1,495 matches
-
aflate în câmpul muncii. Cu toate că parte din toate aceste extinderi ale programelor sociale ar fi putut să apară și fără López Obrador, el a avut un rol determinat în alocarea de fonduri direcționată către electoratul său din 20068. 5.2 Populismul la putere: Andrés Manuel López Obrador, primar al Mexico City La putere, AMLO s-a dovedit a fi mai degrabă un remediu decât o amenițare pentru democrație, cu toate că ambele laturi ale populismului sunt prezente. În comportamentul lui López Obrador a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
direcționată către electoratul său din 20068. 5.2 Populismul la putere: Andrés Manuel López Obrador, primar al Mexico City La putere, AMLO s-a dovedit a fi mai degrabă un remediu decât o amenițare pentru democrație, cu toate că ambele laturi ale populismului sunt prezente. În comportamentul lui López Obrador a fost evidentă o atitudine foarte relaxată față de de legi și instituții, începând cu scrutinul organizat în cel de-al treilea an de mandat al său, pentru a afla dacă alegătorii îl mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
îndatora și nu avea posibilitatea de a-și pedepsi inamicii, posibilitate pe care ar fi dobândit-o dacă ar fi devenit președinte. Autoritatea sa era, măcar în parte, ținută sub control de către guvernul federal. Astfel se poate spune că manifestările populismului la nivel subnațional sunt mai benigne decât cele ale populismului la nivel național. 5.3 López Obrador și PRD: populismul de stânga în Mexic Mulți dintre populiștii descriși în această carte și-au creeat propriile lor partide, organizații personalizate destinate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
posibilitate pe care ar fi dobândit-o dacă ar fi devenit președinte. Autoritatea sa era, măcar în parte, ținută sub control de către guvernul federal. Astfel se poate spune că manifestările populismului la nivel subnațional sunt mai benigne decât cele ale populismului la nivel național. 5.3 López Obrador și PRD: populismul de stânga în Mexic Mulți dintre populiștii descriși în această carte și-au creeat propriile lor partide, organizații personalizate destinate să funcționeze ca vehicule electorale pentru liderii lor. Prin contrast
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
devenit președinte. Autoritatea sa era, măcar în parte, ținută sub control de către guvernul federal. Astfel se poate spune că manifestările populismului la nivel subnațional sunt mai benigne decât cele ale populismului la nivel național. 5.3 López Obrador și PRD: populismul de stânga în Mexic Mulți dintre populiștii descriși în această carte și-au creeat propriile lor partide, organizații personalizate destinate să funcționeze ca vehicule electorale pentru liderii lor. Prin contrast, candidatura lui López Obrador a fost nominalizată de către un partid
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
îmbrățișeze o direcție populistă din mai multe motive. În primul rând, partidul își are rădăcinile în formațiunea de stânga, aflată multă vreme la putere Partido Revolucionario Institucional (PRI), fapt care a creat o legătură cu una dintre personalitățile iconice ale populismului din America Latină și anume Lázaro Cárdenas. Liderul-cheie în constituirea PRD în 1989 a fost fiul lui Lázaro, Cuauhtémoc Cárdenas, care a adus din PRI mai mulți politicieni asociați cu aripa cardenistă, printre care și López Obrador. Retorica lui Cuauhtémoc Cárdenas
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1990: 276). La început baza PRD a fost atrasă de acest discurs. În al doilea rând, în 1988, condițiile sociale din Mexic erau favorabile apariției unui lider populist. Așa cum notează Freidenberg, "marginalizarea și excluderea socio-economică reprezintă scenariile ideale pentru emergența populismului" (2007: 45). În ciuda unei revoluții, a existenței unui partid hegemonic care clama că reprezintă interesele clasei muncitoare și ale țărănimii, în ciuda a 30 de ani de dezvoltare economică semnificativă (1940-1970), Mexicul a rămas o societate marcată de inegalități profunde. Potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
s-a confruntat cu un partid aflat de mult în poziție hegemonică al cărui control asupra sistemului politic a favorizat divizarea retorică a lumii între masele pure și elita politică coruptă. Pentru a folosi un termen din teoria mișcărilor sociale, populismul a furnizat un foarte seducător cadru general pentru înțelegerea problemelor sistemelor politice contemporane. PRI a fost la putere, încă de la întemeierea sa în 1929, nu a pierdut niciuna dintre alegerile prezidențiale sau regionale, nu a avut niciodată mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populistă, care îi opune pe politicienii corupți, umililor servitor ai maselor (între care se număra și el), a fost atașată unui stil de conducere personalizat, agresiv și mobilizator și unor tactici clientelare menite să să construiască baza partidului. Tipul de populism pe care López Obrador l-a exercitat a condus la construirea unor instituții de partid în Tabasco. Însă tot acest efort avea un tâlc : el controla aceste structuri prin intermediul aliaților politici, chiar dacă renunțase la coordonarea lor formală, copiind astfel stilul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
