2,275 matches
-
aplicative, Polirom, Iași. Pérez Gomez, A.I., 1997, „The School: A crossroads of cultures”, Curriculum Studies, vol. 5, 3. Pestre, D., f.a., „The Evolution of Knowledge Domains. Interdisciplinarity and Core Knowledge”, http://www.interdisciplines.org/interdisciplinarity/papers/8. Petrescu, L., 1997, Poetica postmodernismului, Paralela 45, Pitești. Pinar, W. et al., 1995, Understanding Curriculum. An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourses, Peter Lang, New York. Posner, G.J.; Rudnitsky, A.N., 2001, Course design: A guide to curriculum development for teachers
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
se făcea simțit pregnant suflul poeziei noi. În prefața la Soliloquii, Emil Giurgiuca, în stilul său specific, le caracterizează astfel: „Din faza solarelor crâmpeie de vară, pur și simplu metaforică, o metaforă exterioară, plasticizantă, poezia lui, poposind un moment prin poetica conceptuală, a urcat la treapta de marmoră a stilului nou, zveltă și tristă ca o apă sublunară.” Sigur, în lirica de început se regăsesc toate stereotipiile verbale și imagistice specifice vârstei (aproape infantile), dar și climatului literar, matricelor formative ale
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
Asfințit în panopticum, TR, 1993, 23,24; Gheorghe Glodeanu, Literatura ca antidestin, TR, 1993, 24; Micu, În căutarea, II, 101-110; Constantin M. Popa, Max Blecher sau Tragismul sincerității, R, 1995, 9-10; Radu G. Țeposu, Suferințele tânărului Blecher, București, 1996; Glodeanu, Poetica, 295-302; Sergiu Ailenei, În spațiile blestemate - M. Blecher, CL, 1999, 1; Alexandru Ruja, Un scriitor însingurat și singular, O, 1999, 9; Cărtărescu, Postmodernismul, 294, 295; Dicț. analitic, II, 166-168, 363-364, IV, 408-410; Norman Manea, M. Blecher, între biografie și creație
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
-lea, mișcându-se astfel într-un spațiu a cărui extensie atingea epoca modernă. Interesat și de evoluția ideilor critice, estetice, este un specialist în artele poetice ale Antichității. Tălmăcește Tratatul despre sublim (1935), Tratatul despre stil al lui Demetrios (1943), Poetica lui Aristotel (1957). Transpunerile în românește, făcute cu ediții critice de prestigiu în față, cu versiuni în franceză, italiană ori germană, antrenează interpretări moderne, nu o dată surprinzătoare. Performante sunt și tălmăcirile fragmentelor ilustrative incluse în cele trei tratate. A mai
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
1930; Fost-au grecii senini?, București, 1938; Tucidide. Concepția și metoda sa istorică, București, 1956. Traduceri: Longos, Daphnis și Chloe, introd. trad., București, 1922; Tratatul despre sublim, introd. trad., București, 1935; Demetrios, Tratatul despre stil, introd. trad, Iași, 1943; Aristotel, Poetica, București, 1957; Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, introd. Aram M. Frenkian, București, 1963. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 83-86; Călinescu, Ulysse, 279-283; N. I. Popa, Constantin I. Balmuș, AUI, științe sociale, t. III, 1957; In memoriam Constantini I. Balmuș
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
uită niciodată aceasta.” Volumul Arte poetice ale secolului XX (1976) se compune din două părți: în prima, având în vedere „ipostaze românești”, autorul își propune să analizeze doctrina despre poezie a poeților și criticilor români din secolul al XX-lea. Poeticile pe care le analizează aparțin unor scriitori ca Tudor Arghezi, Blaga, Ion Barbu, Pillat, Al. A. Philippide, Ilarie Voronca, Dan Botta, Beniuc, Radu Stanca. Dintre critici sunt selectați Paul Zarifopol, Pius Servien, Vasile Pârvan, Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
selectați Paul Zarifopol, Pius Servien, Vasile Pârvan, Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Liviu Rusu, Edgar Papu, Ion Biberi. În partea a doua, ce se referă la „ipostaze străine”, autorul își articulează comentariul după aceeași dispunere: pe de o parte poeticile vii, moderniste, ca futurismul, expresionismul, dadaismul, suprarealismul; pe de altă parte, teoreticieni, esteticieni, filosofi ai artei, ca Benedetto Croce, Paul Valéry, H. Bremond, Paul Claudel, T. S. Eliot. Chiar dacă nu o afirmă expres, organizarea cărții, ca și textul propriu-zis dovedesc
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
el, împinge Antigona, Ajax, Filoctet și Oedip la Colona în abisurile nonartei. Titlul de capodoperă se cuvine doar tragediilor Oedip rege, Electra și Trachinienele, în care facultățile creatoare sunt utilizate de un artist neîntinat de imixtiunea tendinței. Această abatere de la poetica realistă este un efect de scurtă durată, la care, din pricina inaderentei lui structurale, B. va renunța ușor, ca la o cochetărie de moment. Cărțile scrise după 1944 sunt doveditoare în acest sens. Aspecte din viața română în scrisorile lui Cicero
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
