7,468 matches
-
cu nelipsita ironie galică, "Victor Hugo, hélas !". Avînd uzul formulei, francezii nu au ezitat să i-o aplice lui Vasile Alecsandri, după succesul acestuia cu poezia consacrată "gintei latine" (1879). Un anume Hipollyte Guillibert dedica "aux Roumains et a leur poete national, le sénateur V. Alecsandri" cîteva triolete 1. Nimeni nu explica însă ce ar însemna o astfel de formulă, aplicată în mod curent celui supranumit și "bardul de la Mircești". Abia tîrziu, în 1906, Ioan Slavici se încumetă, timid, să o
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
de scurte note bio-bibliografice (cu accent pe traducerile în antologii sau plachete individuale, realizate în diverse limbi), urmează, în ordinea strict alfabetică a numelor românești (nici nu se putea altfel!), selecțiile (între 8 și 15 poeme) din creația celor 12 poete: Ana Blandiana (a doua oară prezenta într-o antologie greacă în același an), Constantă Buzea, Magda Cârneci, Nina Cassian, Denișa Comănescu, Daniela Crăsnaru, Carmen Firan, Ioana Ieronim, Monica Săvulescu-Voudouris, Saviana Stănescu, Grețe Tartler, Liliana Ursu. Transpunerea în greacă a unei
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
același an), Constantă Buzea, Magda Cârneci, Nina Cassian, Denișa Comănescu, Daniela Crăsnaru, Carmen Firan, Ioana Ieronim, Monica Săvulescu-Voudouris, Saviana Stănescu, Grețe Tartler, Liliana Ursu. Transpunerea în greacă a unei pălețe tematice și stilistice atât de variate, chiar și în cazul poetelor care aparțin aceleiași generații, n-a fost deloc o sarcină ușoară, de aceea inițiatorii și realizatorii antologiei au tratat problemă cu atenție și profesionalism. Traducerea propriu-zisă aparține Sandrei Mihalaki iar "transpunerea poetica" Annei Sotrini, poeta, prozatoare și regizoare. Câteva poeme
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
variate, chiar și în cazul poetelor care aparțin aceleiași generații, n-a fost deloc o sarcină ușoară, de aceea inițiatorii și realizatorii antologiei au tratat problemă cu atenție și profesionalism. Traducerea propriu-zisă aparține Sandrei Mihalaki iar "transpunerea poetica" Annei Sotrini, poeta, prozatoare și regizoare. Câteva poeme au fost traduse și transpuse de Kostas Kartelias. O mână de ajutor a dat și iscusitul traducător de poezie Victor Ivanovici. Interesant a fost și proiectul care a precedat apariția antologiei. După un prim spectacol
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
am hotarat", mărturisește editorul, "să așezăm mica noastră piatră la sporirea prezenței literare românești în Grecia. Desigur, nu-i exclus să fim întrebați: Cine se mai interesează astăzi de literatură și îndeosebi de poezie? Și câți vor citi oare poemele poetelor românce? Nu putem, într-adevăr, să răspundem cu certitudine nici să prevedem numărul cititorilor. Putem doar să spunem că volumele de beletristica și îndeosebi cele de poezie sunt cele mai frumoase lucruri "nefolositoare" pe care putem încă să le "cumpărăm
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
și multe alte dispariții - fapte, puncte de vedere, sentimente - care, dacă nu au fost înregistrate, se duc în neant odată cu depozitarii lor." Cum să te îmbogățești rapid Un bun interviu a realizat, în nr. 160 din SUPLIMENTUL DE CULTURĂ, tînăra poetă și publicistă Elena Vlădăreanu (mai puțin acidă, aici, decît ne-a obișnuit), cu încă-tînărul prozator Bogdan Popescu. Prezență discretă în paginile publicațiilor noastre, Bogdan Popescu este unul dintre cei mai originali scriitori ai ultimilor ani, autor a două cărți care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
abia descoperită, fie tragediile cu mii de pliuri, fie măruntele negocieri religioase, fie - ajungem și-aici - moartea. Deoarece mecanica, în definitiv simplă și clasică, a scriiturii din Cenotaf se întemeiază pe coborârea în trecutul personal, îndepărtat și friabil al vocii poetei și deopotrivă al cuvintelor. Artificiile de stil sau de manieră contează prea puțin în intenția Ioanei Nicolaie și de aceea a le căuta scrupulos ar fi o adevărată naivitate. Cu atât mai mult cu cât, ca volum independent și antologic
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
investit (sic!) deschis cu titluri și răspunderi mărețe; astfel, în conștiința noastră au intrat caracterizări de mare rezonanță, care ne privesc direct: Ťingineri ai sufletelor omeneștiť, Ťtribuniť, Ťprofețiť, Ťreprezentanți și exponenți ai năzuințelor poporuluiť etc.". Și, hetairică, așa cum o știm, poeta nu se sfiește a amestca planurile: "Personal, mă mîndresc cu prietenia comunistului și criticului Ov. S. Crohmălniceanu". Una din poeziile semnate de impetuoasa Nina se dorea pe atunci vaticinară: "Cîndva, într-un veac de mult apus,/ ultimii proletari din lume
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
