2,652 matches
-
profunzimi ontologice. Ritmurile, altădată ușor cantabile și cu o aură de romantism sentimental, se ascund în adâncul textelor, capătă ceva obsesiv, de cadență primordială, de mantră budistă prin care, vorba poetului, "vreme trece, vreme vine". E o curgere simultană de plinuri și de goluri, o rostogolire de ecouri reale sau imaginare, o trecere și petrecere infinită de forme, reale și imaginare. Prin aceste metamorfoze și transgresări ale diferitor nivele de realitate mereu se strecoară puterea iscoditoare, nemărginită a gândului gata să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oglinzi ("oglinzile lui Victor Teleucă" le spune Theodor Codreanu cu o sintagmă fericită din titlul unei cărți) și, într-o totală libertate, a vedea susul ca adânc și adâncul ca înălțime, golul ca plin de mister și de Dumnezeu și plinul ca o curgere a indefinitului și a insondabilului, pândit mereu de Nimeni și de Nimic. Astfel, predispoziția heracliteană nativă a poetului se debarasează de complexele extremelor gândirii tari a modernității, regăsindu-se ontologic, cum demonstrează Theodor Codreanu, în gândirea slabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
combustii? Ah, da, toate astea îmi lipsesc! Dar mai ales acea intimitate extraordinară care s-a dezvoltat între noi, pe care aș numi-o „volontiers amitié”. Marea iubire nu e niciodată altceva decât o prietenie trăită în întregime - asumată din plin: legată ca o carte frumoasă - cu fire ale buneivoințe. Știu că o viață nu se construiește prin decrete à priori, și în practică fidelitatea intransigentă e refuzul existenței reale. Cred că e imposibil să trăiești à priori, fără program. Știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
rasismul ascuns, izbucnit din cauza frustrării lui masculine. Până acum au fost omorâte zece persoane, și poliția e neputincioasă. Se oferă o recompensă de 100 000 de coroane suedeze celui ce va da un indiciu clar asupra anonimului care omoară în plin Stockholm, producând o tensiune fără precedent printre oameni. Februarie Lionel a împlinit 89 de ani și mă rog la Dumnezeu să-i dea viață lungă, el e sprijinul meu moral și spiritual în toate împrejurările. Voi bea în cinstea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
picioare, dansează și chiar zboară: există! Revăzut filmul lui Bergman, „Nattvardsgästerna” (invitații la altar, la împărtășanie), drama unui preot care, după moartea soției iubite, se simte sărac, încolțit de disperare, fără puterea de a iubi și a da din acest plin al său și altora. Totul i se pare „eșec” pentru că pierduse „sursa” iubirii, prin moartea unei singure ființe, soția. O femeie simplă îl iubește, dar el o respinge brutal, agățându-se de „iubirea defunctă”. Credincioșii vin la el ca să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
doar o secretară cu propaganda și nu semnam documente, nici nu aveam influență când se lua o hotărâre. Mă încerca uneori regretul că nu primesc nimic și trebuie să cumpăr orice produs alimentar. O bârfeam deseori pe primăriță, încurajată din plin de contabilă. Aceasta, cu diplomație, mă trăgea de limbă să afle și cele pe care nu le putea afla ascultând pe la uși sau citind corespondența imediat ce plecam pe teren. Avea cheie de la biroul nostru și putea intra oricând vroia. Nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cursul săptămânii, dar pentru ziua aceea specială s-a învoit de la fabrică pentru a fi alături de mine la evenimentul important ce urma să aibă loc a doua zi. În cele câteva zile care au precedat instalarea am avut parte din plin de ajutorul acordat de sătenii care se sileau care mai de care să-mi aducă un dar sau să facă ceva în gospodăria care se înfiripa puțin câte puțin și care în final a ajuns să semene cu un adevărat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
comună. Nici pe contabilă nu era indicat să se supere, deoarece aceasta era cea care le rezolva lipsurile din gestiune. Cotoi era foarte apreciat de șefii de la județ. Lingușitor și serviabil, cunoștea necesitățile șefilor și toate mașinile lor își făceau plinul prin ușa din spatele clădirii cooperației. Restaurantul din centru avea două separeuri unde se mânca pui pe grătar cu mujdei și mămăligă, se fumau țigări scumpe, se beau băuturi fine și se umpleau portbagajele cu purcei de lapte, cu roate mari
