27,062 matches
-
sunt reflectate în deciziile de piață, dar joacă un rol în determinarea angajării forței de muncă, a prețurilor și a creșterii economice. După anii '80, modelul economic dominant a pus accentul pe liberalizare și pe restrîngerea intervenției guvernamentale și a ponderii sale în economie, globalizarea accelerată accentuînd și mai mult acest proces. Monetariștii au apreciat că gestionarea economiilor moderne nu trebuie realizată prin intervenția guvernului, ci prin controlul masei monetare, economiștii ofertei au pledat convingător pentru dereglemen-tare și pentru stimularea ofertei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Serviciile de telecomunicații sunt un foarte bun exemplu care ilustrează aceste schimbări rapide. În ultimii ani, ele s-au transformat dintr-un serviciu finanțat și întreținut de sectorul public într-un serviciu mixt, în care se înregistrează o creștere a ponderii activităților și finanțărilor private, inclusiv în țările foste socialiste. Contururile sectorului public sunt extrem de fluctuante. El este "un rezultat al proceselor istorice și compromisurilor politice, o instituție în evoluție, care s-a schimbat ca răspuns la imperativele siguranței naționale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
trebui ca fiecare individ să plătească un impozit egal cu beneficiul marginal adus lui de bunul finanțat prin intermediul sectorului public. Există foarte multe cazuri de finanțări mixte, public-privat. În astfel de situații apar alte întrebări: Care ar trebui să fie ponderea fondurilor guvernamentale în finanțarea producerii de bunuri publice sau mixte? Cine ar trebui să furnizeze bunurile publice sau mixte: guvernul, sectorul privat, asociațiile voluntare, sau toate împreună? Nu există răspunsuri tip la aceste întrebări, soluții aplicabile erga omnes, ci o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
general, se apreciază că dacă cererea este elastică pentru un anumit bun, prețul ar trebui stabilit cît mai aproape de costul său marginal. Dacă cererea este inelastică, prețul se va îndepărta de costul marginal. Stabilirea prețurilor serviciilor publice depinde și de ponderea cheltuielilor pentru aceste servicii în totalul cheltuielilor de consum ale cetățenilor. Dacă ponderea este mică, prețul poate fi astfel stabilit încît să acopere cheltuielile totale ale furnizorilor. Situația este de preferat unei ponderi ridicate, care necesită subvenții bugetare. În cazul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ar trebui stabilit cît mai aproape de costul său marginal. Dacă cererea este inelastică, prețul se va îndepărta de costul marginal. Stabilirea prețurilor serviciilor publice depinde și de ponderea cheltuielilor pentru aceste servicii în totalul cheltuielilor de consum ale cetățenilor. Dacă ponderea este mică, prețul poate fi astfel stabilit încît să acopere cheltuielile totale ale furnizorilor. Situația este de preferat unei ponderi ridicate, care necesită subvenții bugetare. În cazul serviciilor publice ce fac obiectul "monopolului natural", stabilirea prețurilor se poate face pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Stabilirea prețurilor serviciilor publice depinde și de ponderea cheltuielilor pentru aceste servicii în totalul cheltuielilor de consum ale cetățenilor. Dacă ponderea este mică, prețul poate fi astfel stabilit încît să acopere cheltuielile totale ale furnizorilor. Situația este de preferat unei ponderi ridicate, care necesită subvenții bugetare. În cazul serviciilor publice ce fac obiectul "monopolului natural", stabilirea prețurilor se poate face pe baza costului marginal, acoperin-du-se deficitul financiar al întreprinderii publice prin subvenții de la buget sau taxe speciale. Dar, în practică, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și spiritul întreprinzător mai reduse, resursele (materiale, financiare, capitalul tehnologic și managerial ș.a.) mai puțin importante, poziția geostrategică, calitatea scăzută a mediului de afaceri zonal, la care se pot adăuga: lipsa unui sistem inteligent de facilități (fiscale, bancare, vamale etc.), ponderea ridicată a sectorului public (despre privatizarea serviciilor publice abia dacă se mai discută pe la mese rotunde), slaba susținere a IMM-urilor, deprofesionalizarea și politizarea structurilor economice, criza managerială, lipsa unor mecanisme funcționale în administrație, Camere de Comerț ș.a. Nu există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
