3,246 matches
-
corespunzătoare constituie nu numai o imposibilitate morală, dar și o imposibilitate materială. Dar când interesul nostru național este în această privință solidar cu marile interese ale istoriei universale, disprețul acestor considerațiuni ar echivala cu o sinucidere“19. Deși contestat, tonul polemic este evident, după cum evidentă și pretenția de a susține singura atitudine corespunzătoare interesului național. Dincolo de acestea, temerile lui Stere referitoare la pericolul rusesc erau întemeiate, fără ca el să cunoască atunci condițiile în care guvernele Angliei și Franței au acceptat pretențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de 170 de milioane, în care „elementul pur rus constituie o masă de peste 100 de milioane“ (ibidem, p. 212). • Ibidem, p. 229-230. În încheiere, C. Stere preciza considerentele care l-au determinat să adopte această poziție: „N-am urmărit scopuri polemice. Am ținut să-mi fac ultima datorie de conștiință, cum îmi voi face deplin datoria cetățenească atunci când va suna ceasul și când pentru toți fiii acestui popor va înceta dreptul de apreciere personală“ (ibidem, p. 230). • Maurice Paléologue, La Russie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
izolarea determinată de ieșirea Rusiei Sovietice din război, a fost nevoit să încheie pacea separată și s-a ivit posibilitatea unirii, mai întâi, a Basarabiei. Articolele, intervențiile, recenziile și notele apărute în anii 1914-1916 în revista „Viața Românească“ - peste aspectul polemic al discuției - au avut meritul de a fi subliniat caracterul românesc al provinciei situate în partea estică a spațiului românesc, de a fi menținut, cel puțin în anumite cercuri ale opiniei publice, interesul pentru rezolvarea problemei basarabene în conformitate cu drepturile fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și glas, cu o revendicare pătimașă în ședințele noastre de breaslă. M-au impresionat [...] logica lui țărănească, patosul său subteran pentru adevăr.” Între 1965 și 1967 este redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”. Colaborează în special cu articole pamfletare și polemice - reunite apoi în volumele Fragmentarium (1969) și Nevoia de adevăr (1978) - la „Luceafărul”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” ș.a. Opera lui L. evoluează pe două coordonate: romanul social cu tematică rurală și romanul politic. În cazul primului filon, în care
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
iminente răsturnări a regimului. Atunci când nu mai simte nevoia să plaseze ideologia în scenarii epice, L. o prezintă direct. Cuvânt despre Transilvania (1982), carte repede retrasă de pe piață, este o colecție de eseuri tributare doctrinei naționalismului mistic, cu îngroșate note polemice antirevizioniste. Culegerea este structurată în patru părți: Rapsodie transilvană, pledoarie exaltată pentru arhaicitatea ținutului, Meleaguri natale, un soi de imn glorificând influența civilizatoare a socialismului, Patriotismul - o necesitate vitală, un manifest împotriva revizionismului, și Cuvânt despre Transilvania, unde sunt prezentate
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
pentru arhaicitatea ținutului, Meleaguri natale, un soi de imn glorificând influența civilizatoare a socialismului, Patriotismul - o necesitate vitală, un manifest împotriva revizionismului, și Cuvânt despre Transilvania, unde sunt prezentate antitetic Transilvania milenară și Ungaria posesivă. Eseurile sunt mai ales reacții polemice, stârnite de vehicularea, în politica și presa maghiară, a unor sintagme ca „Ungaria Mare” sau „Transilvania-conglomerat național”, și sunt propuse ca replică la o lucrare a al lui Méliusz Jozsef, Destin și simbol, care insista asupra rolului civilizator al Ungariei
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
formula, în același spirit deformator, observații asupra versificației eminesciene. Doar târziu, în 1904, discipolul său, Mircea Demetriade, în Iconoclaștii, îi va recunoaște lui Eminescu talentul, explicând evoluția lui „nefericită” prin influența Junimii. Între cei împotriva cărora L. a dus campanii polemice este și V. Alecsandri. Iritat de „domnia” literară a acestuia, Macedonski îi supune opera unei analize critice tăioase, pătimașe, reproșându-i superficialitatea (din cauza inexistenței unei experiențe a durerii), sărăcia ideilor, excesul diminutival. Răspunsul Junimii va fi ignorarea disprețuitoare a L.