elementul lor când venea vorbă de confruntări duse în termenii absolutismului moral și ambii au fost suficient de pragramatici încât să guverneze efectiv orașul Mexico. Și totuși diferențele dintre cei doi sunt de natură să sugereze că, în parte, efectele populismului depind de calitățile personale ale liderului. Atunci când s-au aflat la putere, ambii oameni politici au depus eforturi pentru a dirija atenția guvernului către problemele celor săraci, și asta atât datorită poziției lor ideologice comune, cât și populismului ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
parte, efectele populismului depind de calitățile personale ale liderului. Atunci când s-au aflat la putere, ambii oameni politici au depus eforturi pentru a dirija atenția guvernului către problemele celor săraci, și asta atât datorită poziției lor ideologice comune, cât și populismului ca atare. Atunci când au deținut o funcție publică, ambii au adoptat o retorică populistă moderată comparativ discursurile rostite în calitate de candidați sau de lideri de partid. La sfârșitul mandatului de primar, la fel ca López Obrador, Cárdenas s-a hotărât să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din 2006 și afirmațiile lui López Obrador, potrivit cărora a fost vorba de o conspirație a celor bogați, în apariția unei atât de dramatice schimbări negative de opinie în rândul anumitor segmente de alegători. Concluzii Acest capitol a sugerat că populismul poate reprezenta o amenințare la adresa democrației, atât din opoziție cât și de la putere. Într-adevăr, teoriile conspirației lansate de AMLO și identificarea politicii cu un conflict perpetuu au fost probabil mai nocive pentru încrederea în instituțiile democratice decât acținile întreprinse
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Într-adevăr, teoriile conspirației lansate de AMLO și identificarea politicii cu un conflict perpetuu au fost probabil mai nocive pentru încrederea în instituțiile democratice decât acținile întreprinse de acesta în calitate de conducător al Mexico City. În fiecare din aceste două momente, populismul poartă cu sine atât beneficii, cât și riscuri. Segmentele marginale ale societății, pe care AMLO și-a propus să le reprezinte, au ajuns să fie luate în seamă, într-o mai mare măsură, însă, nepăsarea față de legile existente - manifestată în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
manifestată în surdină atunci când acesta era primar, amplificată în opoziție - a fost prezentă atât în timpul mandatului de primar, cât și după, în timpul campaniei din 2006. Acest argument contrazice, într-o oarecare măsură, ipoteza 1, propusă de editori, care afirmă că populismul la guvernare are efecte mai puternice asupra democrației decât populismul aflat în opoziție, dar și ipoteza 5, care spune că populismul în opoziție, chiar și în democrațiile neconsolidate are efecte pozitive limitate. De altfel, acest capitol semnalează relevanța a trei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a fost prezentă atât în timpul mandatului de primar, cât și după, în timpul campaniei din 2006. Acest argument contrazice, într-o oarecare măsură, ipoteza 1, propusă de editori, care afirmă că populismul la guvernare are efecte mai puternice asupra democrației decât populismul aflat în opoziție, dar și ipoteza 5, care spune că populismul în opoziție, chiar și în democrațiile neconsolidate are efecte pozitive limitate. De altfel, acest capitol semnalează relevanța a trei factori suplimentari care stabilesc gradul în care discursul populist poate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în timpul campaniei din 2006. Acest argument contrazice, într-o oarecare măsură, ipoteza 1, propusă de editori, care afirmă că populismul la guvernare are efecte mai puternice asupra democrației decât populismul aflat în opoziție, dar și ipoteza 5, care spune că populismul în opoziție, chiar și în democrațiile neconsolidate are efecte pozitive limitate. De altfel, acest capitol semnalează relevanța a trei factori suplimentari care stabilesc gradul în care discursul populist poate reprezenta o amenințare la adresea calității democrației, fie că acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acțiunilor sale. De fapt, din moment ce López Obrador ar fi contestat oricum rezultatul alegerilor, chiar dacă ar fi avut un control deplin asupra partidului, cel mai probabil, autonomia, fie ea și parțială, a acestuia din urmă, a fost mai degrabă de folos. Populismul este mai periculos atunci când funcționează fără constrângeri interne, când partidul nu este capabil să-și controleze liderii populiști. Acești trei factori arată că populismul este mai predispus să funcționeze ca un remediu atunci când este controlat, fie din afara, fie din interior
