1,484 matches
-
atât prin "afinitatea" cristalelor cât și prin faptul că, prezența unei concentrații mari de acid uric scade solubilitatea oxalatului de calciu. Incidența acestei tulburări la pacienții cu litiază de oxalat de calciu este de 20-60%, cu variații Între diversele grupuri populaționale (cu obiceiuri alimentare specifice). d) Hipocitraturia, mai mică de 2,5mmol/24ore este recunoscută ca un factor important de risc, acest fapt fiind constatat la aproximativ 50% din pacienții care fac acest tip de litiază. e) Hipomagnesuria, inferioară valorii de
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
mai noi și mai provocatoare abordări ale naturii umane și a stării de sănătate și boală. Autorii PARTEA I PSIHOLOGIE EVOLUȚIONISTĂ CAPITOLUL 1 FUNDAMENTE ALE TEORIEI EVOLUȚIONISTE Cele mai multe științe biologice, de la biologie moleculară la studiul comportamentului animal, neurofiziologie sau genetică populațională, încearcă să răspundă la întrebări de tipul „cum”, referitoare la mecanismele funcționării organismelor. Științele evoluționiste însă, aduc perspectiva întrebărilor de tipul „de ce” (întrebări legate de funcționalitate), evidențiind faptul că multe dintre aceste mecanisme sunt adaptări, deci trăsături ce optimizeză fitnessul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
comune aproape tuturor ființelor vii, reflectând ideea de unitate a vieții (Holland, 1992; Futuyuma, 1995). Unitatea, diversitatea și trăsăturile adaptative ale organismelor (trăsături fizice, psihologice, comportamentale) sunt consecințe ale istoriei evolutive. Evoluționismul și toate științele ce utilizează abordarea evoluționistă (genetica populațională, psihologia evoluționistă, ecologia comportamentală etc.) investighează istoria vieții și procesele ce duc la diversitatea și unitatea acesteia. Dacă luăm în considerare specia umană, vom observa foarte multe variații interindiviuale: înălțime, formă, comportament, trăsături psihologice etc. Este bine cunoscut faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
conceptul de selecție naturală elaborat de Charles Darwin (1871), cu înțelegerea regulilor de transmitere a informației genetice elaborate de Gregor Mendel (pentru o prezentare detaliată a mendelismului, vezi Bowler, 1989) și cu teoriile evoluționiste dezvoltate în ultimele decade de către genetica populațională și biologia moleculară. Prezentăm mai jos câteva dintre conceptele de bază și teoriile evoluționismului modern, așa cum sunt acestea oferite la majoritatea universițăților din lume unde se predă psihologie evoluționistă. Ca și linie-ghid s-a utilizat materialul introductiv elaborat de O
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ecuației echilibrului stabil Hardy-Weinberg, se credea că, în timpul evoluției unei populații, genele dominante ar trebui să înlocuiască treptat alelele recesive, până aproape de extincția acestora. Modelele matematice ale modificării frecvenței genelor elaborate pe baza ecuației Hardy-Weinberg, dublate de studii de genetică populațională, că evoluția unei populații nu implică neapărat doar creșterea frecvenței alelelor dominante, ci poate să implice și scăderea frecvenței acestora. 1. nu se produc mutații 2. selecția naturală nu acționează 3. populația este numeric infinită 4. toți membrii populației participă
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
6. fiecare individ produce un număr egal de descendenți 7. nu are loc imigrarea și/sau emigrarea din populație 1.3. Mecanisme ale evoluției 1.3.1. Mutațiile După o definiție simplă ce apare în aproape toate lucrările de genetică populațională și evoluționistă, mutațiile sunt considerate ca fiind alterări ale materialului genetic. Ele pot fi de tip punctiform, adică schimbări la nivelul unei singure baze a ADN-ului, sau pot fi modificări structurale majore ale cromozomilor sau chiar ale numărului acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
prin exploatarea mediului, oamenii au creat condiții favorabile atât pentru plasmodiile malariei, cât și pentru țânțari. Modificările din agricultură, începute acum 2 000 de ani în Africa, prin defrișări masive și crearea de uriașe plantații de cereale, au favorizat explozia populațională umană în Africa subsahariană (Bishop și Cook, 1981). Procedurile de tăiere și ardere a terenurilor au dus la crearea unui mediu prielnic pentru specia de țânțar Anopheles, care este principala specie responsabilă de transmiterea malariei. În condițiile exploziei populaționale umane
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
explozia populațională umană în Africa subsahariană (Bishop și Cook, 1981). Procedurile de tăiere și ardere a terenurilor au dus la crearea unui mediu prielnic pentru specia de țânțar Anopheles, care este principala specie responsabilă de transmiterea malariei. În condițiile exploziei populaționale umane și a exploziei populaționale a țânțarilor Anopheles, malaria s-a răspândit exploziv, iar anemia falciformă a devenit astfel unul dintre mecanismele de apărare populațională împotriva malariei (Bishop și Cook, 1981). 3) Selecția contra unui genotip homozigot și a genotipului
