1,339 matches
-
și constrângerilor desenate de lege. Aici și este, de fapt, punctul-cheie al tuturor problemelor noastre: cei care au făcut până acum legile, parlamentarii, au manifestat mai curând o mentalitate de infractori vicleni, prin construcția unor texte confuze și interpretabile (cu "portițe" înadins lăsate pentru șmecheri), decât de cetățeni interesați de binele public. Acest hățiș obositor și toxic pe care îl prezintă astăzi legislația românească a fost, în mod evident, premeditat de cartelurile de infractori care știau că doar rețelele bazate pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ambiguitățile sau scăpările legii datorate parlamentarilor sunt, în primul rând, de discutat; parlamentarii legiferează imperfect, fie din prostie și necunoaștere, fie, mai plauzibil, datorită afilierii lor la grupuri infracționale influente care le dicteaza agenda și care îi obligă să construiască portițe în legi, potrivite pentru cei care își angajează un avocat dibaci, care știe, contra cost, cum să facă scăpați infractori evidenți. Mi-ar plăcea pe viitor să adâncesc această supoziție, de care nu mă îndoiesc, și cu probe căre să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mă îndoiesc, și cu probe căre să documenteze credibil că haosul legislativ a fost creat cu intenție în ultimii douăzecișicinci de ani tocmai pentru a crea breșele pe care să le poată exploata cei afiliați "Sistemului", la curent cu aceste portițe, atenți cu interesele unei clase de escroci superiori care au generat ruinarea avuției naționale și care se consideră deasupra legii. Există apoi o realitate foarte evidentă a unei culpabilizări in corpore, a judecătorilor care este nedreaptă și generatoare de confuzii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
unul dintre ei: „De mergeai la dânsul trebuia să urci întâi dealul Sărăriei printre grădini și livezi până ce ajungeai în hudița Țicăului de Sus. Acolo cobori o vale repede și povârnită, apuci la dreapta, și dai cu fața drept în portița No.4 la bojdeuca lui moș Creangă, căci bojdeucă își botezase el locuința lui și de vară și de iarnă și de veselie și de durere. Cobori apoi mai multe scări între două rânduri de copaci verzi și umbroși. În
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
încât au permis, între altele, furtul „legal” ce se află la originea unor mari averi „post144 decembriste”, îngrășate ulterior prin sustragerea „legală” de la impozite, prin recuperări „legale” de TVA etc. Procurorii care au instrumentat dosare au fost învinși adesea de „portițele” oferite de lege, delincvenților. Revenind la episodul cu jurnalistul care l-a agasat pe președintele țării cu o întrebare ce poate fi considerată „de bun simț”, observăm că și acesta din urmă a contraatacat cu o chestiune de deontologie: cât
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
încât au permis, între altele, furtul „legal” ce se află la originea unor mari averi „post144 decembriste”, îngrășate ulterior prin sustragerea „legală” de la impozite, prin recuperări „legale” de TVA etc. Procurorii care au instrumentat dosare au fost învinși adesea de „portițele” oferite de lege, delincvenților. Revenind la episodul cu jurnalistul care l-a agasat pe președintele țării cu o întrebare ce poate fi considerată „de bun simț”, observăm că și acesta din urmă a contraatacat cu o chestiune de deontologie: cât
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c) "Erau patru vechi prieteni. Vechi de când băiețelul trecuse pentru prima oară pragul casei pe piciorușele lui. De atunci se întâlneau la portiță în fiecare zi. Acolo era țara lor, a celor mai buni prieteni din lume; piticul de porțelan de pipă și cu roaba în mâini, câinele lățos, mărul cel bătrân și el, băiețelul." (Mircea Sântimbreanu, Mărul) (d) "Și dalba-mpărăteasă, din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu mai au locuri pentru nevoile firești, asta nu e treaba lor). S-ar putea ca explicația să fie mult mai simplă: cei care au plătit în plus câteva sute de mii, am aflat ulterior, au avut parte și de portiță la gărduleț, și de o bordură mai joasă pentru mașină și de intrare pentru bietul cățel, care de altfel nu e interzis, în București etc.). Muncitorul român face treaba prost ca să te oblige să-l plătești din buzunar s-o