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
carte cu marea curiozitate de a descoperi esența fiecărei pagini în care autoarea a reușit să transmită într-un mod cu totul remarcabil trăirea intensă a unei epoci despre care majoritatea celor care au trăit-o și au beneficiat din plin de privilegii, din meschinărie, nu vor să vorbească sau să-și amintească. Comunismul a provocat grave traume atât celor ce au fost persecutați, calificați drept dușmani ai poporului pentru convingerile lor politice diferite sau pentru originea lor, dar și celor
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
apă ar fi acoperit suprafața sticlei, făcând priveliștea mai nelămurită. Așa trebuie să fi fost oglinda lui Narcis, pentru ca tânărul să nu se fi recunoscut În chipul reflectat. Fundalul imaginii era atenuat de Întunecimea plumbului, deși lumina Îi bătea din plin peste chip. Zâmbi politicos, În semn de apreciere. - Ai și oglinzi mai mari ca asta? Îl Întrebă mai apoi. - Mai mari ca asta? Ce vrei să faci cu ele? - Nimic. Sunt numai curios să aflu cât de mare poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
prins ce e cu tine. Te mănâncă să faci pe nebunu’. Nu vrei să faci ce ți se spune. Te prefaci doar că faci. Era prima dată că cineva îmi spunea lucrurile astea despre mine. Și m-au lovit din plin. Faptul că într-adevăr, cum zicea el, îmi plăcea să mă pun împotrivă și să fac în ciudă și să spun „Nu!“, un sentiment acut pe care-l simțeam ca atunci când te doare stomacul de foame. Cel care descoperise asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a îmbolnăvit și s-a întors acasă. Nu e prea îndurerată; i-a plăcut să vadă și alte locuri. Îmi pare rău pentru ea. Da, spera să se îndrăgostească. Și-a pus mare speranță în asta. Era peste măsură de plin de dispreț, nu față de Eleanor la care se întâmpla să țină foarte mult. Nu, poate de dragul ei, față de dragoste, ca față de ceva care o subminase și îi slăbise forțele. Ești foarte cinic. Nu am o părere bună despre asta. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de atâta mirare și de valuri de fericire întunecată. „Să dea Domnul să ai parte de adevăr,“ mi-a spus bătrâna pitică, spălătoarea de parbrize. A plecat spre umbrele și răcoarea cavernei sale cu bere. Iar eu am oftat din plin și m-am trezit fără să vreau. Stelele erau neastâmpărate și febrile. Basteshaw dormea în capul oaselor, transversal. Am regretat că nu era treaz ca să încep să vorbesc pe loc cu el. Dar în loc de fraternitate a doua zi a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
văzîndu-și soția cum se încinge lovind mai cu spor, face un pas, îi prinde brațul obligind-o să se îndrepte spre el și, pînă ce femeia să mai zică ceva, sau să reacționeze în vreun fel, îi arde o palmă în plin, peste obraz, c-o face să se rotească o dată, cît pe ce să cadă peste masă. Altfel nu se mai poate spune el înfruntîndu-i privirea stupefiată, amenințînd-o cu arătătorul întins către ea, gata s-o lovească iarăși. Copiii, înmărmuriți, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
deci pufnește Maria într-un surîs scurt, ridicîndu-se din fotoliu. Același gest ca al eroului din piesa ta. Gide spunea, parcă: "Cei mai profilici scriitori au scris o singură carte: cartea vieții lor", iar tu, după cîte văd, trăiești din plin. Mulțumesc! zice smulgîndu-i blana cred că nu-i nevoie să fii așa drăguț. De ce vrei să scapi de mine atît de repede? întreabă, începînd să-și îmbrace blana. Să nu mai țipi încă o dată, răspunde Mihai că dacă nu intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
s-a liniștit. Îi vedeam fața la câțiva centimetri de a mea, îi vedeam cele câteva fire negre de pe buza de sus și dinții albi. M-am ridicat puțin și cu mâna liberă am plesnit-o de trei ori în plin peste față. A închis ochii și a întors capul încercând să se ferească. Asta mi-am amintit limpede abia mai târziu, revăzând scena. După a treia lovitură am început să-mi dau seama ce fac. I-am dat drumul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cu siguranță sfârșitul prieteniei noastre, am spus. Am rostit aceste cuvinte cu intenția de a-l provoca și din dorința de a-mi oferi o alinare. Palmer - și din nou l-am admirat când am revăzut scena - primi lovitura în plin. — La asta va trebui să mai