4,027 matches
-
ediție de N. Veverca, Editura Științifică, București, 1967, p. 335. 19 Leonid Boicu, op. cit., pp. 458-459. 20 Dumitru Vitcu, op. cit., p. 68. 21 Încercări au existat: potrivit informațiilor, în primăvara anului 1855 navigarea pe Siret ar fi fost inaugurată de plutele cu sare aparținând unui Costache Vivante, având destinația Tulcea și Isaccea (SJIAN, Departamentul din Lăuntru al Moldovei, tr. 1772, op. 2020, dosar 34168, f. 7), urmate de "ambarcațiunile plate impermeabile" destinate transportului de grâne, aparținând supusului prusian Paul Iacovenco (Leonid
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a două femei, care, în acest huis clos din căsuța Aliidei, nu ajung să se urască, ci dimpotrivă, să se înțeleagă și să se susțină în încercarea fiecăreia de a se suporta. Din cele două naufragii previzibile se naște o plută, strîmbă și fragilă, dar capabilă să exploreze memoria colectivă și să redea celor două suflete în derivă o urmă de demnitate. Un text acuzator, implacabil, furios, dar de o rară intensitate. "Scriu pentru 300.000 de oameni..." Cum spuneam și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
au banalizat. Înainte vreme, un voiaj însemna însă ceva special și din cauză că dura enorm din pricina vitezelor reduse. De aceea s-a dezvoltat o literatură a călătoriei. Pentru Nică a lui Ștefan a Petrei drumul cu căruța la Fălticeni sau cu pluta pe Bistrița pare lung și aventuros, deși e vorba de cîteva zeci de kilometri. Cînd se plimbă, personajele secolului XIX o pot lua pe jos, iar trăsurile îi urmează la pas în vreme ce caii ascultă și ei "menuetul lui Pederaski". Literatura
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
Romanul va ceda orașului de pe malul drept al Bistriței statutul de centru comercial de prim rang în zona centrală a Moldovei. Până la darea în folosință a gării Bacău, pentru parcurgerea distanțelor lungi locuitorii orașului au utilizat căruțele, diligențele, dar și plutele. Valea Bistriței a fost încă din epoca feudală și până la începutul perioadei interbelice o veritabilă „autostradă” ce a înlesnit transportul materialului lemnos, dar și al diferitelor produse comerciale - piatră, lână, piei de animale, fân, sare, brânzeturi ș.a. Nu de puține
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bistriței a fost încă din epoca feudală și până la începutul perioadei interbelice o veritabilă „autostradă” ce a înlesnit transportul materialului lemnos, dar și al diferitelor produse comerciale - piatră, lână, piei de animale, fân, sare, brânzeturi ș.a. Nu de puține ori, plutele duceau la o anumită destinație animale domestice sau chiar echipamentele trupelor de teatru. Așa s-a petrecut, de pildă, în vara anului 1876, când, pentru a ajunge din Piatra Neamț la Bacău, „vestita companie dramatică condusă de Fanny Tardini (...) a îmbarcat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la o anumită destinație animale domestice sau chiar echipamentele trupelor de teatru. Așa s-a petrecut, de pildă, în vara anului 1876, când, pentru a ajunge din Piatra Neamț la Bacău, „vestita companie dramatică condusă de Fanny Tardini (...) a îmbarcat pe plute tot echipamentul - costume, decoruri și recuzita”. Un important punct de plecare al plutașilor era la Vatra Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din Piatra Neamț la Bacău, „vestita companie dramatică condusă de Fanny Tardini (...) a îmbarcat pe plute tot echipamentul - costume, decoruri și recuzita”. Un important punct de plecare al plutașilor era la Vatra Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și nu individual - aici plutașii se organizau în cete conduse de dragomanii de plute
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
îmbarcat pe plute tot echipamentul - costume, decoruri și recuzita”. Un important punct de plecare al plutașilor era la Vatra Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și nu individual - aici plutașii se organizau în cete conduse de dragomanii de plute. După apariția Regulamentelor Organice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, intensificarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și nu individual - aici plutașii se organizau în cete conduse de dragomanii de plute. După apariția Regulamentelor Organice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, intensificarea exploatării „aurului verde” a generat o limitare constantă a drepturilor tradiționale ale plutașilor între care și acela de a trage plutele la mal, oriunde exista această posibilitate, fără