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Prut, pe ce se bazează ea? Se bazează pe Prut. O fi existând o diferență, desigur. Dar și acolo, și aici sunt prea multe tipuri de scriitori. Și nu e relevant. Ce să-ți spun? Că basarabenii au avut o portiță directă la literatura rusă? Că unii degeaba au avut-o? Urmărești ce se scrie acum în Basarabia? Care ar fi calitățile și defectele literaturii scrise dincolo de Prut? Urmăresc, în sensul că citesc revistele culturale ce ajung la mine, citesc „Tiuk
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
consilierului Eyal Arad n-a condus și la o reală schimbare la față, PRM fiind în continuare perceput ca un partid extremist. Motiv pentru care prooccidentalul Năstase a fost nevoit să excludă, deocamdată, o alianță cu PRM, lăsând totuși o portiță deschisă după alegeri. Conform „modelului românesc“, UDMR e gata să colaboreze cu învingătorul. Oferta lui Stolojan n-a întârziat să apară și ea e maximală, merge până la cooptarea maghiarilor în viitorul Cabinet. În calculele dlui Năstase pare să rămână numai
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
nu putui să fac nici o mișcare și lăsai să treacă ființa asta scumpă, pe care o văzusem necontenit, de la naștere până la moarte. Și văzui copiii întristându-se, de câte ori venea câte-o zână de le tăia aripele, ca să-i întoarcă prin portiță, pe pământ. Poate că unde le e dor de Paradis, nu vor să vorbească copiii în primul lor an de viață, de paradisul unde nu știau ce e foamea și frigul, unde nu cunoșteau plânsul și certurile; numai când au
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe pâinea cea albă. începuse prigoana contra chiaburilor și unora dintre săteni nu le părea rău. Plecam cu tata dis-de-dimineață la câmp și veneam seara târziu. Lumea din sat auzise de intențiile autorităților și credeau că vor mai exista unele portițe de scăpare. După o zi de muncă, din greu la câmp, tata și-a propus să luăm câțiva snopi de grâu în căruță. I-am încărcat și am pornit către sat. Pe drum mi-a zis: - Urcă-te în căruță
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu voia să audă de acest lucru. Intrând în școală, Pliftor cu fruntașii mulțimii și cu învățătorii căutau să-i liniștească pe cei prezenți. Procurorul Prisacaru cu medicul legist și câțiva codoși s-au dus prin spatele grădinii și prin portița de acolo au ajuns la cel care cu o zi înainte murise. Voiau să-i facă autopsia afară, dar cei din anturajul lor ziceau : - Nu se poate afară, tov. doctor, că-i praf mult și e mizerie. Și așa l-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
anturajul lor ziceau : - Nu se poate afară, tov. doctor, că-i praf mult și e mizerie. Și așa l-au dus pe Vasile Chițac în casă unde i-au făcut autopsia și i-au luat probe. Au ieșit tot pe portița din spate și s-au retras din mulțime către mașina cu soldați care încet a dat înapoi și au plecat. Necăjit, cu ochii în lacrimi, Mihai Ivan, nepotul lui Vasile Chițac îl căuta prin mulțime pe moș Mitică Cronț, funcționar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lamenta încercând să se liniștească. Se ridica din pat, se așeza la marginea lui, rămânea cu capul aplecat și se gândea. Își lua papucii în picioare, pornea spre sobă. Fie că era caldă sau nu, își aprindea o țigară, deschidea portița ei, trăgea primul fum în piept. După un timp gândurile se limpezeau, ochii se măreau, noaptea se destrăma. Obiectele din jur căpătau contururi precise. De pereți atârnau poze ce reprezentau avioane vechi de tot felul. Bătrânul privea, ghicea prezența lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