utilizator al unor tehnici speciale așa-zis financiare: cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, procedee monetare, buget" etc.25 Apreciem această definiție ca satisfăcătoare. Finanțele publice contemporane se caracterizează printr-o schimbare de dimensiune, ce poate fi privită sub două aspecte: cantitativ, ponderea financiară a Statului în P.I.B. a crescut considerabil; și calitativ, conținutul lor s-a schimbat, apărînd cheltuieli noi și venituri de asemenea. Importanța finanțelor publice a crescut mult, ele aflîndu-se în centrul marilor probleme ale societăților contemporane. Tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1% în Marea Britanie; 52,2 în Franța; 55,8% în Italia; 51,1% media în U.E.). De-a lungul timpului, cheltuielile publice au crescut în majoritatea țărilor, atît în termeni absoluți, cît și relativi (De ex.: în 1890, în S.U.A., ponderea respectivă era de 6,5 în Marea Britanie de 12% etc.) În România, această pondere era de 7,6% în 1926; 46,8% în 1990 și 34,3% în 1997. Cifrele sunt modeste față de cele de mai sus și ele nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în U.E.). De-a lungul timpului, cheltuielile publice au crescut în majoritatea țărilor, atît în termeni absoluți, cît și relativi (De ex.: în 1890, în S.U.A., ponderea respectivă era de 6,5 în Marea Britanie de 12% etc.) În România, această pondere era de 7,6% în 1926; 46,8% în 1990 și 34,3% în 1997. Cifrele sunt modeste față de cele de mai sus și ele nu semnifică, în replică, o dezvoltare formidabilă a sectorului privat, ci nivelul modest și tendința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cele de mai sus și ele nu semnifică, în replică, o dezvoltare formidabilă a sectorului privat, ci nivelul modest și tendința de degradare a potențialului economiei românești, care nu permite susținerea unor programe ample de cheltuieli publice. Creșterea semnificativă a ponderii cheltuielilor publice se explică prin funcționarea sistemului politic, cît și prin modificarea nevoilor eco-nomice și a preferințelor consumatorilor. La aceste cauze trebuie să le adăugăm pe cele sociale, responsabile, în bună măsură, de creșterile indicate. După unii autori (Musgrave, Rostow
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
factori: 1) Resursele naționale; 2) Nivelul fiscalității; 3) Gradul de suportabilitate a cheltuielilor publice de către populație, Creșterea cheltuielilor publice are, desigur, avantaje și dezavantaje, în funcție de specificul diferitelor conjuncturi spațio-temporale. Printre consecințele acestei creșteri enumerăm: creșterea mărimii sectorului public, deci a ponderii Statului în economie; reducerea îngrijorărilor legate de diferitele situații sociale defavorabile (șomaj, boală etc.); creșterea dependenței indivizilor și sprijinul Statului și constituirea așa-numitei underclass (clasa de jos); creșterea fiscalității și utilizarea mai frecventă a împrumutului public pentru finanțarea cheltuielilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de cumpărare a veniturilor monetare nete, adică gradul în care veniturile rămase după impozitare satisfac nevoile de subzistență, de petrecere a timpului liber și de economisire-investire. La nivelul agentului economic, presiunea fiscală este cu atît mai acut resimțită, cu cît ponderea impozitelor în valoarea adăugată realizată este mai mare. Nivelul presiunii fiscale la care este supusă o firmă se calculează după formula: Impozitele plătite de firmă (pe profit, C.A.S., altele) Pff = ----------------------------------------------------------------------Valoarea adăugată obținută de firmă Explicația creșterii presiunii fiscale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de către consumatori. În mod simetric, cotizațiile sociale apasă în principal asupra întreprinderilor, sub forma cotizațiilor patronale. Sistemul fiscal românesc este prea stufos și asta contribuie la o rată mare a evaziunii fiscale, devenită sport național. Apoi, dacă s-ar reduce ponderea cotizațiilor sociale, cu scopul de a reduce costul muncii, ar fi stimulată crearea de noi locuri de muncă. O reformă este cert necesară, dar e greu de găsit sistemul fiscal optimal, trebuind luate în calcule variabilele politice, cele aduse de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rămîn încă suficiente elemente esențiale pentru a pune în evidență limitele unei abordări în termeni de F.B.S. b) Imposibila definire a unei funcții a bunăstării sociale Dacă F.B.S. trebuie să fie o medie ponderată a utilităților individuale, cine va defini ponderea atribuită fiecărui individ și pe baza cărui criteriu? În lipsa unui răspuns obiectiv la această întrebare, teoria eco-nomică rămîne incapabilă să definească o soluție unică și socialmente optimală de îndată ce se pune problema repartiției bunăstării. Teoremele lui Kemp, Ng și Parks implică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
colectivității, el va repune în cauză legea lui Say, zisă și legea debușeelor, care stipula faptul că orice ofertă implică o distribuire a veniturilor care creează propria-i cerere. În optica keynesiană, dimpotrivă, o supraproducție este posibilă datorită faptului că ponderea relati-vă a economisirii crește pe măsură ce crește venitul. Aceasta îl conduce să considere economisirea ca pe o fugă din circuitul economic. Atunci cînd economiștii care l-au precedat considerau economisirea ca un prealabil necesar investițiilor, deci un element benefic, Keynes dorea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