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
Gazetei literare”, cu povestirea, Tampon și trambulină (1967). În același an va publica în „Ateneu” un eseu amplu pe tema etnopsihologiei. Ulterior colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Hyperion” ș.a., cu proză scurtă, fragmente de roman, parodii, note polemice, recenzii. Prima carte este Idolii peșterii (1969), roman în care sunt urmărite cu umor și compasiune deambulările unei promoții de absolvenți în complicatul proces de integrare socială și profesională. Romanele semnate de L. sunt relativ omogene și ca tehnică, și
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
prin subtilitatea ironiei (Carte a fostului rege Ludwig Filip către încă fiindul domn Mihail Sturdza). Discursurile lui K., exclusiv politice, dezvăluie mari însușiri literare: construcția savantă, rigoarea argumentării, un patetism lucid îmbrăcat într-o expresie elegantă și sobră, o vervă polemică irezistibilă. Când vorbește despre istoria națională și strămoși, tonul său capătă o solemnitate gravă. Măreția subiectului îi impune o atitudine sacerdotală. Darul de căpetenie al lui Kogălniceanu e de a fi avut spirit critic, atunci când lumea nu-l avea; și
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
sinteză, prefețe de catalog (inclusiv ale Pavilionului Românesc la mai multe bienale de la Veneția), va participa la emisiuni radiofonice și, ceva mai târziu, de televiziune. O activitate intensă, întreprinsă cu un simț precis al valorii și cu o specială vervă polemică. În 1956 e numit asistent (apoi lector și conferențiar cu delegație) la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București (în 1975 va deveni șeful Catedrei de istoria și teoria artei). În 1971 și 1972 a fost director al Editurii
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
le voi respecta cu sfințenie, nu voi îngădui neantului să mă înghită de tot...” Cea mai rezistentă pavăză împotriva neantului este actul cutezător și perfect lucid al creației, la temelia căreia nu trebuie însă sacrificată, afirmă scriitorul într-o reinterpretare polemică a legendei Meșterului Manole, o altă ființă umană, ci artistul însuși, condamnat de la bun început să fie zidit în propria operă. Proza lui Laurențiu Fulga e directă, febrilă, fără podoabe; incisivă, „furioasă”, ea atacă mereu teme mari și întrebări fundamentale
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
bolnave”. Colocvialitatea, ironia și aluzia inteligentă la cotidian sunt „mărcile optzeciste”, care se aliază cu narativitatea neolirică, cu dezinvoltura realismului și a scepticismului ca „semne nouăzeciste” (Laurențiu Ulici). A publicat mai multe cronici la volume ale scriitorilor români și articole polemice. SCRIERI: Martorul, Chișinău, 1988; Peisaje bolnave, Chișinău, 1990; Personaj în grădina uitată, Chișinău, 1992; Câmpia Borges, București, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Valoarea fragmentului, RL, 1990, 34; N. Georgescu, A scalpa structurile lumii, L, 1992, 26-27; Traian T. Coșovei, Tineri
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
de doamne și domnițe (I-III, 1932-1939), Domnița Alexandrina Ghica și contele D’Antraigues (1937) și Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane (1943). Dacă incursiunile istorice ale lui G. vădesc, nu o dată, carențe (genealogii fastidioase, exces documentar, intervenții polemice, pasaje confuze sau incoerente), piesa de rezistență rămâne lucrarea Trecute vieți de doamne și domnițe (volumul I a fost premiat de Academia Română). Subiectele, pe cât de inedite pe atât de captivante, se derulează în povestiri pline de nerv și de culoare
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
mai târziu Trei cărți de Mihail Sadoveanu (între care Floare ofilită). Dionisie Stoica dedică un studiu lui Alexandru Vlahuță (15/1906), intervențiile acestui comentator obligând însă revista la o polemică cu N. Iorga, semnată de Ioan P. Lazăr. Alt moment polemic este provocat, în 1909, de apariția volumului Poezii al lui Emil Isac, atacat violent tot de Dionisie Stoica, din pricina modernismului său, văzut ca „intimism agresiv”. Traducerile apărute de-a lungul timpului în G. de d. aduc în prim-plan scrieri
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
face loc unei scenete a lui Victor Eftimiu, Plugul de foc (152/1930). Nichifor Crainic, colaborator ocazional, scrie articolele Sensul culturii (936/1933) și Matei Basarab (1106/ 1933). La rubrică „Cultură, arta, literatura” este prezent Carol Drimer (O polemică istorică - polemică lui Xenopol cu Rössler). Importantă rămâne, în peisajul literar interbelic, seria de interviuri, din 1938, pe tema Provincia în cadrul culturii române, la întrebări răspunzând Camil Petrescu, Mircea Streinul ș.a. Că articole de direcție, caracteristice rămân cele ale lui Gh. Tulbure
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
Alți colaboratori: Emin Asan, Sever Stoica, A. Crăciun, Augustin Cosma, St. Munteanu; în genere, autorii preferau, în cazul articolelor de mai mică întindere, folosirea pseudonimului. După evenimentele din decembrie 1989, mai multe publicații și-au revendicat, fie și în sens polemic, atât tradiția, cât și programul său numele G. de V., fără a avea însă o legatura reală cu publicația interbelică. I.I.