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
subsahariană (Bishop și Cook, 1981). Procedurile de tăiere și ardere a terenurilor au dus la crearea unui mediu prielnic pentru specia de țânțar Anopheles, care este principala specie responsabilă de transmiterea malariei. În condițiile exploziei populaționale umane și a exploziei populaționale a țânțarilor Anopheles, malaria s-a răspândit exploziv, iar anemia falciformă a devenit astfel unul dintre mecanismele de apărare populațională împotriva malariei (Bishop și Cook, 1981). 3) Selecția contra unui genotip homozigot și a genotipului heterozigot Dacă selecția naturală acționează
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
specia de țânțar Anopheles, care este principala specie responsabilă de transmiterea malariei. În condițiile exploziei populaționale umane și a exploziei populaționale a țânțarilor Anopheles, malaria s-a răspândit exploziv, iar anemia falciformă a devenit astfel unul dintre mecanismele de apărare populațională împotriva malariei (Bishop și Cook, 1981). 3) Selecția contra unui genotip homozigot și a genotipului heterozigot Dacă selecția naturală acționează contra unei alele atât în stare homozigotă, cât și în stare heterozigotă, rata de schimbare a frecvenței acestei alele va
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
folos psihoterapeuților din România în încercarea de rezolvare a problemelor emoționale, cognitive și comportamentale ce apar în interiorul cuplurilor din România. 1.3.7.5. Rolul strategiilor de împerechere în modificarea frecvențelor genelor în populație Modificarea frecvenței alelelor din băncile genetice populaționale poate fi, de asemenea, o consecință a selectării non-aleatorii a partenerilor sexuali, de obicei pe baza unor caractere a căror percepție poate fi mediată pe diferite căi senzoriale (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă). Așa cum s-a arătat mai sus, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este alegerea partenerului sexual pe baza unor caractere diferite de caracterele proprii. Acest pattern este denumit împerecherea non-aleatorii cu asortare negativă. Ca exemplu, se poate considera împerecherea între indivizi cu Rh negativ și indivizi cu Rh pozitiv. La nivel genotipic populațional, efectul împerecherilor cu asortare negativă va fi unul opus efectului împerecherilor cu asortare pozitivă, deci se va ajunge la o creștere progresivă a frecvenței heterozigoților (Aa) și o reducere a frecvenței homozigoților (AA și aa). 1.3.7.6. Consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ereditară (adaptat după UT Southwestern Medical Center, http://www.utsouthwestern.edu/index.html) Pentru multe maladii cu transmitere ereditară, riscul genetic se poate estima cunoscându-se istoria familială a unei maladii, precum și valorile probabilităților de manifestare a maladiei la nivel populațional. Obiectivele acestui exercițiu sunt: desenarea unui pedigri pe baza datelor cunoscute despre un proband și rudele sale; utilizarea pedigriului pentru a determina riscul dezvoltării unei maladii genetice, cum ar fi cancerul mamar. Cadrul informativ privind maladia genetică urmărită: Cancerul mamar
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pe parcursul vieții de 50% până la 85%. Spre deosebire de cancerul asociat cu gena BRCA1, mutațiile genei BRCA2 la bărbați sunt asociate cu cancerul mamar cu un risc pe parcursul vieții de 6%, risc care este de 100 de ori mai mare decât riscul populațional. În plus, mutațiile la nivelul genei BRCA2 cresc riscul cancerului ovarian, laringeal, de prostată și pancreas. Pedigriul familial poate fi utilizat pentru estimarea probabilității existenței unor mutații la nivelul genei BRCA1 sau BRCA2. Când se analizează pedigriul unei familii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cele de la nivel BRCA1 prin prezența bărbaților cu cancer mamar (aceștia nu apar în cazul mutațiilor la nivel BRCA1). Cancerele ovariene sunt mult mai comune în pedigriurile unde există mutații ale genei BRCA1. Există tabele speciale conținând valorile la nivel populațional ale riscului de apariție a cancerului mamar pe intervale de vârstă (vezi tabelul 1). Aceste tabele permit detectarea mutațiilor de tip BRCA1 într-un pedigri familial. Totuși, cea mai acurată metodă de evaluare a determinisului genetic a cancerului de sân
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
PCR; Polymerase Chain Reaction) este utilizată pentru a multiplica fragmentele de ADN și pentru a le examina. Un test negativ nu înseamnă neapărat eliminarea riscului de a dezvolta cancer mamar, știind că există un risc de 1:8 la nivel populațional. Un test pozitiv nu înseamnă că un individ va dezvolta în mod sigur cancer mamar, dar înseamnă că riscul de a-l dezvolta de-a lungul vieții sale este mult mai mare decât riscul populațional. În funcție de sfaturile consilierilor genetici și