o ficțiune imposibilă, pluristratificată, prolixă. „Această operă atât de ostentativă, gândită și scrisă în piramidele helicoidale intersecționate ale unui limbagiu excesiv, suprasaturat de calificative” (Mihail Constantineanu), poate constitui nu doar jurnalul unui „intelectual al Bisericii”, ci și o veritabilă ars poetica, care propune incendierea cuvântului, distrugerea obișnuințelor lingvistice și de gândire, pentru a elibera cuvântul-intelect din vremelnicie, transformându-l în foc pur, adică în veșnicie, prin arderea și comuniunea în „vâlvătaia sălbatică și slobodă a Adevărului”. Calendarul incendiat, prin stilul său
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
publicație condusă de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp unui „dadaism constructiv”, dar, în fapt, constructivismul, care promova rigoarea împinsă până la schematizare, cerebralitatea și austeritatea expresiei, a influențat mai mult poetica și scriitura celor de aici. De altfel, pendularea continuă între modernism și a. s-a metamorfozat, în cele din urmă, într-un eclectism pe care l-au sancționat chiar avangardiștii. Alte două reviste, „75HP” (1924, număr unic) și „Punct” (1924-1925
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
în istoria Moldovei și a popoarelor vecine. Documentația ostentativă nu devine artă și, în lungi pasaje, juxtapuse în țesătura narativă, intenția artistică pare absentă. Inventivitatea epică, redusă, reclamată de însuși senzaționalul subiectelor istorice, este stimulată de imaginarul legendar și de poetica romantică. O Moldovă pastorală, a unui timp legendar, este „bruscată” de intervenția arheologului A., ce caută urme antice și sfârșește în elucubrații etimologice (Prutul provine din Brutus, lacul Brateș din Brutis, movila Găiatei din Gaeta). Moldova arhetipală, a genezei naționale
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
între războaie, când se consacră și modelele genului. Evidentă deja în primul volum, înzestrarea criticului de a demonta cu precizie și finețe de ceasornicar mecanismele literarității devine dominantă în Caragiale sau Vârsta modernă a literaturii (1976), carte de referință în poetica românească. Ea urmărește în principiu două direcții. Mai întâi, lupta lui Caragiale cu retorismul romantic: demontarea și denudarea procedeelor uzate, compromise, care confirmă așteptările comode și stimulează inerțiile de lectură. Apoi, pe un front paralel, prozatorul stimulează impunerea unui nou
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
scrisului funcțional, în contrast cu literatura dominată de convenții, unde cuvântul are un simplu rol decorativ. Axioma esențială a poeticii sale este ridicarea faptului de viață la rangul de literatură autentică și respingerea literaturii aulice, care mizează pe rolul ornant al cuvântului. Poetica lui Caragiale este marcată de norma - de sorginte aristotelică - a adecvării, demonstrează C. Perspective critice (1978) dă măsura vocației didactice și aplicative a lui C. Prima secțiune a cărții - Elemente de poetică a prozei - abordează câteva dintre chestiunile fundamentale ale
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
dobândesc la C. o anume prospețime neașteptată, ce-și are sursa în autenticitatea trăirii. C. are o veritabilă sensibilitate pentru natură, ceea ce a făcut să fie comparată cu D. Anghel, dar acesta, la rându-i, pare feminin, lilial, estet, față de poetica senzuală, directă, aproape aspră, a autoarei. Viorele anunță deja temele predilecte, deplin conturate în versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
fibră metaforică. El mediază accesul înțelegerii noastre spre modul de existență și de interpretare a literaturii, iar dincolo de el, spre orizonturi culturale ample, privite în dinamica lor istorică. Cartea schițează o teorie coerentă a recitirii, pornind dintr-o răspântie unde poetica, filosofia, etica, psihologia, teoria mentalităților și chiar politica se întâlnesc. Ceea ce se numește curent lectură este un grad zero utopic: în raport cu el, tot restul este relectură. C. inventariază strategiile esențiale ale recitirii - cea existențială, cea ludică, cea creatoare, cea profesionist-hermeneutică
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
neverosimilitatea unui asemenea personaj, apropiinduse de principiul verosimilității formulat de Aristotel: „a înfățișa universalul înseamnă a pune în seama unui personaj înzestrat cu o anumită fire, vorbe și fapte cerute de aceasta după legile verosimilului și ale necesarului”<footnote Aristotel, Poetica, II, București, Editura Academiei, 1965, p. 55. footnote>. Valoarea estetică nu este condiționată de moralitatea personajului. Această idee este exemplificată de Caragiale prin elogiul adus lui Shakespeare pentru crearea personajului Falstaff: „iar ticălosul de Falstaff, că nu-i poți zice
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
