2,366 matches
-
independente de putere. Partidele asociate PCT în cadrul Frontului* național își redobândesc autonomia, sperând să se întoarcă la situația de dinaintea loviturii de la Praga* din 1948. Totuși, voința de reformă a lui Dubček se lovește de anumite limite. Astfel, dacă puterea acceptă pluralismul dezbaterilor, refuză pluripartitismul, respingând reconstituirea unui partid social-democrat, „fuzionat” cu forța cu PCT în 1948. De asemenea, atunci când cere public raporturi de egalitate în cadrul Tratatului de la Varșovia, generalul Prchlik este silit să-și înainteze demisia la 15 iulie 1968. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru unii sau ceilalți. Stalin și Molotov o acceptă, cu condiția ca ea să fie lipsită de dispozițiile constrângătoare și de un calendar precis. Edificați cu privire la veleitățile democratice ale lui Stalin, Churchill și Roosevelt speră că acordul va permite menținerea pluralismului în Europa Răsăriteană. Semnificația Ialtei Contrar legendei vehiculate de generalul de Gaulle, acordurile de la Ialta nu sunt în nici un caz o împărțire a lumii între marile puteri învingătoare în 1945, și nici delimitarea sferei de influență în Europa. încă de la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
elemente: forța și interesele conflictuale capabile de reconciliere” se referea la ambele elemente necesare 44. Concentrarea pe interesul național, în special asupra intereselor de bază legate de supraviețuire, ar prezerva forța necesară; valorile morale s-ar regăsi în moderație și pluralism, caracteristice unui sistem diplomatic care să permită negocierea și reconcilierea intereselor. Morgenthau ar fi dorit ca fiecare om de stat să recunoască faptul că, promovând interesele propriei sale țări, el urmărește în realitate nu dreptatea dezinteresată sau un ideal moral
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nici unul. În timp ce acționează ca membru al grupului E1, nu poate uita că are anumite responsabilități și față de R. În timp ce se implică în eforturile de a atinge obiectivele P, nu poate să nu fie atent la ce datorează grupului C. Acest pluralism al grupurilor și conflictelor interne tinde deci să le imprime participanților relativitatea intereselor și loialităților lor și astfel să atenueze conflictele dintre diferite grupuri. Acest pluralism aduce cu el o limitare a intensității identificării, ce trebuie să fie cât mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
obiectivele P, nu poate să nu fie atent la ce datorează grupului C. Acest pluralism al grupurilor și conflictelor interne tinde deci să le imprime participanților relativitatea intereselor și loialităților lor și astfel să atenueze conflictele dintre diferite grupuri. Acest pluralism aduce cu el o limitare a intensității identificării, ce trebuie să fie cât mai largă, pentru a acorda fiecărui grup și conflict felia lor. Mai mult, deși A, ca membru al E1, se opune lui B, ca membru al E2
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la măsuri care să pună unitatea statului în pericol. Astfel, toate conflictele din interiorul unei națiuni sunt limitate în ceea ce privește obiectivele urmărite și mijloacele folosite. Ele sunt inserate în rețeaua densă a comunității naționale, care îi menține între anumite limite. Alături de pluralism și de suprapunerea loialităților sectoriale, influența loialităților naționale care impune limite și restricții constituie primul dintre cei trei factori ce mențin pacea în interiorul statului. Așteptările privind dreptatea Cum reușesc societățile naționale să facă anumite grupuri sociale ostile să creadă că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a conflictului. Chiar dacă într-o primă fază lupta este asociată cu identitățile diferite ale subgrupului, într-o a doua fază încep să capete sens identitățile distincte în termenii identității sociale superioare, supraordonate. Acesta reprezintă ceea ce Haslam (2001, p. 206) numea pluralism organic - care constă în promovarea unei identități supraordonate ce-și alimentează propriile identități subordinate. După opinia noastră, cele de mai sus reprezintă o pledoarie în favoarea negocierii de tip câștig-câștig, în detrimentul celei de tip câștig-pierdere. Strategii, tactici și tehnici de negociere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor; iar aceasta, cu riscul de a absolutiza diferențele sau identitățile colective și, desigur, de a Închide indivizii În astfel de identități. Ceea ce este o derivă autoritaristă sau poate chiar rasistă a principiului promovării diferențelor. Acesta este obiectivul diferențialismului sau pluralismului, cu toată echivocitatea lui. El este echivalent cu privilegierea valorilor incarnate, ținând de concret, care Înseamnă diversitate, adică a tuturor formelor de legătură comunitară. Dilema provine din ciocnirea a două obligații morale contradictorii, bazate pe două principii practice distincte: principiul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
