2,542 matches
-
realizează o expoziție de icoane Împreună cu doi membri ai asociației, la Sala Gotică a bisericii "Trei Ierarhi" din Iași. În același an, la Salonul Național de Pictură "1 Decembrie" de la Alba Iulia, lucrarea sa "Dulcea sărutare" este aleasă pentru coperta pliantului expoziției, care cuprindea cele mai apreciate lucrări ale salonului. În 2000, participă la expoziția de icoane de la Alba Iulia, obține premiul I pentru icoană la Salonul de Primăvară, urmat de un premiu I pentru icoană și premiul I pentru peisaj
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
galeria “Arcu”, Iași; premiul I pentru sculptură la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, galeria “Casa Cărții”, Iași; Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești; Expoziția Internațională de Artă Naivă, București; Reproduceri după lucrările sale se Întîlnesc În cataloage, antologii, pliante sau albume ale diferitelor manifestări expoziționale: - albumul “Cenaclul Th. Pallady”, Iași, 1989; - cataloagele “Salonul Național de Pictură “1 Decembrie”, Alba Iulia, 1998, 1999, 2000; - albumul “Arta Naivă”, Ed. “First”, Timișoara, 1999;cataloagele “Salonul de Primăvară” al Asociației Artiștilor Plastici, Iași
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
preluate din inepuizabila noastră sursă de inspirație de care mulți creatori parcă au uitat - basmele, tradiția, obiceiurile, istoria poporului român, reușind să redea În manieră naivă trăsături caracteristice ale unor personaje cunoscute. Multe din lucrările sale sînt reproduse În albume, pliante sau cataloage: - albumul “Arta naivă”, Ed. “First”, Timișoara, 1998, 1999, 2002; - “Surpriza din Grădina Copou pentru membrii Uniunii Artiștilor Plastici”, Magda Olteanu, Ziua de Iași, 26 mai 1999; - catalogul “Salonul Național de Pictură - 1 Decembrie”, Alba Iulia, 2000; - inclus cu
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
premiul special la Festivalul de Artă Naivă Timișoara, 2002 și mențiune la Salonul de Primăvară și premiul II pentru pictură naivă la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici Iași, 2003. Unele din lucrările sale sunt reproduse În diferite cataloage, pliante sau albume: - Seria de albume Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1999, 2000, 2002; - Catalogul Patimile și Învierea MÎntuitorului În creația populară contemporană, București, 2000, 2002, 2003; - Buletin informativ al C.N.C.V.T.C.P., București, mai 2000, pag. 21; noiembrie 2001, pag. 41; august
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
de artă “Casa Cărții” Iași; Expoziția Națională de Artă Naivă “Saloanele Moldovei”, galeria Arcu, Iași; premiul III la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, galeriile “Casa Cărții”, Iași; Unele dintre lucrările sale se află reproduse În albume, cărți sau pliante ale expozițiilor la care a participat: - albumul “Cenaclul Th. Pallady”, Iași, 1989; - cataloagele “Salonul de Primăvară” al Asociației Artiștilor Plastici, Iași, 2000, 2001, 2002, 2003;catalogul “Salonul național de pictură - 1 decembrie”, Alba Iulia, 2000; - cataloagele “Arta NaivăSaloanele Moldovei”, Iași
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
cu egală seriozitate și umor sănătos, hîtru și plin de Înțelesuri, descinzînd parcă din "Povestea vorbei" a lui Anton Pann, inepuizabila sursă de inspirație a compozițiilor sale naive. Unele dintre lucrările sale pot fi văzute În cataloage, albume, ziare sau pliante ale expozițiilor: - catalogul “Salonul Național de Pictură 1 Decembrie”, Alba Iulia, 2000;catalogul expoziției de pictură Mihai Puiu, Ion Balan, George Chiosa, galeriile de artă “Gheorghe Asachi”, Iași, 2001; - catalogul “Arta Naivă. Expoziție națională - Saloanele Moldovei”, Iași, 2001; - cataloagele “Salonul
