2,904 matches
-
râului Bahlui în amonte de Cotnari , în stabilirea calității acestora și a principalelor surse de poluare din regiunea în studiu. Studiul fizico-geografic al ,,Bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte Cotnari ,, completează literatura de specialitate asupra regiunii de contact dintre Podișul Sucevei Și Câmpia Moldovei Și se impune ca un studiu util specialiștilor care, au drept preocupare cercetarea reliefului , deschizând noi căi de investigații. AUTORII I. INTRODUCERE AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI LIMITELE Teritoriul la care ne referim se află situat în nord-estul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
impune ca un studiu util specialiștilor care, au drept preocupare cercetarea reliefului , deschizând noi căi de investigații. AUTORII I. INTRODUCERE AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI LIMITELE Teritoriul la care ne referim se află situat în nord-estul țării, în zona de contact dintre Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei. Este încadrat de paralelele de 47°21’ și 47°32’ latitudine nordică și de meridianele de 26°43’ și 27°03’ longitudine estică. Limita vestică este evidențiată prin cumpăna de ape a râului Bahlui și Siretului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealul Mare ca o unitate distinctă, generată de mișcări tectonice, menționând și o serie de falii în cuvertura sedimentară. În 1932, V. Tufescu a efectuat cercetări amănunțite asupra reliefului și rețelei hidrografice din zona de contact dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei. De asemenea, a fost studiată limita de vest a depresiunii Jijiei (1934) ce corespunde cu actuala depresiune de contact Hârlău-Cotnari (în zona cercetată), caracterizând-o în amănunt. S-a ocupat apoi de zona platourilor structurale ale Dealului Mare, de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
insistând asupra dezvoltării reliefului în pliocen și cuaternar. În 1958, M. Pantazică realizează un studiu hidrologic privind bazinul hidrografic al râului Bahlui, precizând principalele raioane hidrologice. V. Băcăuanu și colaboratorii (1980) publică cel mai complet studiu general de geografie pentru Podișul Moldovei. P. Ștefan (1989) aduce contribuții lito-bio stratigrafice, inclusiv asupra limitei volhinian-basarabian, în unele sectoare ale Dealului Mare-Hârlău. Pentru această regiune trebuie amintită și foaia nr. 6 din harta geologică a României, sc. 1:200.000, precum și foile topografice, color
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe circa 20 km), valea este îngustă și adâncă, prezentând o pantă de 21,5 m/km, iar de la Pârcovaci până la Hârlău prezintă o pantă de 16 m/km. De la Hârlău până la Cotnari râul Bahlui străbate depresiunea de contact dintre Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei. În acest sector râul prezintă numeroase meandre albia minoră este destul de adâncită, ajungând până la 8 10 m, în zona de debușare a râului Buhalnița și la Cotnari (această situație împiedică uneori revărsările). În albia minoră a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
25 km, drenând un bazin hidrografic de 139 km2, din care 81% este împădurit (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). În continuare, până la Cotnari, râul Bahlui curge printr-o depresiune de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ape moderat dure, cu valori între 12°dH și 16°dH, există pe cursurile situate la peste 350 m altitudine absolută. Ape dure, cu valori între 16°dH și 20°dH, prezente în zona de ieșire a râului Bahlui din Podișul Sucevei, la Hârlău, precum și în depresiunea de contact, Hârlău-Cotnari. Surse de impurificare Gradul de impurificare pe râul Bahlui în amonte de Cotnari prezintă o valoare de 840 g/l (în aval de Hârlău), datorită deversărilor