încredere în cele de-acum, răspundea fostul aviator. Înainte se făceau lucruri trainice. Nu renunț, m-am obișnuit cu el. Și asculta știri, muzică de la aparatul cel vechi. Noaptea nu asculta radioul, vorbea cu soba. Un obicei din tinerețe. Deschidea portița, își aprindea țigara, sufla fumul pe gură în gura sobei și medita la viața lui. De un timp, prezentul îl apăsa ca o povară grea, deși amintirile veneau troiene nesfârșite în urma sa. Toată viața n-a făcut decât să zboare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Un marș de pe vremuri, își spunea. O muzică ce se urcă la suflet. Aș vrea să dorm legănat de marșuri, ca un răpăit de ploaie pe tabla casei. Astfel, se simțea în siguranță pe pământ, în casă, lângă soba cu portița deschisă. Înălțimile, cerul, nu-l mai chemau. Războiul se sfârșise, avioanele zburau în alte scopuri. Muzica ce venea prin eter i se părea mai grandioasă decât un zbor cu avionul deasupra norilor, deși zborul e o nestinsă năzuință, autodepășire. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cei bătrâni. Când am crescut mai măricei, tot împreună mergeam și la fete. Ne așteptam unul pe altul până când fiecare dintre noi îi mărturisea dragostea fetei pe care o iubea și cu care se întâlnea fie în cerdac, fie la portiță, sub clar de lună. Parcă nici acum nu-mi vine să cred că vărul Petrică nu mai este printre noi! De aceea, când merg acasă, în sat, mă duc întotdeauna la cimitir și îmi imaginez că discut cu el. Îmi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
la care am rămas surprins, ea mai făcuse un chilotaj cu câteva luni înainte și pentru care îi venea să se dea cu capul de pereți,acum însă era foarte hotărâtă să meargă înainte, cu actualul musafir care apăruse la portița ei. Cum adică ai putut face așa ceva și nu mi-ai spus nici mie, am întrebat-o eu? Dragă, am văzut o emisiune la tv.,pe care am blestemat-o din toată ființa mea, în care se descria o situație
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vegetale de adevărată junglă, constituie, de fapt, o transparentă metaforă a inconștientului: „...o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în perioada de dinainte de școala primară, grădina aceasta fructiferă și cu vegetația nebună mi s-a păstrat în memorie ca ceva tropical
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
curte despărțită, la dreapta cum intrai pe poartă, printr-un gard, de o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în perioada de dinainte de școala primară, grădina aceasta fructiferă și cu vegetația nebună mi s-a păstrat în memorie ca ceva tropical
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nea lucruri îl îngrozeau și îl scârbeau, și fără ca Doamna de Saint-Simon, care suferea în aceeași măsură și pentru asemenea spuse și pentru urmările lor, să fie în stare să dea lucrurilor un aer de glumă, nici să le arate portița pe unde să iasă din astfel de nesocotită flecăreală. În ce pri vește nesocotința în a spune ce-i venea la gură, Domnul duce de Orléans avea una nemărginită, în cuprinsul vieții obișnuite și fără a excepta propria lui persoană
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și simțindu-te în siguranță. Te înveți să privești în jur cu neîncredere și cu un ochi critic, să cauți pericolul acolo unde aparent este liniște și pace, să fii precaut cu oamenii, să te asiguri întotdeauna că ai o portiță de scăpare, o soluție de ieșire dintr-o situație potențial periculoasă. Și soldatul, și reporterul pot dormi oriunde, în orice condiții, în orice moment al zilei. Pentru că nu știi niciodată când și unde vei mai dormi data viitoare, te obișnuiești
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
sudul Europei, America Latină sau chiar Europa de Est - mai ales la clasa antreprenorială - conform cărora legile, fiind obstacole în calea realizării propriilor interese, nu trebuie respectate: o binecunoscută zicală italiană este fatta la legge, trovato l'inganno, adică "fiecare lege are o portiță de scăpare". Pe scurt, o analiză empirică a statului de drept (într-o țară democratică) ar trebui să fie efectuată cu atenție, datorită existenței unor tendințe contradictorii. Aspectul esențial este cel al calității democrației. Trecând în revistă cercetările efectuate pe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ajuns unde fric a nu mai era motiv de neliniște. Mai ales că am avut nor ocul că nici mama nu era prin ogradă. Să vadă la ce și cât îi e ra bun de treabă, feciorul! Am intrat pe portița din spat ele casei, m-am așezat undeva, am mâncat la zemoase până ce mi s-a umplut din nou burta. n am uitat, totuși, să las ceva pere și pentru mama, să o îndulcesc și pe ea, că prea era
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]