3,510 matches
-
a dat o mare nobleță artelor, luându - le în serviciul ei, asupra formelor religioase, asupra datinei frumoase nu trebuie uitat fondul, nu trebuie uitat că orice bun de care ne bucurăm în lume e în mare fapta altora și că posesiunea lui trebuie răscumpărată printr-un echivalent de muncă. De aceea e de datoria claselor superioare de-a strânge cât de multă cultură pentru a ușura munca celor de jos, pentru a le lumina și a le conduce spre binele lor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
esențial rol în viața unui popor. Dar pentru a fi adevărată [î ]i trebuie anume condiții de existență, și mai cu seamă trei, fără de cari ea cată a fi privită ca uzurpațiune. Se cere să fie istorică, puțin numeroasă, în posesiune de mari bunuri imobiliare. Sub "istorică" înțelegem că trebuie să fi răsărit din dreptul public propriu al unui popor și câștigată prin merite pentru el. E preferabil ca aceste merite să se datorească caracterului mai mult decât inteligenței. Căci un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
naturală a acestor caractere, dar din nefericire {EminescuOpXII 150} nu se moștenește cu atâta siguranță. Apoi aristocrația trebuie să fie puțin numeroasă, pentru ca alături cu ea să aibă loc meritele personale din orice generație; în fine trebuie să fie în posesiune de mari bunuri imobiliare, pentru că asemenea bunuri nu sunt supuse pericolului pierderii, îl fac pe om neatârnat de jocul banului și-l pun în legătură cu brazda și cu populația istorică a țării. Daca croitoria și ceasornicăria sunt meșteșuguri ce corespund cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oligarhia celor drepți prin caracter, sprijiniți de cei înzestrați cu minte. Nicicând, dar absolut nicicând n-a existat rivalitate între aristocrația de naștere și aristocrația intelectuală; dar amândouă. acestea au aflat adesea un dușman în aristocrația averii mobiliare, a banului. Posesiunea acestuia se datorește unei mișcări universale, cosmopolite a bunurilor; întîmplarea și adeseori calități rele favorizează câștigarea lui; oamenii pe cari el [î ]i ridică n-au nevoie de nici una din laturile cari dau mărime ființei omenești, nici de caracter, nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mosaicul pestriț de popoare din Orientul Europei. Românii așezați la marginea Greciei au protestat energic la sultanul în contra cesiunii teritoriului lor și iau o atitudine contrarie regatului elin. Cine sunt acești macedoromâni cari apar deodată în scena politică? Cari sunt posesiunile lor? Cât de mare li-i numărul? lată întrebări ce s-au pus adesea în zilele din urmă; descrierea de mai la vale va interesa poate pe cititor daca voi zice, anticipând, că românul macedonean sau țințarul formează un important
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Asupra ziselor în treacăt a unora sau a altora, asupra destăinuirilor făcute pe jumătate și cu rezervațiuni mentale nu ne simțim datori de-a ne rosti și nici nu e bine ca un partid în opoziție care nu e [în] posesiunea tuturor elementelor pentru cunoașterea unei cestiuni de politică esterioară să se rostească a priori oarecum pentru cutare sau cutare soluțiune. Daca în cestiuni de organizare internă a se rosti e o datorie, de vreme ce toate elementele de cunoștință și de critică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oamenii din generația ta, zice autorul italian, sunt corupți, trebuie să te servești ca dânșii, să urli cu lupii. De aceea, în loc de-a-i depărta de la sine, prințul ar trebui să 'nființeze o decorație, de ex. "Leul Bulgariei", a cărui posesiune să fie împreunată c-o pensie reversibilă bunăoară. Această decorație s-o împarță la toți patrioții de meserie de dincolo de Dunăre și să le dea pe mână țara. Nu e vorba aci ca Bulgaria ori poporul să stea bine. E
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-avea decât să meargă la percepție, să-și ia patent de hoț și să se înscrie în breasla pungașilor. Aceștia aveau un staroste, la care se depuneau toate lucrurile furate în Egipetul întreg și cine voia să reintre în posesiunea lucrurilor sale mergea la staroste, care-i restituia lucrurile după ce plătea o provizie pentru hoț. Ba regele Rampsinit însuși dete mâna fiicei lui iubite celui mai mare hoț din țară care ducea de nas și poliția publică și cea secretă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai că d-nii din Pesta, purtând la încoronarea regelui d-lor insigniile Țărilor române, au comis o friponerie mai mare și mai neiertată față cu un stat mic care n-a avut nicicând onoarea de-a face