de la centru de vinificație, de la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râioasă verde (Bufa viridis) și brotăcelul (Hyla arborea). Pe unele suprafețe mlășinoase din amonte de Pârcovaci sunt semnalate și broasca râioasă brună (Bufa bufa), și broasca de pădure (Rana temporaria), etc. Prin pădurile de fag din rezervația Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul bazinului hidrografic), întâlnim, uneori, și salamandra (Salamandra salamandra). Spre contactul cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai joase, de natură sculpturală, (interfluvii sculpturale, coaste morfologice și depresiunea de contact). Pe baza cercetărilor de teren și a literaturii geografice existente, aceste subunități sunt: 1. SUBUNITATEA ÎNALTĂ este reprezentată de Dealul Mare-Hârlău (cel mai impunător masiv din sud-estul Podișului Sucevei), format din doi lobi inegali între care s-a sculptat bazinul superior al Bahluiului. Culmea vestică mai dezvoltată, este dominată de Dealul Tudora (587 m) iar cea estică, mai redusă, este reprezentată prin Dealul Holmului (556 m). Culmea Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe terasele joase ale Bahluiului). CONCLUZII : Cercetarea complexă, geografică a Bazinului râului Bahlui în amonte de Cotnari a pus în evidență legăturile de conexiune care concură în evidențierea personalității acestei unități teritoriale și fizico-geografice . Integrat ansamblului condițiilor fizico-geografice din nordul Podișului Moldovei , teritoriul studiat se remarcă prin unele particularități specifice . Din punct de vedere geostructural, teritoriul aflat în studiu , respectiv, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari aparține Platformei Moldovenești , cu un soclu cristalin de vârstă precambriană . Coloana stratigrafică evidențiază că
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
foarte bună calitate pentru diverse construcții din arealul satelor sau pentru zonele situate în apropierea regiunii aflate în studiu . Hârlăul și zona învecinată este o veche vatră de locuire românească , din Țara de Sus , situată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Câmpia Moldovei. Prezintă împreună cu împrejurimile sale un fond turistic valoros, căci aici ,, la vadul Bahluiului -Hârlău , în evul mediu, a fost reședința voievodală a Mușatinilor și un timp și capitala Moldovei” . De o deosebită atractivitate sunt punctele de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
turism adecvat zonei aflate în studiu dar și pentru zonele înconjurătoare . </reflist> BIBLIOGRAFIE : Barbu N. (1974) "Raporturi pedogeomorfologice în Câmpia Moldovei"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, Secț. II-C, t. XX. Barbu N., Băcăuanu V. (1977) "Evoluția reliefului din Podișul Moldovei subacțiunea proceselor de versant"; Comunic.Colocv. geogr. fr-rom; Aix-en-Provence. Mutihac C. (1966) "Cercetări geomorfologice asupra teraselor din bazinul Bahluiului"; Anale Șt. Univ. " Al. I. Cuza Iași,, sect. II-C, t. XII. Băcăuanu V. (1968) "Câmpia Moldovei, studiu geomorfologic"; Editura Academiei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
geogr. fr-rom; Aix-en-Provence. Mutihac C. (1966) "Cercetări geomorfologice asupra teraselor din bazinul Bahluiului"; Anale Șt. Univ. " Al. I. Cuza Iași,, sect. II-C, t. XII. Băcăuanu V. (1968) "Câmpia Moldovei, studiu geomorfologic"; Editura Academiei București. Băcăuanu V. (1973) "Evoluția văilor în Podișul Moldovenesc"; "Realizări în geografia României"; Ed. Șt. București Băcăuanu V., Donisă I., Hârjoabă I. (1974) - "Dicționar geomorfologic"; Editura Științifică București. Bejan V., Caraman C.(1988),"Locurile balneoclimaterice, nămoluri și ape minerale din județele Iași și Vaslui"; Iași. Bojoi I., (1983
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