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
dacă implică elevii-părinții-școala (profesor, socio-umane, 51 de ani). De cele mai multe ori rămân doar în plan teoretic; ajutorul de care elevul sau elevii au nevoie este unul mult mai mare decât două campanii pe un semestru desfășurate pe liceu și câteva pliante ( profesor, socio-umane 35 ani). Nu... Au privit cu dispreț...Când se mai derulau programe privind prostituția, traficul de carne-vie, astea mai degrabă impresionau... dar cu alcoolul, se distrau copios (profesor, istorie 57 de ani)". Perspectiva elevilor asupra eficienței campaniilor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atunci se discută probleme administrative (elev, 16 ani, liceu vocațional). Lumea vorbește, spune să nu faci anumite lucruri, dar trebuie tu să spui gata și să te lași, știu pe cineva foarte apropiat care și-a pierdut mirosul de la astea. Pliantele și afișele nu sunt decât hârtii, cam asta sunt campaniile. La noi este interzisă vânzarea, dar nu este interzis consumul deci ... ce campanii și oricum nu te întreabă nimeni câți ani ai și dacă te întreabă spui că te-a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
n interior, tribunele care se suprapun navelor laterale particip? la efortul de sprijinire, mai ales c�nd s�nt �n form? de bol?i cu muchii sau de bol?i semicilindrice; a?a stau lucrurile la Saint-Etienne din Nevers (vezi pliantul, foto 2) ?i la biserică Sainte-Foy din Conques (sf�r?ițul secolului al XI-lea), mai ales. Acestei structuri cu trei niveluri � arcade, tribune, ferestre �nalte � arhitec?îi din Burgundia �i prefer? o elevă?ie cu dou? niveluri, f?r
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dou? niveluri, f?r? tribune, nava fiind boltit? fie cu un semicilindru fr�nt (Cluny III, Paray-le-Monial), fie cu bol?i cu muchii a c?ror compozi?ie atenueaz? for?a oblic? (biserică Madeleine din V�zelay, �ntre altele; vezi pliantul, foto 1). Aceste dou? solu?îi permit ferestre �nalte, deci o iluminare bun?. �n majoritatea bisericilor, r?scrucea transeptului (ca-reul) este acoperit? de o cupol? pe trompe sau pe pandantive, dou? artificii de construc?ie permi?�nd s? se articuleze
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n jurul unei roze. Cu catedrală din Reims (1211-1275), prin st?p�nirea propor?iilor, a structurii, a spa?iului ?i a diverselor moduri de decorare, sistemul constructiv ?i expresiv gotic ajunge s? produc? un model gotic denumit clasic (vezi pliantul, foto 4). O rela?ie dialectic? se instaureaz? �ntre plasticitatea senzual? a fă?adei occidentale ?i puritatea geometric? a linearit??ilor structurii interne aparente, transfigurat? de lumină vitraliilor. Catedralele din �le-de-France s�nt modele pentru cele din Normandia, de la Lisieux
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
senzual? a fă?adei occidentale ?i puritatea geometric? a linearit??ilor structurii interne aparente, transfigurat? de lumină vitraliilor. Catedralele din �le-de-France s�nt modele pentru cele din Normandia, de la Lisieux (1170-1235), de la Coutances (1218-1274), din Picardie, de la Amiens (1220-1265; vezi pliantul, foto 3), sau pentru cele din sudul ??rîi, mai ales de la Clermont-Ferrand (�ncep�nd din 1248), de la Narbonne (corul �nceput �n 1272), de la Toulouse, de la Bordeaux. Dar, �n paralel, se dezvolt? un gotic specific Sudului, de pild? la iacobinii