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate, tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne inducă în eroare. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se supune la obiect în chip
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
al aceleia a lui Proust, Valéry, Francis Jammes sau Knut Hamsun. Rigoarea unor demonstrații, relativizată de un zâmbet complice, plăcerea de a ridica obstacole și de a le escalada, ascunzând cu discreție dificultățile, interesul pentru controversa lipsită de accente inferior polemice sunt trăsături distinctive ale scrisului său. Se adaugă cutezanța - justificată de preocupările filosofice - de a se avânta în speculații dintre cele mai abstracte, ceea ce îl apropie oarecum de Paul Zarifopol, mentor al propriei adolescențe. G. este însă, spre deosebire de criticul de la
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
În acel lighean de ciocolată lichidă, glazurat bine, Învelit așadar În fragmente de viață. Sau, dac-ar fi să invoc o altă metaforă: adeseori am avut impresia că, atunci când discută despre Humboldt, despre triada actanților ontologici și alteritate, despre sensul polemic al integralismului și alte teme și concepte grele, Cornel este asemenea unui medic aflat pe o stație orbitală, Într-un laborator spațial, care lucrează Într-un mediu perfect aseptic, unde nu intră nici un microb, nici o bacterie, nu apare nici un microorganism
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lucruri care până la urmă nu pot fi explicate prin discursuri, prin posibilitățile limbajului). Se vorbea despre a trece cu semnificația dincolo de limbaj (firește, experiența estetică, Cornel Vâlcu o știe de ani de zile, Îi spun asta la toate cursurile noastre polemice, trece dincolo de limbaj), dar asta nu Înseamnă că ea trece dincolo de semnificație, dacă redefinim semnificația (și undeva În carte o fac) ca lizibilitate a vizibilității, intrând În joc și invizibilul, dar aceasta este o altă problemă. Practic, cartea este foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Atitudinea ta este, văd, asumată până la capăt și nu putem decât aștepta lansarea cărții. Vei fi poate Horea Poenar „Obscurul”, cel care practică gândirea esențială Într-o manieră post-heideggeriană, „Solitarul”. Iată liniile unei școli de gândire... Horea Poenar: O școală polemică! Corin Braga: Asta și Întreba Ruxandra: poți constitui o metodă sau nu? Textul tău este un discurs absolut autonom și irepetabil sau ar putea Întemeia o școală? Vlad Roman: Cred că există o direcție pe care o oferă și care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
impui un termen, atunci aduci cu el Întreaga sa constelație și judeci toate analogiile posibile. Ruxandra Cesereanu: Nu vreau să impun termenul, deocamdată doar Îl propun și Îl discut cu voi aici. Și mă interesează, În mod firesc, toate nuanțele polemice posibile; dar aș dori, totuși, să nu fiu răstălmăcită și falsificată. În Încheiere, vă relatez opinia câtorva nume de referință pe care le-am consultat, Înaintea acestei dezbateri, În legătură cu termenii propuși de mine, contra-spălare a creierului și contra-reeducare. Doamna Monica
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e poate util să subliniez că preocuparea pentru tranziția românească reprezintă de fapt un aspect al „unei conștiințe a crizei” ce caracterizează dezbaterea despre modernitatea noastră, modernismul ori postmodernitatea societății românești. Criza constă În existența unor etalonări diferite, contradictorii și polemice privind modernitatea românească, mai cu seamă În ceea ce privește autenticitatea modernității În comparație cu descrierea acesteia după standardele occidentale. Astfel, statalitatea românească premerge nașterea societății românești moderne, ceea ce explică statutul Încă puternic al etatismului paternalist, concepția instrumentalizantă despre cetățean, gradul redus de autonomie al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ierarhiilor, o criză a reprezentărilor pe care le-am moștenit, și uneori chiar a celor pe care le propunem. Reprezentările despre o posibilă paradigmă autohtonă sunt poate mai necesare decât ieri, pentru a reliefa schimbările tranziției, caracterul lor inerent contradictoriu, polemic. Pentru o bună perioadă, tiparul maiorescian a fost neîntrecut, și pentru faptul că a suscitat replici de marcă. Pentru o lungă perioadă, „maiorescienii” au dominat scena. Există o continuitate, cred, În chiar această „paradigmă” a crizei reprezentării, care face ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
suferința. Mulți studenți spun: „E foarte greu pentru noi să Înțelegem cum au fost bătuți acei oameni, cum trebuiau să se umilească pentru un vârf de țigară, cum erau batjocoriți etc.”. În discuțiile pe cărțile menționate anterior am avut adesea polemici - mi-aduc aminte de o generație de acum câțiva ani când, de pildă, polemizam acut pe cartea lui Noica, seminarul se terminase de mult, era târziu, dar studenții nu voiau să plece, stăteau acolo și polemizau, deși depășisem timpul alocat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]