geografia României"; Ed. Șt. București Băcăuanu V., Donisă I., Hârjoabă I. (1974) - "Dicționar geomorfologic"; Editura Științifică București. Bejan V., Caraman C.(1988),"Locurile balneoclimaterice, nămoluri și ape minerale din județele Iași și Vaslui"; Iași. Bojoi I., (1983) "Relieful structural din Podișul Sucevei. Câteva probleme de geomorfologie aplicată" în "Studiul și cercetări de Geomorfologie"; Suceava. Bojoi I., Brânduș C. (1983) "Contribuții la metodologia de cercetare geohidromorfologică a treptelor joase de relief, cu exces de umiditate, din lungul văilor", în "Studii și cercetări
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
N, Nr. 3, București. Liteanu E., Ghenea C. (1966) "Cuaternarul în România"; Studii tehnice și economice Com. Geol., București. Macarovici N. (1949) "Observațiuni asupra forajului de la DeleniHârlău"; Revista Științifică "V. Adamachi", XXXV, 1-2. Macarovici N. (1965) "Cercetări geologice în sarnațianul Podișului Moldovenesc"; An. Com. Geol., Vol. XXVIII. Macarovici N., Bejan V. (1957) "Asupra genezei apelor mineraledin Moldova dintre Siret și Prut"; Studii și Cercetări -Climatologice, tom I, București. Martiniuc C., Băcăuanu V. (1962) "Contribuții la studiul geomorfologic al regiunii Cotnari"; Anal
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
genezei apelor mineraledin Moldova dintre Siret și Prut"; Studii și Cercetări -Climatologice, tom I, București. Martiniuc C., Băcăuanu V. (1962) "Contribuții la studiul geomorfologic al regiunii Cotnari"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț. II-b, tom VIII. Mihăilescu V. "Podișul înalt din vestul Botoșanilor regiunile Dealul Mare și Mândrești"; Bul. Soc. Rom. Geogr., tom. XLVIII, București. Mihăilescu V. (1931) "Depresiunea Botoșani Hârlău în zona ei de contact cu podișul înalt dinspre Siret"; Lucr. Inst. Geogr. Univ. Cluj., tom IV. Mihăilă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț. II-b, tom VIII. Mihăilescu V. "Podișul înalt din vestul Botoșanilor regiunile Dealul Mare și Mândrești"; Bul. Soc. Rom. Geogr., tom. XLVIII, București. Mihăilescu V. (1931) "Depresiunea Botoșani Hârlău în zona ei de contact cu podișul înalt dinspre Siret"; Lucr. Inst. Geogr. Univ. Cluj., tom IV. Mihăilă D., Budui V., Cristea I., Tanasă I. (2006) - „Consideratii asupra riscurilor climatice în județul Suceava”, Analele Univ. „Stefan cel Mare” . Mitetelu D. (1995) "Flora și vegetația județului Iași" în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Univ. Cluj., tom IV. Mihăilă D., Budui V., Cristea I., Tanasă I. (2006) - „Consideratii asupra riscurilor climatice în județul Suceava”, Analele Univ. „Stefan cel Mare” . Mitetelu D. (1995) "Flora și vegetația județului Iași" în " Buletinul Grădinii botanice". Nistor B. (2008) „Podișul Sucevei - studiu termopluviometric”, Univ. „AL. I. Cuza” Iași . Obreja Al. (1979) "Dicționar geografic al județului Iași"; Editura Junimea, Iași. Pantazică M. (1958) "Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț II a, IV-1. Pantazică
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sarmațianului din perimetrul Tudora-Oneaga (Dealul Mare-Hârlău)"; Analele Univ. "Al. I. Cuza" Iași. Petru Șt. (1989) "Geologia regiunii Dealului Mare-Hârlău și perspectivele în resurse minerale utile"; Univ. "Al. I. Cuza" Iași Rădoane Maria , Nicolae Rădoane ( 2010 ,,Monitorizarea evoluției ravenelor test din Podișul Moldovei în perioada 1986— 2008. Slavic Gh. (1977) "Podișul Sucevei studiu climatologic"; Rezumatul tezei de doctorat, Iași. Tănasă I., Mihăilă D. (2005) - „Variabilitatea cantităților de precipitații înregistrate la stația meteorologică Suceava”,Culegere de lucrări, București 28 30 septembrie 2005. Tănasă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