indivizi sau grupuri” (Mesure și Renaut, 1999, p. 261). Revendicarea acestui tip de drepturi pornește de la o constatare greu de contestat: politicile aplicate În numele respectului egal față de toți cetățenii au eșuat, În principal din cauză că nu au Înțeles caracterul definitiv al pluralismului valorilor În societățile contemporane. Ghidate de ideea că societatea merge Înspre omogenitate, ele se confruntă astăzi cu persistența diversității și cu o probabilitate redusă de reconciliere. Această dimensiune tragică ne cere să acceptăm coexistența unor indivizi care nu au mare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
metodă de a apăra modelul liberal Împotriva propriilor derive. Este clar că această concepție contribuie la susținerea conceptului de comunitate politică. În plus, ea oferă mijloacele pentru a revigora, În spațiul public democratic, o cultură comună bazată pe toleranță și pluralism. Mai mult, face indispensabilă, pentru teoria cetățeniei, reflecția asupra a ceea ce permite nu doar coexistența, ci și existența În comun, evitând ambiguitățile comunitarienilor, legate de atașamentul lor față de o serie de concepții particulare, adică ancorate Într-o istorie și o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
terțului, a terțului care nu este exclus, care aduce „cumpănire, măsură și gândire obiectivă În lume”, adică justiție. „Subiectul incomparabil” devine astfel membru al societății În care oamenii sunt semeni, legea fundamentând singură o nouă experiență a alterității, cea a pluralismului și a diferențelor. Compasiunea nu poate exista cu adevărat decât atunci când ne Îndreptăm spre o persoană unică, cu gesturi de bunăvoință. Regăsim astfel sensul Învățăturilor marilor religii monoteiste care vorbesc despre Dumnezeu ca despre un Tată ce veghează asupra fiecăreia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altă parte, reorganizarea științelor umane În funcție de multiplicitatea obiectelor și a locurilor de apartenență nu s-a realizat Încă. Toate tratatele recente de politologie consideră că este indispensabil, pentru păstrarea păcii În viitor, să se creeze sisteme de reglementare bazate pe pluralism. Însă reflecția se oprește tocmai În punctul În care ar trebui de fapt să Înceapă: nicăieri nu se dau indicații cu privire la ce ar trebui să Însemne un asemenea sistem În plan electoral, administrativ sau guvernamental. Chestiunea esențială rămâne să aflăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
varietatea limbilor ține de o logică subiacentă de același tip. Începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea Însă, mai mulți factori provoacă modificarea treptată a mentalităților. În plan religios, În țările care au adoptat protestantismul, dogmatismul a cedat În fața unui pluralism impus de multiplicitatea și coexistența Bisericilor, nici una dintre acestea neavând mijloacele de a se impune În fața celorlalte. Lumea catolică propovăduiește Încă unitatea absolută a credințelor, În vreme ce În Anglia sau În Olanda se instalează spiritul de toleranță și pragmatismul, contradicția asumată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
minorităților și al renunțării colective la revendicările acestora. Încă ne lipsește o adevărată cultură a diversității. În această privință, este semnificativ să constatăm că toate lucrările de politologie de după al doilea război mondial afirmă că nu poate exista democrație fără pluralism, care este expresia politică a diversității. Și totuși, nicăieri nu sunt menționate soluțiile ce trebuie aplicate pentru a permite participarea politică a tuturor părților interesate. Lumea comerțului este În acest sens În frunte, marketingul internațional fiind obligat să pună accentul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
C’est pas juste, l’éthique des enfants devant les actes des adultes, Paris, ESF, pp. 73-84. — (1998), „L’hypothèse du multijuridisme dans un contexte de sortie de modernité”, in LAJOIE Andrée et alii (coordonatori), Théories et émergence du droit: pluralisme, surdétermination et effectivité, Montréal, Thémis, și Bruxelles, Bruylant, pp. 33-34. — (1999), Le Jeu des lois, une anthropologie „dynamique” du Droit, Paris, LGDJ. TIMSIT Gérard (1997), Archipel de la norme, Paris, PUF. Φ Dialog (principiul Î), DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Melting pot, Normă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
confruntă statul modern În fața creșterii eterogenității culturale. Într-adevăr, dreptatea socială este acum confruntată cu cereri de tip nou care, În esență, privesc recunoașterea diferențelor identitare (etnice, religioase, sexuale etc.). ν Sub influența dezbaterilor privind pertinența răspunsului liberal la provocările pluralismului culturilor și valorilor, filosofia politică contemporană a reînnoit profund problematica legată de coeziunea socială, astfel Încât peisajul din jurul acesteia s-a transformat considerabil În ultimii treizeci de ani. Una dintre dezbaterile fundamentale se referă la primatul dreptății asupra binelui sau, dimpotrivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
principii de dreptate și pot accepta o organizare politică comună: „Filosofia publică «rezonabilă», care ar trebui să elimine o dată pentru totdeauna toate problemele luptei dintre religii și a religiei Împotriva cetății, constă Într-un fel de combinație Între liberalism și pluralism: se afirmă, Împotriva tradiției aristoteliene și tomiste, prioritatea dreptății asupra binelui și neutralitatea statului În raport cu binele” (Leca, 1996, p. 246). Prioritatea dreptății decurge, se Înțelege, din cea a libertății față de toate celelalte valori morale și politice. Or, așa cum observă Catherine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