zisă monopolistă, corespunde în fapt unei relaxări a regulilor funcționării comerciale. Aceasta presupune o atomicitate a actorilor și o liberă determinare a prețurilor de către piețe, cu scopul de a selecționa cererile și ofertele. Această idee sub-zistă și astăzi, însă constatăm ponderea crescută a organizațiilor. Fir-mele, prin mișcarea de concentrare, și-au mărit proprietatea, dar ele sunt preocupate de riscurile scăderii prețurilor. Odată cu creșterea puterii sindicatelor, cu recunoașterea lor legală, salariații își apără și ei interesele, creînd un "oligopol social". Și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Celălalt e tare frig în Univers... Puterea statului național e contestată de emergența unor contra-puteri mai apropiate de piață: firme multinaționale, organisme interna-ționale, dar și rețele teroriste și mafiote. Acești actori au modificat profund datele politicii și economiei mondiale, în ciuda ponderii cres-cînde a Statului în economie. Dar, în acest caz, nu cumva ne pierdem regulile și ne bîntuie anarhia? Această contestare are în vedere inclusiv mari funcții tradiționale concedate Statului, cum ar fi moneda, ocuparea și chiar securitatea, ceea ce diluează acțiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
avioane și lovi ținte aparent impenetrabile, sau plasa într-un loc aglomerat o geantă cu bacterii. Cine ne mai poate garanta securitatea? Firmele multinaționale, organizațiile internaționale, ca și structurile mafiote sau teroriste debordează frontierele, coexistînd cu state naționale a căror pondere în economie culmea paradoxului! a crescut spre 50 % din P.I.B. Triumful pieței pare să conducă la propria-i reconsiderare. Se reconfigurează mari "concurențe strategice". Universalitatea pe care fiecare pretinde că o încarnează, împotriva tuturor celorlalți, bulversează ordinea firească a lumii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
2, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D și Digi 24) și un două posturi de radio (Radio România Actualități și Europa FM), alese în funcție de audiență, de acoperirea națională, de ponderea emisiunilor informative și de dezbatere și de asumarea unui rol cultural și educativ.
Ce televiziuni au făcut cele mai multe greșeli de limbă română () [Corola-journal/Journalistic/80507_a_81832]
-
selecție au participat 2.562 de salariați, din cei 2.784 de angajați notificați. Selecția angajaților a presupus trei etape - depunerea unui memoriu de activitate, susținerea unui test grila și a unui interviu - care, în punctajul final, au contat cu ponderi de 50, 20, respectiv 30%. Selecția angajaților a presupus trei etape: depunerea unui memoriu de activitate, susținerea unui test grila și a unui interviu.
Ce note au luat vedetele TVR la testele de evaluarea a personalului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80551_a_81876]
-
Afișarea rezultatelor finale după contestații EVALUAREA NAȚIONALA 2014. Ministerul Educației a decis ca de anul acesta media de admitere se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, care are o pondere de 75%, și media generală de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a, care are o pondere de 25% în calculul mediei de admitere. Calendar examen și noua formulă de calcul pentru admitere 2014 Calculul mediei de admitere
EVALUARE NAŢIONALĂ 2014: Subiecte Limba română, sesiune specială pentu olimpici by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80648_a_81973]
-
se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, care are o pondere de 75%, și media generală de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a, care are o pondere de 25% în calculul mediei de admitere. Calendar examen și noua formulă de calcul pentru admitere 2014 Calculul mediei de admitere se face astfel: MA= (ABS+3 EN):4 (media de admitere este egală cu media generală de absolvire de la
EVALUARE NAŢIONALĂ 2014: Subiecte Limba română, sesiune specială pentu olimpici by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80648_a_81973]
-
Contraperformanță. România a "reușit" să coboare pe ultima poziție în UE după ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecție socială, cu numai 17,6%, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 30%. România a făcut schimb de locuri cu Letonia, țara noastră coborând de pe penultima poziție pe ultima în clasamentul UE privind ponderea
România, ultimul loc în UE după ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecția socială () [Corola-journal/Journalistic/80674_a_81999]
-
ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecție socială, cu numai 17,6%, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 30%. România a făcut schimb de locuri cu Letonia, țara noastră coborând de pe penultima poziție pe ultima în clasamentul UE privind ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecție socială. Procentaje mai mici de 20% pentru cheltuielile de protecție socială au înregistrat și Letonia (17,8%), Bulgaria și Estonia (ambele 18,1%), Slovacia (18,6%), Polonia (18,9%), Lituania (19,1%) și Malta
România, ultimul loc în UE după ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecția socială () [Corola-journal/Journalistic/80674_a_81999]