I. Cuza" Iași. Petru Șt. (1989) "Geologia regiunii Dealului Mare-Hârlău și perspectivele în resurse minerale utile"; Univ. "Al. I. Cuza" Iași Rădoane Maria , Nicolae Rădoane ( 2010 ,,Monitorizarea evoluției ravenelor test din Podișul Moldovei în perioada 1986— 2008. Slavic Gh. (1977) "Podișul Sucevei studiu climatologic"; Rezumatul tezei de doctorat, Iași. Tănasă I., Mihăilă D. (2005) - „Variabilitatea cantităților de precipitații înregistrate la stația meteorologică Suceava”,Culegere de lucrări, București 28 30 septembrie 2005. Tănasă I. (2011) ,,Clima Podișului Sucevei , Fenomene de risc,,, Teză
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1986— 2008. Slavic Gh. (1977) "Podișul Sucevei studiu climatologic"; Rezumatul tezei de doctorat, Iași. Tănasă I., Mihăilă D. (2005) - „Variabilitatea cantităților de precipitații înregistrate la stația meteorologică Suceava”,Culegere de lucrări, București 28 30 septembrie 2005. Tănasă I. (2011) ,,Clima Podișului Sucevei , Fenomene de risc,,, Teză doctorat ,Univ. ,,Ștefan cel Mare,, Suceava . Todiraș Al. (1994) "Orașul Hârlău ghid turistic"; Editura Al. D. Todiraș, Iași. Tufescu V. (1934) "Observări asupra limitei de vest a Depresiunii Jijiei"; Bul. Soc. Rom. Geogr., Tom. LIII
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din mediul rural, astfel încât să se poată asigura o creștere economică a acestor zone și condiții de viață decente pentru populație. În Regiunea Nord Est există zone cu deficit de vegetație forestieră. Acest fenomen este mai pregnant în jumătatea estică (Podișul Moldovei). În zona montană din vest, versanții afectați de defrișările necontrolate au accentuat efectele negative ale căderilor masive de precipitații (inundațiile din anii 2004 și 2005), determinând pagube materiale însemnate și pierderi de vieți omenești. S-a definit ca zonă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
unor componente climatice, hidrologice, de vegetație și soluri. Aceasta se repercutează asupra prezenței stabile și asupra activităților diversificate ale omului. Astfel, pentru arii întinse de pe Pămînt potențialul natural favorabil societății umane este puternic influențat de relief (ținuturi de munți înalți, podișuri joase, câmpii nefragmentate, arii depresionare, arii litorale ș.a.). La rândul său omul poate modifica relieful preexistent, creînd forme noi. f) Solul. Ca și relieful, solul este o componentă derivată în sistemul abiotic, dar geneza sa completă nu se poate realiza
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
caracterizează prin condiții bio-pedoclimatice diferențiate altitudinal. Relieful acționează ca moderator climatic, determinând creșterea progresivă a cantității de precipitații, scăderea temperaturii și un regim climatic mai uniform decât în ținuturile subecuatoriale sau tropicale vecine. Acest subtip este caracteristic în estul Africii (Podișul Etiopiei, Munții Kenya), în sud-vestul Asiei (Yemen) sau în America de Sud (Anzii peruviano-columbieni) și America Centrală (Mexic). Zonalitatea altitudinală complexă se manifestă printr-o etajare a condițiilor bio-pedoclimatice și a valorificării diferențiate de către om a potențialului natural. Se remarcă astfel adaptarea climatică
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
respective fără protecție vegetală în sezoane uscate și cu vânt puternic, au determinat spulberări masive ale păturii fertile de sol (dust bowl). Arăturile pe linia de maximă înclinare a terenului au degradat solul în unele sectoare ale Subcarpaților de Curbură, Podișul Bârladului, ș.a. De asemenea, arături la adâncimi neadecvate tipului de sol modifică profund calitatea acestuia. Irigațiile în regim excesiv, cu tehnici necorespunzătoare regimului termic determină, începând din Antichitate, salinizări secundare grave ale solului în Mesopotamia, Pakistan, Asia Centrală, Câmpia Română. Se
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]