19,069 matches
-
cu dichis vorbele pe hârtie, încât sunt lăudat în toată cetatea pentru ăst dar și meșteșug al împerecherii acelor vorbe. Ia ascultă ce am eu de trebuință: Cincisprezece batali din cei mari, să-i strujească cincisprezece ucenici bucătari; buturi de porc la număr douăzeci, mâncând din ele să uiți cu cine petreci; tot atâția mușchi fragezi de pe spinare, care, fiecare, pus pe frigare, cu altă friptură n-are asemănare; și încă de două ori câte zece buturi de vacă, pentru că, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ea că suferă cumplit. Pisicile arondate bufetului le mai hrănește. Sorinache, pisoiul ăla negru, trebuie neapărat să scăpăm de el! Mi-a zis odată foarte hotărâtă. Are drame car’vasăzică. Mai are și un ginere care nu consumă carne de porc cu nici un chip, un vecin care, de deasupra, o inundă cu o consecvență exasperantă. Știu astea pentru că mi le-a turnat de nenumărate ori și nu-i pot spune că se repetă. Drama femeii însă nu e legată neapărat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Găina, o pasăre considerată a avea o inteligență deficientă. Animal aproximativ. Și găina tot o ființă impură, solzi de reptilă. Ființe intermediare într-un spațiu intermediar. Ființe tâmpite. Iar obiectele astea tâmpite le accentuează deruta. Polata se află între cotețul porcului și cel al găinilor. Vecinătăți contrastante. Mortăciune între vietăți. Pe jos se află pământ bătătorit. Tot un fel de muzeu al vechii case. Bătătură era termenul care se folosea pentru cam tot ce însemna curte. Vezi și expresia „Treci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
tot, și aproape de Poiana Mărului am văzut turmele cu bivoli care stăteau în luncă. Și ajungem într-un sat, nu-mi mai aduc aminte cum se numea. La fiecare poartă din asta în stilul săsesc, în față erau câte doi-trei porci așa, sau scroafe cu purceii. Fac, iete, mă, ăștia scot porcii la păscut! Și mai încolo erau niște inși d-ăștia mustăcioși cu niște zgârbace, niște bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
stăteau în luncă. Și ajungem într-un sat, nu-mi mai aduc aminte cum se numea. La fiecare poartă din asta în stilul săsesc, în față erau câte doi-trei porci așa, sau scroafe cu purceii. Fac, iete, mă, ăștia scot porcii la păscut! Și mai încolo erau niște inși d-ăștia mustăcioși cu niște zgârbace, niște bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ăștia scot porcii la păscut! Și mai încolo erau niște inși d-ăștia mustăcioși cu niște zgârbace, niște bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în satele astelalte adună oile, vacile. Era bălegar de pe drum pe mașină de la ditimai turmele de porci. A trebuit să opresc mașina, porcii plini de noroi s-au șters pe mașina noastră. Se făcuse stratul de mizerie de cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în satele astelalte adună oile, vacile. Era bălegar de pe drum pe mașină de la ditimai turmele de porci. A trebuit să opresc mașina, porcii plini de noroi s-au șters pe mașina noastră. Se făcuse stratul de mizerie de cel puțin un deget și de-atunci a rămas chestia că noi avem mașină cu antifon natural. Abia aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în satele astelalte adună oile, vacile. Era bălegar de pe drum pe mașină de la ditimai turmele de porci. A trebuit să opresc mașina, porcii plini de noroi s-au șters pe mașina noastră. Se făcuse stratul de mizerie de cel puțin un deget și de-atunci a rămas chestia că noi avem mașină cu antifon natural. Abia aproape de Strasbourg, când ne-a plouat rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mașina noastră. Se făcuse stratul de mizerie de cel puțin un deget și de-atunci a rămas chestia că noi avem mașină cu antifon natural. Abia aproape de Strasbourg, când ne-a plouat rău de tot, s-a luat rahatul de porc. Am plecat pe 11 iulie. Prima seară ne-am cazat la Nădlac. Zic, întâi ne ducem la vamă să vedem care sunt treburile că nu ieșiserăm niciodată, ți-am spus. Ne-am dus pe acolo și hotărâm: mâine venim la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