binelui și neutralitatea statului În raport cu binele” (Leca, 1996, p. 246). Prioritatea dreptății decurge, se Înțelege, din cea a libertății față de toate celelalte valori morale și politice. Or, așa cum observă Catherine Audard (Audard, 1996, p. 785), „respectarea priorității libertății presupune respectarea pluralismului moral și a diversității concepțiilor despre bine”. Principiile dreptății sunt rezultatul unei construcții elaborate de către cetățeni autonomi, de către persoane care acționează „În condiții care le exprimă cel mai bine natura de ființe raționale libere și egale” (Rawls, 1987, p. 559
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca individul să depindă În ceea ce privește libertatea sa și dezvoltarea sa personală de integrarea Într-o comunitate care Îi propune un context de „alegeri valabile” (meaningful choices). Pe de altă parte, aceste politici nu au ținut seama de caracterul definitiv al pluralismului valorilor În societățile contemporane. Mai exact, fiind conduse după ideea că se merge Înspre omogenizare, ele se confruntă astăzi cu persistența diversității și cu absența probabilă a reconcilierii. Această dimensiune tragică ne cere să acceptăm coexistența unor indivizi care nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
supergruparea socială care este statul liberal” (Gutmann, 1994, p. 80). Suntem invitați să răspundem „singurei provocări care merită osteneala ș...ț: nu să Înlocuim dreptatea liberală, ci s-o ameliorăm” (ibidem, p. 81). Voința de a deschide liberalismul În fața exigențelor pluralismului cultural se regăsește și la Kymlicka. Pentru filosoful canadian, principiile liberalismului presupun recunoașterea drepturilor culturale colective ale anumitor culturi minoritare. Orice individ ar avea dreptul la o apartenență comunitară, care ar constitui un „bun social primordial”. Or, dacă apartenența socială
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În viața politică națională contribuie și ea la reînnoirea problematicii sociale, așa cum am descris-o până acum. Populațiile la care se referă sunt mai afectate de noile forme de dezafiliere. Imigrarea mai ridică apoi Încă o problemă, cea a recunoașterii pluralismului cultural În cadrul democrațiilor moderne. Așa cum s-a arătat anterior, În cazul societății americane, aceste două tipuri de probleme, deși legate și unele, și altele de problematica integrării, au tins să se disocieze. Ceea ce nu este Întru totul valabil În Franța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plurarismului cultural s-a afirmat mai puțin. Acest lucru se datorează În mare măsură specificității modelului „republican”, care ezită mai mult decât În alte părți ă În special prin comparație cu modelul anglo-american: Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia ă să recunoască pluralismul ca un element fundamental al realității naționale. Această stare de lucruri confirmă constatarea făcută de Dominique Schnapper: dacă există un domeniu În care modalitățile de integrare proprii fiecărei națiuni rămân În continuare semnificative În lumea contemporană, acesta este cel al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vorbească despre o „etnicitate”care, pentru ei, ar trimite la un comunitarism Închis În sine Însuși. Dimpotrivă, așa cum s-a remarcat, din motive legate de istoria societăților pe care le-a studiat, tradiția sociologică anglo-americană a fost deosebit de sensibilă la pluralismul cultural, punând În practică politici de acțiune afirmativă, „modelul francez” de integrare fiind prezentat drept o veche moștenire iacobină ce subsumează, sub pretextul voinței generale, particularismele unui culturi dominante ă cea a Omului alb occidental. Cele scrise mai sus nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
influență care au continuat Între anumite religii tentaculare, a conflictelor Între clericalii nostalgici și anticlericalii lipsiți de orice credință sau a disputelor dintre curentele integriste, pare de dorit ca Bisericile să rămână În afara școlii și În afara instituțiilor civile În general. Pluralismul religios și pacea socială nu sunt posibile decât cu acest preț, la fel ca și autenticitatea credinței. În afara Franței Deși Franța este departe de a fi prima sau unica țară cu trăsături laice evidente, ea rămâne totuși țara În care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
responsabilității individuale, precum și a sentimentului de dreptate și de solidaritate socială; ă la nivelul educației civice, a atașamentului față de regimul democratic și față de Republică”. Desigur, astfel de obiective pot părea foarte generale. Sunt Însă ele depășite, inadecvate unei situații de pluralism religios și moral? Poate că tocmai grație acestei generalități ele au permis regruparea curentelor disparate În cadrul unei singure școli care dorește să rămână școala Republicii, evitând pericolul principal al zilelor noastre, și anume divizarea educației Într-un număr de structuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]