din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o rotond? cu cupol? � ne-construit? � care trimite la Panteonul lui Hadrian; �n ceea ce prive?te fă?ada, neterminat?, este o varia?iune dup? arcul de triumf al lui Augustus, de la Rimini. Pentru biserică Sf�ntul Andrei de la Mantua (vezi pliantul, foto 5), �nceput? �n 1472, Alberti reinventeaz? unificarea spa?iului gra?ie unei singure nave, acoperit? cu o bolț? semicilindric? cu chesoane, sus?inut? de doi pere?i gro?i �n care alterneaz? capele cu st�lpi scobi?i care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n bosaje cu reliefuri �n degrade de la sol c?tre coronament ?i pe arcele golurilor �ngem?nate. Ansamblul, av�nd drept coronament o corni?? cu modilioane, d?, �n partea dinspre oră?, o impresie de for?? ?i de frontalitate semea?? (vezi pliantul, foto 8); elegan?a formelor ?i a decorului, diversitatea ilumin?rilor ?i a ritmurilor creaz?, �n partea dinspre curte, o ambian?? de lux discret care �l anun?? pe cel al apartamentelor, la care se ajunge pe o impun?toare scar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
formelor ?i discre?ia modenaturii, subtilitatea propor?ii-lor ?i armonia ritmurilor desemneaz? o capodoper?. Tempieto di Șan Pietro în Montorio (c. 1505-1506), ridicat la Romă pe locul presupus al mor?îi Sf�ntului Petru, este de aceea?i factur? (vezi pliantul, foto 6). �n acest templu doric circular (tholos), av�nd �n partea de sus un dom pe tambur, alegerea propor?iilor ?i plasticitatea accentuat? de umbre viguroase compenseaz? modestia dimensiunilor. �n aceste dou? opere, folosirea formelor arhitecturale antice, la orice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un plan �n form? de cruce latin?. Al?îi revin la planul centrat; este cazul lui Michelangelo (1547-1564) care, totu?i, inoveaz? m?rînd planul, l?rgind articulă?iile spa?iilor interioare care c�?tig? un plus de fluiditate (vezi pliantul, foto 6); el nu men?ine dec�ț o singur? intrare, �n partea de est, dar mai monumental?, cu o treapt? mare ?i cu un portic cu dou? Modelul s?u, mai vechi de o șut? de ani, domul lui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
teatral?, intim acordat? cu acest sit urban excep?io-nal, fă?? �n fă?? cu palatul ducal. Geniul artistic al lui Sansovino, arhitect ?i sculptor, const? �n aceast? sintez? complet? de stil romanic, reprezentat de palatul Branconio a lui Rafael (1518; vezi pliantul, foto 7) ?i de tradi?ie vene?ian?. Pia?a Capitoliului ?i traseele urbane din secolul al XVI-lea n ciuda monumentalit??îi sale la scar? urban?, str?-lucită arhitectur? a lui Sansovino r?m�ne apropiat? de om, de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dou? aripi �n form? de semilun? deschise c?tre Sena, fă?? �n fă?? cu Luvrul. Cu castelul de la Vaux-le-Vicomte (1657-1661) conceput pentru Fouquet, superintendent al finan?elor, Le Vau re-�nnoie?te modelul mării re?edin?e de ?ar? (vezi pliantul, foto 10). �ntr-adev?r, datorit? parteneriatului s?u cu gr?di-narul A. Le N�tre (1613-1700), arhitectul face din castel punctul focal al unei imense compozi?îi perspective ?i decorative a c?rei ax? principal? pleac? de la aleea de acces