de mult apus,/ ultimii proletari din lume au apus/ către ultimul patron, Uzina ne-aparține!/ Și s-au făcut stăpîni. Și-au stăpînit-o bine./ Tabloul mai păstrează amprentele culorii/ sfîrșitul plusvalorii". Acel "sfîrșit al plusvalorii" nu a oprit-o pe poetă a se stabili confortabil în SUA... Lașitate, obediență, cădere în nedemnitatea cea mai calificată, acestea sînt, incontestabil, mărcile primului Congres al Scriitorilor de după instaurarea puterii comuniste, care putere ar fi "creat acestui popor un soare nou al inimii, un soare
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
a scris - aflate în bibliografia reală a prozatorului), un vecin din bloc, maiorul Radu Virgil (întâmplător sau nu, numele este identic cu cel al personajului din romanul de debut al lui Dan Stanca, Vântul sau țipătul altuia) încearcă, împreună cu o poetă, Eugenia Cojocărescu, prietenă a defunctului, ca, pe baza unui manuscris secret al acestuia - un soi de jurnal, combinat cu fragmente de proză - să reconstituie modul de viață și universul artistic ale scriitorului. În investigația lor cvasi-detectivistică întâlnesc oameni, teme și
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
martie 1969. A fost reluată în ediția Poezii (1970, p. 93-94), unde este datată "între mai 1947 și mai 1948", în contradicție deci cu datarea din 2006, aceasta din urmă dând impresia a fi fost făcută în urma unei discuții cu poeta Nina Cassian, căreia îi este dedicată poezia. Amintim faptul că "algebrista Emmy", la care se face referință în versul al 12-lea, este celebra matematiciană germană Emmy Nöther (1882-1935), pe care Ion Barbu a cunoscut-o la Göttingen. Reproducem, în
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
denaturând sensul vizibil al evoluției literaturii contemporane spre postmodernism, Ion Rotaru identifică, bizar (după părerea mea), "semne de revenire la clasicismul tradițional" în poezie (p. 957-961), exemplificând neconvingător (pentru că argumentele sunt ne-sem-nificative) cu "Gheorghe Ungureanu de la Slobozia" și cu "două poete neotradiționaliste: Elena Armenescu și Michaela Orescu", analizați într-un spațiu mai mare decât Cristian Popescu, Ioan Es. Pop și Nicolae }one (p. 929-932), care i-ar fi îndreptățit altă concluzie. În în-cheierea capitolului despre poezia contemporană, într-un paragraf special
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
turiști prin fața monumentelor celebre, prin sălile muzeelor unde ghizi cuprinși de plictis izbutesc a acorda abia "cîte o jumătate de minut operelor celebre și cîte un minut întreg capodoperelor". Și atunci despre ce ar fi vorba? Turistul, e de părere poeta, urmărește o neimplicare în lumea sa habituală, o evadare echivalată cu "starea edenică" a unui "spectator absolut" al unor aspecte ale realului care nu-l mai afecta: "Supus unsprezece luni legilor imuabile ale lumii sale, în luna a douăsprezecea își
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
o intensificare plină de suspans a ei, un interval în care tensiunea căutării, sub semnul căreia viața primește atributele umanității, atinge cotele ei maxime". Așa cum se cuvine pentru o natură introspectivă. în chipul specific al istoriei, ieșirile peste hotare ale poetei au fost, înainte de 1989, rezultatul unui conflict între "nelibertate și noroc", deoarece depindeau de "suspansul nesfîrșit" al obținerii sau al refuzului vizei în chestiune. Circumstanță ce intensifica satisfacția plecărilor spre alte orizonturi pînă la alura de miracol: "Așa se face
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
numai schelet alb și esențial de coloane înălțate spre cer, templele antice au ajuns pînă la noi mai frumoase, sînt convinsă, decît au fost vreodată în apoteoza gloriei lor religioase". Explicabil, restaurarea a ceea ce s-a pierdut i se înfățișează poetei drept o operație decepționantă. E o pierdere a poeziei unei existențe mistuite în favoarea unei funcționalități ce n-ar putea fi decît prozaică: "De fiecare dată reconstituirea înfățișării lor inițiale mă dezamăgește. Aceste frumoase ziduri și cornișe și frontoane nu erau
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
atins în viața reală. Un fel de Second life este întreaga lirică a Constanței Buzea. Un refugiu al existenței reale, o lume mai bună născută din cuvinte, reverii și amintiri luminoase. Nu întâmplător, unul dintre volumele cele mai importante ale poetei se numește chiar netrăitele. Obosită și dezamăgită de o existență diferită de cea la care sensibilitatea ei ar fi avut dreptul, Constanța Buzea își construiește din cuvinte un univers numai al ei, în care iubirea durează mai mult decât o
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