nu imită adevărul, chiar dacă sunt pictate cu arta cea mai rafinată, și nu trebuie să te grăbești a le judeca înainte de a fi găsit rațiuni bine fondate și clare.” Aceasta era, de altfel, și poziția lui Horațiu, autorul faimoasei Ars poetica. O altă intervenție plină de urmări în ceea ce privește problema în discuție o reprezintă disocierea operată de Sfântul Augustin între folosință și desfătare. La aceasta se referă capitolele 33-35 din Cartea a X-a a Confesiunilor. Catalogul de exemple în legătură cu “plăcerea privirii
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
iar faptul că ne-a fost refuzată... — Și asta-i adevărat, interveni iar dr. Board. Mie, personal, valoarea educativă a îndopării unor elevi de mâna a doua cu idei de mâna a cincea la materii atât de diverse cum sunt poetica medievală și studiile urbane îmi scapă complet. Elevii ăia ar face mult mai bine dacă și-ar petrece timpul așteptând ca poliția să dezgroape presupusul cadavru al unei femei îmbrăcate în ciment, să o tragă de gât, să-i smulgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Firul se tae, nu se mai toarce... Iancu plecase la drum cu o grămadă de lăzi burdușite de cărți. Îngrămădise volume de Anacreon, Mineele traduse și prefațate de luminatul Chesarie, Didone abbandonata, La clemenza di Tito și Estratto dall’Arte poetica di Aristotele de Metastasio, Hymnen an die Nacht a lui Novalis, Afinitățile elective de Goethe și multă, multă filozofie. Dorea să cunoască tot, tot. Nicolache îi împrumutase un frumos exemplar care purta o formulă de proprietate cu semnătura Luminăției Sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
hârtie Fabriano poroasă, În așa fel Încât tablourile, explica el, să reveleze profiluri diferite, În funcție de incidența luminii. Se intitulau Elogiul ambiguității, În pieziș, Ça, Bergstrasse și Refuz 15. În seara aceea, abia ce intraserăm În noua galerie, am Înțeles că poetica lui Riccardo suferise o profundă evoluție. Expoziția se intitula Megale Apophasis. Riccardo trecuse la figurativ, cu o paletă strălucitoare. Pendula pe citate și, fiindcă nu cred că știa să deseneze, Îmi Închipui că lucra proiectând pe pânză diapozitivul vreunui tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
el, spre deosebire de ceilalți, are, cum spunea marele Arghezi, leacul mare-al morții tuturor, arta. De la înălțimea celor șaptezeci de ani ai săi, poetul face un bilanț, de fapt reiterează gânduri, sentimente care constituie preocupări ale omului creator, dezvăluind, implicit, Ars Poetica, pe care și-a construit-o, a cizelat-o și pe care o slujește: Am îmbătrânit, am șaptezeci de ani / și nici un prieten pentru mine. Această concluzie nu atrage însă capitularea, poetul nu este devastat de melancolii, ci strigă împotriva
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pildă: dintr-o perspectivă oglinda ecoului / roade în apele clare nodul amnezic al hainei ce-l îmbracă / cu șapte picioare de lut la masa rotundă în pridvorul / tăcerii / semnul domnesc), infuzată adesea de ecouri livrești, în care, în consonanță cu poetica postmodernistă, structura textului îmbină fragmente construite în vers liber cu pasaje în proză, pentru ca la nivelul ortografiei și al punctuației să fie abolite aproape toate canoanele, în încercarea de a induce sentimentul că, în cazul scriiturii literare, toate vocabulele ar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
presie de melancolie pe chip... Ne-am întors la București înghesuindu-ne toți într-un com par timent de tren, ducând cu noi vrafuri de teste, chintale de benzi de magnetofon, pe care urma să le interpretăm acasă. Fă ră-ndoială, poetica și semiotica aveau să facă un mare pas îna inte în urma experimentului nostru. Aveam să intrăm în istorie sub numele de „Grupul de la Cozia“, discipolii marelui Sincu. Mu ream de nerăb dare să-ncepem lucrul pe eșantioane, să definim rezultatele
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ale lucidității și sensibilității interioare sentimentul deplin al iubirii: Scrisorile Doamnei T., în care își povestește iubirea ei nefericită pentru Fred arată o capacitate puternică de iubire, caracteristică lui Camil Petrescu. Lăcrămioara Petrescu sublinia: <ref id="23"> 23 Petrescu, Lăcrămioara, Poetica personaju lui în romanul lui Camil Petrescu, Editura Junimea, Iași , 2000, p .71. </ref> George Călinescu<ref id="24">24 Călinescu, George, op. cit., p . 744. </ref>, referindu-se la acest personaj feminin, constata: Iar Nicolae Manolescu<ref id="25">25
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
din itinerariul pe care îl va urma Corto. Elveția în care Steiner participă la congresul alchimiștilor este aproape de tărâmurile în care se ridică flamuri de cavaler, iar sfântul Graal îl așteaptă pe cel care va veni să îl descopere. Invariabil, poetica lui Pratt este îmbibată de vis și de tentațiile halucinogene ale lumii de dincolo. Căutările lui Sire Corto debutează cu o lectură, aceea din textul lui Wolfram von Eschenbach, pentru a continua cu un vis trepidant și baroc, în care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]