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
organizau în cete conduse de dragomanii de plute. După apariția Regulamentelor Organice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, intensificarea exploatării „aurului verde” a generat o limitare constantă a drepturilor tradiționale ale plutașilor între care și acela de a trage plutele la mal, oriunde exista această posibilitate, fără a plăti nicio taxă. În Bacău, spre exemplu, cele mai vechi documente care atestă practica dării în antrepriză a schelelor pentru lemnul de plută sunt din anul 1852. Sezonul se deschidea odată cu dezghețarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ale plutașilor între care și acela de a trage plutele la mal, oriunde exista această posibilitate, fără a plăti nicio taxă. În Bacău, spre exemplu, cele mai vechi documente care atestă practica dării în antrepriză a schelelor pentru lemnul de plută sunt din anul 1852. Sezonul se deschidea odată cu dezghețarea apelor și ținea până aproape de sfârșitul toamnei. Folosirea, amenajarea și regularizarea apelor și albiilor a fost reglementată prin legea Apelor din 27 iunie 1924, modificată în aprilie 1926 - folosirea cursului Bistriței
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
000 lei - a fost considerată, pe bună dreptate, nerealistă, deci, neatractivă. Totuși, la sfârșitul anului 1923, consiliul comunal a aprobat unele propuneri ce s-au materializat în următoarele lucrări de modernizare a vechiului abator: pentru a evita „distrugerea abatorului de către plute”, pe o lungime de aproximativ 45 de metri a fost îndiguit malul drept al Bistriței „cu piloți și plasă din nuiele și prund”; a fost mărită sala de tăiere a vitelor mari; a fost realizată împrejmuirea abatorului; au fost achiziționate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
malului drept, datează din anul 1903, atunci când au fost construite 5 cabine speciale (gherete băi). Conform caietului de sarcini - aprobat pe 27 februarie 1903, odată cu proiectul și devizul lucrării -, cele cinci cabine de plajă urmau să fie construite „pe o plută formată din dou) rânduri de grile de lemn de brad, la dreapta și la stânga băilor, prinse în alte grile ce vin de-a curmezișul”. Pentru a nu fi luată de ape, „pluta urma să fie reținută prin șase stâlpi de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de plajă urmau să fie construite „pe o plută formată din dou) rânduri de grile de lemn de brad, la dreapta și la stânga băilor, prinse în alte grile ce vin de-a curmezișul”. Pentru a nu fi luată de ape, „pluta urma să fie reținută prin șase stâlpi de stejar, legați prin funie, astfel încât pluta să urce și să coboare după nivelul apelor”. Până în anul 1930, plaja Bistriței a continuat să fie dată în concesiune diferiților investitori privați. Aceștia erau obligați
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
grile de lemn de brad, la dreapta și la stânga băilor, prinse în alte grile ce vin de-a curmezișul”. Pentru a nu fi luată de ape, „pluta urma să fie reținută prin șase stâlpi de stejar, legați prin funie, astfel încât pluta să urce și să coboare după nivelul apelor”. Până în anul 1930, plaja Bistriței a continuat să fie dată în concesiune diferiților investitori privați. Aceștia erau obligați, prin intermediul stipulațiilor contractuale semnate cu Primăria Bacău, să pună la dispoziția vizitatorilor condiții minimale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru un anumit tip de umanitate, pentru un anumit mod de ființare. Ea este, deopotrivă, o ratio cognoscendi și o ratio essendi a individului. Ea servește drept criteriu și semnal pentru a cunoaște "subsolul moral" al acestuia așa cum dopurile de plută de la suprafața apei anunță năvodul care se târăște pe fundul mării. Dacă "Tipul uman pe care-l preferăm în celălalt schițează profilul propriei noastre inimi 92" atunci pentru femeia înzestrată cu atâtea calități, Ghiță cel iubit "e drept și blând
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ales că toate actele și aranjamentele vânzării lemnului sunt făcute de prietenul cel mai bun al lui Hubăr, sârbul Liubicek, despre a cărui implicare nu știe decât Mara. E multă bătaie de cap ca să tai pădurea, s-o duci cu plutele pe Mureș la Arad, s-o dai cui vinde, dar... înseamnă și mult bănet! O altă persoană importantă la care Mara și copiii ei găsesc întotdeauna ușa deschisă este Steva Claici, sârbul cel bogat din Arad care era vestit pentru