te țin în sine// stau mărturii/ coralii vii/ raiuri marine// va fi să vii/ sau să nu vii/ tot un senin e" (p. 58). Se întâmplă rar ca loviturile, de care destinul nu a scutit-o, să o determine pe poetă să se revolte în mod direct. Atunci când o face, versurile au tensiunea unui strigăt reprimat: "aș spune mereu/ și în tăcere aș spune/ și în întuneric aș spune/ și în trecut m-aș duce să spun/ rănile vechi nu s-
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
ascuns. În doar câteva cuvinte scriitoarea distilează tot misterul feminității. Tăcerea de dincolo de cuvinte urlă în mintea cititorului unde se reverberează întreaga dramă a femeii singure, de care iluziile s-au dezlipit de mult. Încă o dată sensibilitatea, delicatețea și discreția poetei sunt puse în evidență: "fiecare femeie/are ceva de ascuns/ lacrima unui logodnic abandonat/ umbra unui bărbat/ un ideal/ o urnă de pământ/ un ficus/ din care cad frunze și ea le adună/ și căruia-i leagănă crengile cu mâna
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
măsură să spună ceva despre deschiderea europeană pe care o realizează prezentul volum - scrie, cu îndreptățire, despre fondul etic, lipsit de ostentație al liricii autoarei, rezultat al "unei anume demnități de întâmpinare a vieții". Resorturile acestei atitudini țin de credință. Poeta a trăit multe la viața ei, dar apropierea de valorile creștinismului i-a dat puterea să discearnă care sunt lucrurile cu adevărat importante și liniștea sufletească pentru a trece, egală cu sine, prin cele bune și cele rele. De aici
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
forța ei de a trata cu superioritate chiar și momentele cele mai delicate sau dezagreabile ale existenței. Departe de gălăgia și reflectoarele vieții publice, cu modestie, dar și cu încredere în propriile-i argumente literare, Constanța Buzea este una dintre poetele foarte importante din perioada postbelică. Cu siguranță, lirica sa merită mai multă atenție din partea criticii literare.
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
mai este partener, nici receptacul al entuziasmului. Postura unui poeta vates și-a încheiat, se vede, actualitatea, ori trebuie reformulată, de o manieră șocantă. De aici, exasperarea, mâhnirea fără leac. Dar, tocmai de aceea, Magda Cârneci apare ca o autentică poetă: vocația ei ultragiată nu se lasă reformulată sau transformată, în pofida epuizării induse de acest timp pervers al viețuirii noastre, devenit insensibil la sacru și la fervoarea câte unui neoromantic răzleț. Căci, în pofida datului conjunctural, poeta este o natură optimistă, pentru
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
Cârneci apare ca o autentică poetă: vocația ei ultragiată nu se lasă reformulată sau transformată, în pofida epuizării induse de acest timp pervers al viețuirii noastre, devenit insensibil la sacru și la fervoarea câte unui neoromantic răzleț. Căci, în pofida datului conjunctural, poeta este o natură optimistă, pentru care nici socialul, nici metafizicul nu ies din cadrul normalității, deci din arealul tematic. Ea își declamă, iar și iar, crezul, același în esență, dar nu identic modulat, când cu o voce înaltă, când în șoaptă
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
piese din ciclul Pelerinaj, Constanța Buzea se arată "fascinată" de cuvîntul cruzime, termen moral pe temeiul căruia se încheagă o penetrantă imagine, evocînd finalul romanului Procesul al lui Kafka, în care eroul principal e condus spre execuție de doi torționari: "Poeta se arată pe ea însăși înaintînd astfel, între un Ťstrăinť care o ține de braț și un Ťînger bătrînť de care se sprijină - diferența e de nuanță, de vreme ce drumul duce, oricum, spre Ťrăscruceať inevitabilă". Antenele lui Ilie Constantin caută mereu
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
vedeam o mulțime de acoperișuri. Acolo am scris Bine mamă... și Călătorul prin ploaie. Cartierul îmi plăcea, avea ceva patriarhal, un frumos amestec de case cu curți și imobile din perioada modernismului interbelic. În plus, nu departe locuia actrița și poeta Ioana Crăciunescu. Casa ei era frecventată, la ora aceea, de crema culturală a Bucureștiului - actori, scriitori, pictori și, bineînțeles, poeții, prozatorii și criticii generației '80 din care făceam și eu parte... În general, cum terminam o piesă, mă grăbeam să
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
Grete Tartler Cine are curiozitatea să acceseze site-ul new-yorkez de hipnoterapie, http://www.hypnotherapyny.com/ va descoperi uluit fotografia poetei Carmen Firan, și dedesubt explicația: "Certified clinical hypnotherapist &counsellor. Member of the American Board of Hypnotherapy". Surpriza nu este totuși atât de mare pentru cei care știu că această scriitoare, absolventă a unei Facultăți de Matematică, stabilită din 2002 la
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]