. Personajele lui Balzac demonstrează cu prisosință remarcabila flexibilitate a bibliotecii virtuale și ușurința cu care poate ea să se plieze exigențelor celui care s-a hotărât, cu cartea citită sau nu, să-și pună În valoare justețea percepției sale asupra lucrurilor fără ca părerea lui să fie schimbată de afirmațiile așa-zișilor cititori. Pagină nouă de dreapta CAPITOLUL III INVENTEAZĂ CĂRȚI
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
stimulii realului. Evoluția literaturii române nu e, în consecință, decât o evoluție a modalităților expresive, o reînnoire a tiparelor formale în uz la un moment dat. Fiecare epocă literară ne propune, simplificând oarecum lucrurile, o anumită paradigmă stilistică, ce se pliază, evident, pe un anume orizont de așteptare a cititorului. E cert că există întotdeauna un decalaj sensibil între așteptările publicului receptor și oferta scriitorilor dintr-o anumită perioadă istorică dată, astfel încât orizontul de așteptare al publicului e mereu depășit, surclasat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și justifică acest studiu este o dimensiune metafizică a neantului, o metafizică esențial-estetică, în ale cărei coordonate ființa poetică este fascinată de neființă"136. Având ca model studiul lui Marin Beșteliu, Arghezi poet religios, autoarea adoptă o grilă de abordare pliată pe poetica blandiană, punând în discuție propriul univers estetic al autoarei, construit teoretic. Extinsă pe mai multe capitole, intitulate sugestiv: Viața și opera, Ana Blandiana și generația '60, Poetica explicită, Poezia, Proza fantastică, Romanul, Eseistica și publicistica, teza de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de creație ale Anei Blandiana sunt supuse unei investigații complexe, constantele originalității și ale unicității limbajului poetic blandian fiind urmărite în interiorul etapelor dezvoltării scriitoricești, spațiu al căutării și al regăsirii permanente. Gândindu-și textual un periplu din prisma eului creator, pliat pe evoluția volumelor, autoarea nu se îndepărtează nici de binomul viață-operă, pe care la Ana Blandiana îl pune în legătură cu relația eu-ceilalți, interior-exterior. O notă distinctă a studiului său îl conferă încercarea de a prezenta conexiunile culturale ale operei blandiene, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
aproape 33. De altfel, la nivelul textelor care se opun ideologiei, deconstructivismul își găsește cel mai bine funcționalitatea, mesajul acestor scrieri operând cu elementele unei realități exterioare, care, deși la prima vedere par elemente banale, contextualizate, capătă un sens nou, pliat pe efectul influenței politice. Ambele lumi ale autoarei devin, astfel, suprapuse, prin criza identitară care dă naștere căutării de sine: lumea exterioară curmată, într-un fel, de vitregiile unei ideologii nedrepte, și lumea interioară a refugiului în sine, realitatea care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
viitoare când îl vei citi/ Va fi altul/ Pentru că tu vei fi altul/ Și, bineînțeles, va fi complet diferit/ Atunci când îl va citi cineva" (Acest poem). Concret, niciunul dintre termenii menționați mai sus nu suportă definiții imobile, ci ele se pliază pe individ, pe cultura, pe experiența, pe trăirile acestuia. La Ana Blandiana, toate aceste elemente sunt intim legate de sufletul său, care devine motorul de fabricare a unei noi realități. Dincolo de feminin sau de amprenta neomodernistă, se stabilește o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unei construcții gramaticale uzuale se face, în cazul acestora, la vedere. Deși capătă sens doar în interiorul textului, ele nu sunt legate de o anumită ideologie, transparența constând în facilitatea cu care li se poate atribui un sens. Totuși, ele se pliază pe canonul individual, specific Anei Blandiana, dar și pe canonul paradigmatic, suportând o anumită deviere de la sensul clasic regăsit în dicționarele de simboluri. Ocupându-ne de acestea, identificăm un dinamism semantic, nu doar de la sensul originar la cel inovat de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
acestea, identificăm un dinamism semantic, nu doar de la sensul originar la cel inovat de Ana Blandiana, ci și în interiorul volumelor Anei Blandiana. Copilăria, ca primă metaforă-simbol a volumelor de debut, cunoaște un traseu cel puțin complex, pe măsură ce scrierile poetei se pliază vârstei acesteia. La început, ea asigură identitatea spațiu/timp, într-o armonie a regăsirii de sine. Identificată spațiului primordial, confundându-se, uneori, cu natura, așa cum dragostea era confundată cu aceasta la Eminescu, copilăria blandiană este recunoscută, în prima ei etapă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Presupunem că s-a documentat în acest sens, pentru că-i acordă o secțiune remarcabilă, susceptibilă de a fi oricând amplificată. Moartea și renașterea cuvântului urmează traiectul binomului deconstrucție-reconstrucție. Încă un pas este un poem edificator în acest sens, care se pliază perfect pe teoria lansată de Alina-Iuliana Popescu: "Atât de puține lucruri mă pricep să fac/ Nici piersici ca piersicii,/ Nici struguri ca via,/ Nici măcar nuci/ Ca arborii cu umbră amară/ Și foșnet ușor,/ Un singur lucru știu să fac/ Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nietzshceean, care nu și-a putut asuma un orizont ontologic lipsit de transcendență (aici se mai lucrează Încă). În fiecare dintre aceste ferpare făcute literaturii, se revine la originile romantismului ca la originea acestei supralicitări, atunci cînd literatura s-a pliat pe o estetică a libertății care a dus-o la autarhie și a ridicat-o deasupra cotidianului, societății, vieții, la fel cum sufletul se Înalță din corp, părăsindu-l. E drept, declinul literaturii este studiat mai degrabă tematic de Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este aici identică cu puterea. În locul și spațiul unui subiect, care poate pentru că vrea, avem un organism care se presupune că vrea doar pentru că poate. În locul impetus-ului cartezian, conatus-ul lui Spinoza. Dacă subiectul există, este un element care redă totul, pliat în interiorul structurii organice totale. Participă la tot și comunică cu totul, cu condiția să se situeze bine în acest tot, să exprime ceea ce poate favoriza bunele interferențe, evitînd pe cele rele, și aceasta printr-o dragoste intelectuală față de Dumnezeu. Ceea ce
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nu este întotdeauna direct vizibil și cu siguranță nu din exterior. Fațadele tind să ne ajute, oferindu ne o porțiune din interior, dar nu toate clădirile au fațadă. La Vila Savoye a lui Le Corbusier, de exemplu, pereții exteriori se pliază la colțuri pentru a se înfășura în jurul cubului care trebuie să fie centrat în jurul unei axe interne. Chiar și într-un interior deschis nu este întotdeauna ușor să determini forțele de care depinde centrul vizual. Priviți cunoscuta pictură a lui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în fața nesăbuinței de a i se atribui aceste motive. Ideea că ea se identifică cu acești oameni mari din trecut pentru a-și spori propriul ei statut de cult și glorie, era un lucru; să o acuzi că și-a pliat nebunește" identitatea în acești mari bărbați, era altul. Chestiunea rezumă dezbaterea care a continuat din 1979 și s-a încins de la moartea lui Yourcenar, referitoare la relația operei ei cu literatura gay din secolul XX. De atunci literatura gay s-
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]