De a doua zi am început munca de ocnași... Tăiam pădurea. O zi întreagă umblam prin omătul până la brâu, pe un ger de îngheța și sufletul din noi. De mâncare să nu mă întrebați. Nu ar fi mâncat-o nici porcii... Paiele în schimb erau la mare căutare. Unui prizonier - cojocar de meserie - i-o venit ideea să facă un fel de platoșă din paie. Scoteam paie din saltele cu mare grijă să nu fim descoperiți și i le dădeam meșterului
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
minore, fără substanță, și altele asemenea, colorau viața oamenilor. Dar grijile celor mai mulți locuitori, care de fapt ocupau locul prioritar, era aprovizionarea cu alimente. Prin vecini, rude, gestionari ori vânzători, oamenii se interesau când anume se vor aduce adidași (copite de porc) sau tacâmuri. Unii dobândiseră deja o experiență tristă; deși se sculau cu noaptea în cap, când ajungeau la boxa de carne, nu reușeau să zărească fruntea cozii și erau nevoiți să plece acasă cu sacoșa goală. Circula ideea că fericiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
posesiei bunului proprietate privată, fără să intruneacă elementele vreunei infracțiuni. Asfel, se considera ca o tulburare sau Împiedicare, fără violență sau amenințare a folosinței proprietații proprii din cauza unor mirosuri fetide, insuportabile, ce exală de la gropile În care vecinul crescător de porci pe scară industrială, aruncă cadavrele și resturile eviscerate cu Încălcarea regulilor sanitare si zooveterinare. O altă situație când propietarul nu se poate bucura din plin de posesia și propietatea ce o are asupra bunului, este atunci când propietarul vecin dărâmă o
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
grâu, porumb, răsărită. Pe drum, nu vedeai om matur, doar bătrâni și copii, dar și aceștia fugeau repede, ascunzându-se la umbră. Copiii aveau toată ziua în grija lor păsările și, dacă aveau ceva animale pe lângă casă, de obicei erau porcii, vacile, se duceau la păscut dimineața cu cireada, iar oile erau la stână sub grija ciobanului. Mama mea, care era bolnavă și nu putea munci la câmp, făcea ce putea pe lângă casă. Eu eram un copil care mă plictiseam repede
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
azi. Am ajuns la o colegă de clasă. Se bucurase mult când mă văzuse, era singură acasă așa că vizita mea fu binevenită. Am ajutat-o repede să pregătească hrana pentru pui, rațe și gâște, să dea buruiană și apă la porc, la iepuri și ne-a rămas timp și pentru noi, destul. Însetasem și ne-am dus la fântână să adecem apă rece și proaspătă. Când am ajuns acasă, Maria îmi zice: - Mergi cu mine undeva? - Merg, zic eu, dar unde
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
transmițându-ne și nouă, copiilor lor. Nouă ne plăceau mult aceste tradiții, care deosebeau o sărbătoare de cealaltă. De exemplu, Nașterea Domnului era așteptată mult cu frumoasele obiceiuri de a colinda, apoi cea de a tăia cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să facă pomană și se gândea: „Cutare coace și ea, cealaltă la fel, cealaltă la fel... mă voi duce să fac pomană la profesori, că ei nu au cuptor și nu coc, acolo va fi pomana mai primită”. Când tăiau porcul, procedau la fel. Veneau încărcați cu de toate, de parcă îmi veneau părinții, nu știam nici cum să procedez, nici ce să le zic. Ne ajutau cu tot ce puteau. Recunosc că nu mi s-a mai întâmplat să văd atâta
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
transmițându-ne și nouă, copiilor lor. Nouă ne plăceau mult aceste tradiții, care deosebeau o sărbătoare de cealaltă. De exemplu, Nașterea Domnului era așteptată mult cu frumoasele obiceiuri de a colinda, apoi cea de a tăia cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