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de 1:8 la nivel populațional. Un test pozitiv nu înseamnă că un individ va dezvolta în mod sigur cancer mamar, dar înseamnă că riscul de a-l dezvolta de-a lungul vieții sale este mult mai mare decât riscul populațional. În funcție de sfaturile consilierilor genetici și psihologici, pacientul va decide să încerce să reducă riscul pe cât posibil, fie prin medicină preventivă, un control mai des, sau prin schimbarea stilului de viață. Studiu de caz Probandul este o femeie. Ea a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Pedigriul cazului arată astfel: GRAFIC Vârsta medie de diagnosticare a cancerului mamar în familie este de 35-39 de ani. Prin utilizarea tabelului, probabilitatea prezisă de a avea o mutație la nivel BRCA1 este de 11,7%. Datele statistice la nivel populațional, indică faptul că a avea o mutație la nivel BRCA1 implică un risc de 50%-80% de a dezvolta cancer la sân. O probabilitate de 11,7% de a avea gena mutantă BRCA1 nu necesită testul genetic. Totuși, cazurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
diferite. Nu este de neglijat nici faptul că un test nu este neapărat valid pentru toate populațiile - de exemplu, mutațiile standard din cazul fibrozei chistice nu sunt de găsit în cazul anumitor grupuri etnice. De aceea, se sugerează că datele populaționale care asociază o variantă genetică unei anumite tulburări sunt necesare pentru a evalua complementar validitatea clinică a unui test genetic 6.4.3 Utilitatea clinică A fost definită ca fiind dată de riscurile și beneficiile asociate cu utilizarea unui test
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Popescu un E = 1,5. În baza acestor analize, se poate calcula RG ca fiind egal cu 4,5, ceea corespunde unui risc genetic crescut și, în consecință, se sugerează testare genetică. Trebuie precizat că riscul genetic este adesea calculat populațional. Altfel spus, un client care are un risc genetic de 60% pentru o tulburare, poate să nu contracteze tulburarea pe parcursul vieții, în timp ce un client care are un risc genetic calculat de 25% poate să o contracteze. Exprimarea riscului genetic depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și, așadar, paradigma mendeliană nu este reprezentativă pentru populația umană. Adepții paradigmei mendeliene, pe de altă parte, vedeau analizele bazate pe principii galtoniene fără valență euristică, deoarece predicțiile erau imprecise la nivel de individ, bazându-se mai mult pe studii populaționale. Fisher a fost cel care a arătat că principiile lui Galton pot fi puse în corespondență cu cele ale lui Mendel dacă se consideră determinismul mendelian pentru locusuri diferite ale genelor. Exemplu (vezi Kaufman și Tissot, la http://www.uic
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
vieții acestuia. Inversiunea sexuală este reprezentată prin „orientarea preferențială a unui individ către persoanele de același sex. Ea apare la pubertate și în adolescență, fiind caracterizată printr-o „preferință obiectuală” și o „conduită apotențială” (instinctivo-afectivăă considerată „nefirească” în raport cu „majoritatea statistică” populațională. Intersexualitatea este rezultatul unui „defect genetic” care are ca efect o „constituție psihosexuală” de factură ambiguă. Inversiunea sexuală este legată, în primul rând, de factori educaționali (modele negativeă, familiali (dependența de mamăă, de conflicte și frustrări nevrotice, de imitația unor
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
cenzurate de societate. Orice abatere de la aceste „norme” și „ritualuri” este sancționată. Sănătatea și echilibrul sufletesc, moral și sociocultural al unei comunități social-umane depinde foarte mult și de regimul și de formele de utilizare ale conduitelor sexuale. Aglomerările urbane, polimorfismul populațional, amestecul de populații, de modele valorice socioculturale, stresul, alcoolismul, drogurile, nivelul scăzut de viață materială etc. favorizează proliferarea unui „stil de viață” liber care, scăpat de sub control, favorizează apariția și extinderea unor conduite sexuale necenzurate. În multe cazuri, „sexualitatea liberă
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
stimulată de astfel de locuri. Un experiment a arătat secara crescută În 6 zile până la 80 mm pe un astfel de punct, față de 40 mm alături de el, dar ea se comportă oarecum invers față de om - un animal - a cărui medie populațională este la mijlocul distanței dintre Yin și Yang. Dar inhibiția nu poate fi niciodată adusă la zero pentru Yang, după cum nu poate fi nici totală pentru Yin. Loc bun sau rău? El e veșnic același. Doar „locatarul“, fie vietate, fie proces
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a complexelor de insecte entomofage, care le reglează populațiile. Meritul deosebit al Prof. GH. MUSTAȚĂ este acela că, pornind de la cunoașterea complexelor parazitoide ale insectelor fitofage (multe dăunătoare), adâncește cunoașterea structurii și a rolului complex al acestora în asigurarea echilibrului populațional. Ca model, în cercetările personale, a luat mai ales biocenozele parazitoide deosebit de complexe ale afidelor (păduchii de plante), stabilind, detaliind și enunțând rolul speciilor hiperparazitoide în biocenoza parazitoidă. Pe de altă parte, mai ales în legătură cu biocenoza parazitoidă a fluturașului verzei
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]