cugetăm, Martin, răspunse el calm. A fost pentru noi amândoi un șoc teribil, încă nici nu ne dăm seama cât de teribil. Abia mâine dimineață vom începe să ne dăm seama. Și atunci ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de sus. Aveam buzele uscate și crăpate de prea mult fumat. Am aprins o țigară și m-am întrebat într-o doară cum am să reușesc să trec prin ziua de azi. Era o problemă care-mi solicita inventivitatea din plin. Mi-am aruncat o privire spre fereastră și am văzut că tot mai plouă. Am tăiat sfoara pachetului cu cuțitul de pâine. Adevărul e că nu mai aveam nici un pic de vlagă în mine. Nu voiam să mai lupt, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
părul ei blond și lăsându-i chipul atât de palid, Încât fardul de pe ambii obraji se observa strident. Pe podea erau câteva picături de sânge, iar pe vas, În spatele ei, se vedeau dâre mari, Întinse. Unul dintre brațe, și acesta plin de sânge, Îi atârna de sub cap, dar pe costumul mulat negru abia de se vedeau câteva pete ca niște puncte mai Întunecate, care trebuie să fi fost umede la atingere. Lângă ea, pe jos, era o ganteră argintie, așezată frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
l-am învățat de la tine. Încep eu. Tom începu să cânte încetișor: Alles schweiget. Nachtingallen Locken mit siissen Melodien Tränen ins Auge Sehnsucht ins Herz După ce cântă o dată rondelul și îl începu iar, i se alătură și Emma, nefolosindu-și plinul vocii, ci cântând aproape murmurat, cu un glas de cristal. Și când ajunseră în Travancore Avenue, deși nu aveau propriu-zis lacrimi în ochi, își simțeau, amândoi, inimile încărcate de tristețe și dor. Dumnezeule, ninge! O tăcere grea, plumburie, se înstăpânise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
făcut o căruță de bani. Numai jachetuța bolero a lui Katty Kathy, cos jachetuța în Cambogia cu zece cenți și-o vând aici, în America, cu șaisprezece dolari. Și oamenii o cumpără. Sari la mine parcând Fiatul cu portbagajul lui plin cu încărcătura mea drăgăstoasă pe o stradă laterală, și eu mergând pe jos pe Broadway spre portarul de la Hotelul Congress. Sunt o femeie cu o jumătate de față sosind la un hotel de lux, unul dintre hotelurile alea ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
SFAT ÎN ACEASTĂ PRIVINȚĂ, DEOARECE... Răsună o trosnitură și un scrâșnet metalic. Urmă o perioadă de tăcere, apoi o voce rosti cu un ton ferm: ― Doamnelor și domnilor, acum câteva momente Mașina jocurilor a fost distrusă printr-o lovitură în plin. Atacul său perfid și sălbatic îndreptat împotriva Palatului a fost... Clic! De mult voia el să închidă radioul... Îl plictisea... Îi tot vorbea despre ceva... Despre ce? Întins în pat, continuă să-și pună aceeași întrebare. Ceva în legătură cu... ce?... cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
statice ininteligibile. După ce am terminat cu discursul în fața băieților, i-am dus înapoi în clasă și am stat până i-am văzut că se apucă de teme. Felul în care am acționat în această ocazie n-a fost însă unul plin de tact. Eticheta școlii spune că atunci când autoritatea morală asupra copiilor a unui membru al cancelariei este în mod vizibil mai mare decât a unui coleg, primul trebuie să se străduiască să nu arate acest lucru. În loc de asta, eu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
i-o deschid. Se servește singur, Îmi trage valiza de sub pat și În prima clipă, adormit, nu-mi dau seama ce se Întîmplă. Mă ridic din pat cînd aud trosnind iar lacătul sub tocul bocancului. Pare să-și fi făcut plinul, e pulbere de beat. Îmi dau seama că aș putea să-l scot ușor afară, ușa e aproape, deși fîșia de lumină care vine prin ea nu mă ajută. Pe hol nu e decît plantonul, un răcan care probabil că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
funcționează treaba, așa că nu are rost să sper. Dar, Între timp, reușesc să vorbesc și cu taică- meu, care mă anunță că vine să mă vadă În prima duminică. Dacă tot vine, poate aduce și miracolul. PÎnă atunci, Portocală, cel plin de vise de preamărire și de onoruri militare și chinuit de fiori lirici și peste toate suferind de o acută vocație metafizică, Încearcă să ne omoare alergîndu-ne peste movile de pămînt și trîntindu-ne și ordonîndu-ne să ne tîrÎm prin șanțuri
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]