-o pe maică-ta". A doua zi au făcut pâine în cuptor, șase pâini mari, aluatul se frământa greu, ba au mai spălat și hainele. Apă, lemne, iar apă, iar lemne, hainele grele din pânză de cânepă îi rupeau spatele. Porci, găini, mâncare, curățenie. Opt suflete în casă. La prânz a pornit cu fratele ei să ducă rufele la râu, să le limpezească. Amețea, o durea îngrozitor capul. Se va odihni pe urmă. Fratele ei a prins de rude aproape de ciubăr
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
picuri de lumină... Femeia dansează pe Pitt Street, trecătorii se uită ca la urs, poate e țicnită, spun unii, e fun, zic alții, ridică o mână în sus, e doar un pas până la cer... durerea scurmă în stern ca un porc mistreț, o voce îi șoptește ceva în ureche, nu înțelege nimic, deschide ochii cu greutate, este tot pe plaja de la Manly, un tânăr cam de 35-40 de ani, înalt, chipeș, zâmbește prostește în fața ei. Stă ghemuit, e îmbrăcat ca un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
-te, se trezește genialul alungat, asta are ceva în scăfârlie, chiar mă decepționează, zice umflându-se în pene, vine ea la socoteală". Când curviștina nu se mai sinchisește deloc, genialul se înfurie, o bârfește la colegi, o face troacă de porci, numai că nici ăia nu sunt proști să nu înțeleagă de unde bate vântul și îl trimit la plimbare, acesta se face că nu înțelege, umblă beat cam două săptămâni, după care se împacă, de nevoie, cu "toarșa nevastă". O nouă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
spirituală a institutului, fiecare trece prin această moară, fiecare e carne de tun pentru o perioadă. Unii se poartă omenește, își rabdă aventurile și bârfele aferente cu înțelepciune, alții însă se lasă târâți de sentimente până intră în cocina de porci ori la balamuc. Cei care sfârșesc la balamuc au și alte bube în cap, sunt hărțuiți de securiștii întreprinderii să-și toarne colegii, unii se folosesc de ospiciu ca de un refugiu, alții sunt "împinși de la spate" acolo. "Ce să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ușor, respir cu spor", își spunea ca să-și bată joc de ea, poate scapă de durere, "mi-e bine, sunt fericită", " pe cine vrei să mințicui vrei să-i vinzi baliverne", spune sacadat vocea care scurmă în stern ca un porc mistreț, e încă vie dar fălcile mistrețului rup bucăți de carne din corpul ei, o ustură, ar vrea să adoarmă, își repetă frenetic: "nu mă doare, sunt fericită, nu mă doare, sunt fericită", "pe cine minți, idioato, spune una dintre
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Iubire în bătaia vîntului ▪ IrinaAndone, Mîngîios ▪ Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire ▪ Tania Lovinescu, My name is Alzheimer ▪ Procopie Clonțea, Roze, crini, metafore ▪ Felix Caroly, Sertarul cu iluzii ▪ Magda Ursache, Strigă acum... ▪ Paul Miron, Tîrgul șaradelor ▪ P.C. Jersild, Vânătoarea de porci ▪ Anton Marin, Eu, gândacul Librării în care puteți găsi cărțile colecției INOROG ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 Librăria George Coșbuc, str. Republicii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
asemenea acestor flori sunt și inimile lor. Mergeau cu picioarele goale ca jarul ce le potopea să se scurgă în țărână asemenea unor șerpi de foc, ce le fulgerau inima și sufletul. 1 șah masasa balanăsa varză cu carne de porc grasă Văzându-le, oricui îi venea să spună că mai bine s-ar fi ascuns în întunecimea corturilor pentru că, dacă stăteau la vedere, erau în stare să incendieze toți flăcăii șatrei. Apoi, se ferchezuiau și se îmbrăcau cu fuste înflorate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
întru totul și de însemnele meseriei viitorului soț. O altă etapă a ceremonialului, îndeplinită cu religiozitate, fu aceea când li se oferiră mirilor două farfurii pe care se aflau câteva felii de pâine coaptă pe vatră, sare, ceapă, șuncă de porc și vin. Una dintre farfurii era așezată pe genunchii fetei, cealaltă pe cei ai băiatului, fiecare dintre ei mâncând din farfuria celuilalt. Avocatul urmărea cu un interes vădit fiecare scenă, mișcare, mimică, atitudine, adânc impresionat de acest obicei simplu venit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]