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu pământurile toplițenilor, până la Valea Găinii. Aceștia, spunea bunicul, vindeau pe atunci păduri acestor fugari pentru anumite servicii. Cei de pe aici se ocupau cu plutăritul. Scoteau din păduri lemnele cu boi puternici și le duceau la apa Mureșului, unde făceau plute și, primăvara, când se umflau pâraiele și Mureșul, le duceau până la Reghinul Săsesc și mai departe. Pământul defrișat de păduri le era oferit pentru pășuni și fânețe. Așa cred că și-au Întins pământurile cei care s-au statornicit atunci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nici o restricție În tăierea lemnelor. Lemne aveam destule și slobode, spuneau sătenii. Plutăritul era pe atunci un izvor de venituri. De n-ar fi apa Mureșului, n-am putea trăi, mai mărturiseau oamenii locului. Dară cine e harnic a face plute și a purta plute pe apa Mureșului capătă bani de trăit. Se mai plângeau iobagii că n-au În sat nici târg și nici crâșmă, nici pădure cu ghindă pentru Îngrășat porcii. Iobagii altui baron, Bánffi: dau fiecare câte o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lemnelor. Lemne aveam destule și slobode, spuneau sătenii. Plutăritul era pe atunci un izvor de venituri. De n-ar fi apa Mureșului, n-am putea trăi, mai mărturiseau oamenii locului. Dară cine e harnic a face plute și a purta plute pe apa Mureșului capătă bani de trăit. Se mai plângeau iobagii că n-au În sat nici târg și nici crâșmă, nici pădure cu ghindă pentru Îngrășat porcii. Iobagii altui baron, Bánffi: dau fiecare câte o plută Încărcată cu zece
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și a purta plute pe apa Mureșului capătă bani de trăit. Se mai plângeau iobagii că n-au În sat nici târg și nici crâșmă, nici pădure cu ghindă pentru Îngrășat porcii. Iobagii altui baron, Bánffi: dau fiecare câte o plută Încărcată cu zece lanțuri, doisprezece corni, cinci sute pari pe care le duc până la Reghin. Dintre toți gospodarii satului doar unul, Zbârcea, avea cel mai mult pământ: 9,25 iugăre (un hectar = 1,75 iugăre). Despre Subcetate, comună din care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
suprafețele defrișate cumpărând pământ de la vechii proprietari. Plutăritul Îi aducea bani frumoși și astfel i-a crescut și șeptelul de animale. Cu boi puternici de rasă simental, cumpărați de la ungurii din Remetea, ducea lemnele până la apa Mureșului unde le făcea plute și apoi, primăvara, când creștea debitul Mureșului, le ducea până În Arad. Proprietatea lui a ajuns să treacă de câteva sute de hectare de pământ rezultat din defrișarea pădurilor. Noi nu avem știință decât de un fecior al lui, dar cred
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din timpul iernii. Doar cei mai mici dintre copii aveau de păzit cârlanii, după ce se Încheia anul școlar. De multe ori mulți dintre ei Îl Încheiau mai repede. Bărbații care erau mai În putere și flăcăii mai lucrau și la plute. De fapt, se spunea așa la munca de transport a buștenilor la Fabrica de Cherestea. Denumirea de plutărit se păstrase din bătrâni, când lemnele, după ce erau aduse la apa Mureșului, se făceau plute și erau duse și vândute În zona
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
putere și flăcăii mai lucrau și la plute. De fapt, se spunea așa la munca de transport a buștenilor la Fabrica de Cherestea. Denumirea de plutărit se păstrase din bătrâni, când lemnele, după ce erau aduse la apa Mureșului, se făceau plute și erau duse și vândute În zona de câmpie. Bineînțeles că transportul lemnelor la Fabrica de Cherestea se făcea doar de către cei care aveau boi sau cai. Aceștia, ca să le meargă treburile câmpului, Își tocmeau prășitori cu ziua, din rândul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se continuă drumul cam de opt kilometri. La malul Mureșului, pe o platformă Înaltă se clădeau lemnele În timp ce animalele de tracțiune Își consumau ultimele furaje. De aici, după ce stiva va mai crește, În primăvară, când vor crește apele, vor porni plutele pe Mureș spre câmpie. Drumul va fi greu, capcane Îi pândesc mai ales până vor ieși din defileu. Când vor ajunge la șes treaba va fi mai ușoară. Dar până atunci mai sunt câteva luni și vor mai avea de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]