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ad? maiestuoas? cu trei niveluri: un nivel de funda?ie; un etaj nobil ritmat de un ordin ionic ?i de slabe profile de fă?ad?; un etaj-atic �nco-ronat cu o balustrad? cu p�ts-�-feu ?i trofee că amortisment (vezi pliantul, foto 11). Aceast? ordonare, dup? care este condus? construc?ia de c?tre F. D�Orbay (1634-1697), dup? moartea lui Le Vau, este reluat? cu ocazia extinderi-lor ulterioare. Le Brun, primul pictor al Coroanei de dup? 1664, coor-doneaz? concep?ia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i de marile amenaj?ri ale monarhiei franceze. Proiectul este respins de locuitori din motive economice ?i sentimentale. Dar arhitectului, Surveyor General �n 1669, i se �ncredin?eaz? reconstruc?ia a vreo cincizeci de biserici, �ntre care catedrală Saint-Paul (vezi pliantul, foto 12). Acest edificiu gigantic (1675-1710) este pe m?sura ambi-?iilor economice ale puternicei cet??i a Londrei ?i pe m?-sura voin?ei Bisericii anglicane de a se afirma fă?? de papalitate. Proiectului lui Wren pe plan centrat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n cea mai mare parte ingeniozitatea combină?iilor ?i desenul �ntot-deauna surprinz?tor al elementelor tradi?ionale din com-pozi?iile at�ț de suple, aproape vii � Sf�ntul Carol, Sf�n-tul Yves de la Universitatea La Sapienza (Romă, 1642; vezi pliantul foto 14) sau de la Colegiul Propag?rîi Cre-din?ei (Romă, 1651). Fluiditatea liniilor ?i a contururi-lor, at�ț �n afar? c�ț ?i �n?untru, �nscrie �n fiecare edificiu semne al continuit??îi ?i ale infinit??îi spa?iului. Astfel
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tre forme �nrudite cu barocul român. Astfel, datorit? av�ntului dat decoră?iei sculpturale, modenatur? ?i statuar �n mod special, B. Longhena (1598-1682) anim? silueta bisericii Santa Maria Della Salute (Vene?ia, �ncep�nd din 1630) cu volute gigantice (vezi pliantul, foto 13). La Genova, scara monumental? din curtea fostului Colegiu iezuit, �nceput? �n 1630 de B. Bianco (�nainte de 1590-1657), realizeaz? o scenografie transparent? ?i dinamic?, antici-p�nd decorurile de teatru ale familiei Bibiena, �n secolul al XVIII-lea. C
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deja exprimat? de noile dispozitive structurale. Toate bisericile, pe plan rectangular (Saint-Jean-N�pomuc�ne, de fra?îi Asam, M�nchen, 1733-1746), cu plan oval (Steinhausen de Zimmermann, 1728-1735), sau un hibrid din cele dou? (Vierzehnheili-gen, de B. Neumann, 1743-1772; vezi pliantul, foto 15), desf??oar? spa?îi care, desigur, s�nt datoare operelor lui Bernini, ale lui Borromini sau ale lui Guarini, dar ale c?-ror viziuni decorative se identific? total cu acele ?inuturi germanice. Arhitectură civil? regal? sau princiar? asociaz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Paris, 1756-1790), fostă bazilic? Sainte-Genevi�ve, construit de J.-G. Soufflot (1713-1780) ?i pe care Laugier �l consider? deja drept �primul model al arhitecturii perfecte�, va fi considerat de mul?i istorici că edificiul inaugural al neoclasicismului (J. Summerson) (vezi pliantul, foto 17). Importan?a comenzii, noutatea proiectului stilistic ?i consecin?ele sale arhitectonice � care au nevoie de concursul inginerilor Perronet ?i Rondelet � fac din aceast? �ntreprindere un fel de laborator al neoclasicismului. Ideea lui Soufflot este �ntr-adev?r de a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a propietarilor lor ?i centre de administrare a domeniilor acestora. Mereworth Castle (1723) de C. Campbell (1676-1729) ?i Chiswick House (1720-1753) a contelui de Burlington, dou? imită?îi dup? vila Rotonda de Palladio, se vor prototipul acestui palla-dianism cuceritor (vezi pliantul, foto 16). �n cea de-a doua, modelul este totu?i adaptat pentru a spori habita-bilitatea ?i monumentalitatea datorit? unui joc complex de sc?ri exterioare ?i pentru a-i ad?uga una din primele gr?dini peisagere, desenate de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]