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
probabil, autonomia, fie ea și parțială, a acestuia din urmă, a fost mai degrabă de folos. Populismul este mai periculos atunci când funcționează fără constrângeri interne, când partidul nu este capabil să-și controleze liderii populiști. Acești trei factori arată că populismul este mai predispus să funcționeze ca un remediu atunci când este controlat, fie din afara, fie din interior. Între ipotezele editorului acestui volum există un calcul tacit care măsoară puterea relativă a actorilor populiști și a celor non-populiști. Se anticipează că populismul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismul este mai predispus să funcționeze ca un remediu atunci când este controlat, fie din afara, fie din interior. Între ipotezele editorului acestui volum există un calcul tacit care măsoară puterea relativă a actorilor populiști și a celor non-populiști. Se anticipează că populismul la guvernare va avea efecte mai puternice asupra democrației decât populismul în opoziție, deoarce populismul la guvernare dispune de mai multă putere și de un suport popular mai mare. Se anticipează, de asemnea, că populismul va avea efecte mai puternice
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
controlat, fie din afara, fie din interior. Între ipotezele editorului acestui volum există un calcul tacit care măsoară puterea relativă a actorilor populiști și a celor non-populiști. Se anticipează că populismul la guvernare va avea efecte mai puternice asupra democrației decât populismul în opoziție, deoarce populismul la guvernare dispune de mai multă putere și de un suport popular mai mare. Se anticipează, de asemnea, că populismul va avea efecte mai puternice în democrațiile slabe, neconsolidate, deoarce aici instituțiile se bucură de o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din interior. Între ipotezele editorului acestui volum există un calcul tacit care măsoară puterea relativă a actorilor populiști și a celor non-populiști. Se anticipează că populismul la guvernare va avea efecte mai puternice asupra democrației decât populismul în opoziție, deoarce populismul la guvernare dispune de mai multă putere și de un suport popular mai mare. Se anticipează, de asemnea, că populismul va avea efecte mai puternice în democrațiile slabe, neconsolidate, deoarce aici instituțiile se bucură de o mai mică legitimitate și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
celor non-populiști. Se anticipează că populismul la guvernare va avea efecte mai puternice asupra democrației decât populismul în opoziție, deoarce populismul la guvernare dispune de mai multă putere și de un suport popular mai mare. Se anticipează, de asemnea, că populismul va avea efecte mai puternice în democrațiile slabe, neconsolidate, deoarce aici instituțiile se bucură de o mai mică legitimitate și sunt mai puțin capabile să limiteze exercițiul suveranității populare majoritariste, pe care o afirmă în mod explicit populismul. Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asemnea, că populismul va avea efecte mai puternice în democrațiile slabe, neconsolidate, deoarce aici instituțiile se bucură de o mai mică legitimitate și sunt mai puțin capabile să limiteze exercițiul suveranității populare majoritariste, pe care o afirmă în mod explicit populismul. Într-un anumit sens, democrația liberală - bazată pe principiul checks and balances și pe argumentul că majoritarismul trebuie limitat - este compatibilă cu critica populistă a mecanismelor de reprezentare, atunci când puterea, formală sau informală a populismului este limitată. Acest capitol arată
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o afirmă în mod explicit populismul. Într-un anumit sens, democrația liberală - bazată pe principiul checks and balances și pe argumentul că majoritarismul trebuie limitat - este compatibilă cu critica populistă a mecanismelor de reprezentare, atunci când puterea, formală sau informală a populismului este limitată. Acest capitol arată că și alți factori pot limita tendințele negative ale populismului, dincolo de poziționarea acestuia (la guvernare sau în opoziție) și dincolo de existența unor instituții democratice puternice. Acești factori privesc funcționarea populismului în interiorul unui partid politic consolidat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
checks and balances și pe argumentul că majoritarismul trebuie limitat - este compatibilă cu critica populistă a mecanismelor de reprezentare, atunci când puterea, formală sau informală a populismului este limitată. Acest capitol arată că și alți factori pot limita tendințele negative ale populismului, dincolo de poziționarea acestuia (la guvernare sau în opoziție) și dincolo de existența unor instituții democratice puternice. Acești factori privesc funcționarea populismului în interiorul unui partid politic consolidat și existența unor limitări a puterii dată de mecanismul federal al împărțirii autorității. Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]