parte nici din posesiunile Sf. Ștefan, nici din acelea a vreunui alt sfânt unguresc. Minciuna primblată atunci pe ulițe în salve de tunuri și în strigările jidanilor cari formează majoritatea capitalei maghiare nu ne-au jenat deloc. De-aceea ar fi natural să nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în Comisia dunăreană, presa predică zi cu zi anexiunea Transilvaniei - e adevărat că presa bucureșteană, e atât de smintită de-a discuta zilnic anexiunea Bulgariei, Macedoniei, Basarabiei; în școale se 'ntrebuințează harte, în care toată țara - până la Segedin - se declară posesiune română, iar armata întreprinde tocmai incursiuni pe teritoriul Transilvaniei. Paralel cu aceasta urmează agitația emisarilor români în Transilvania. Amintim că abia acum opt zile am dat seamă, după sorginți ardelene, că acești emisari pregătesc populațiunea română că în curând "va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru a-și împărți țara precum se servește cineva de un cuțit spre a spinteca un pui. [2 august 1881] ["PRINTR-O INDISCREȚIUNE... "] Printr-o indiscrețiune a oficiilor telegrafice din Ungaria sau a cine știe cui, ziarul unguresc "Egyetertes" a ajuns în posesiunea următoarei depeșe, adresată de împăratul Rusiilor cătră împăratul Austriei: [... ] Autenticitatea textului acestei depeșe nu se contestă de ziarele oficioase. Mai contestat este însă cuprinsul unei a doua depeșe, pe care a adresat-o cu trei zile mai târziu baronul Haymerle
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
egali de la natur], perspectiva lor asupra acestei egalit]ți este diferit]. Una din abord]ri pune accentul pe egalitatea natural] în ceea ce privește forță fizic] din cauza c]reia este reciproc avantajos pentru oameni s] accepte convenții care recunosc și protejeaz] interesele și posesiunile tuturor. Cealalt] abordare subliniaz] egalitatea statutului moral datorit] c]reia interesele fiec]rui individ devin o preocupare comun] sau imparțial]. Acest tratament imparțial este exprimat în convenții care recunosc interesele și statutul moral al fiec]rui individ. Îi voi numi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un statut sau drepturi morale inerente. Într-adev]r, din aceast] perspectiv], sclavia sau crimă sunt permise, deoarece „atunci cand diferențele personale sunt suficient de mari”, cei puternici vor avea capacitatea de a-i „elimina” pe cei slabi, de a le lua posesiunile stabilind astfel „o înțelegere asem]n]toare sclaviei” (Buchanan, 1975, pp. 55-60). Aceasta este mai mult decât o posibilitate abstract]. Diferențele personale sunt chiar atat de covârșitoare în cazul creaturilor umane f]r] ap]rare sau cu deficiențe, ca, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sensul tragic al definirii de sine, singularizarea. În același timp, jurnalul intim, transcris fără inhibiții sau mimat, devine expresia și oglinda fracturării narative, dar și a contradicțiilor dintre aspirație și dezabuzare, consemnând îndoieli, înfrângeri și abandonare. Iubirea aprinsă, centrată pe posesiunea fizică, este o justificare a experimentului fără limită, sfidând realitățile sociale și înscriind o victorie asupra absurdului existenței. S-ar mai putea evidenția și un filon sentimental-nostalgic în scrisul literar al lui V., fără vreo rezonanță în manifestările publicistice ale
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
lipoveni, bulgari, cazaci, tătari, aduși de administrația țaristă, și care nu ar cunoaște limba română. În aceste condiții, spune cenzorul, Kogălniceanu oferea și o soluție pentru revenirea la situația de dinainte, anume că „acea parte a Basarabiei va fi o posesiune foarte provizorie și că numai prin integrarea ei economică, socială, administrativă a teritoriului alipit după dreptul ginților, vom ajunge a pune mâna pe Basarabia care ni s-a Înapoiat” . Mai erau semnalate, de asemenea, și alte subiecte care ar fi
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
al XIVlea. Între 1701 și 1714, marile puteri europene s-au aliat pentru a bloca o posibilă unificare a regatelor Spaniei cu cel al Franței sub un singur monarh. în 1700, Carol al II-lea al Spaniei murea, lăsând toate posesiunile lui Filip, nepotul surorii sale vitrege și al lui Ludovic al XIV-lea. Regele Leopold I, împăratul Sfântului Imperiu Roman, a emis pretenții la succesiunea la tron, datorită originii habsburgice a lui Carol al II-lea. Ludovic al XIV-lea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
toponimia minoră a satului găsim nume de femei asociate unei poieni, unor arșițe sau pâraie: Pârâul Floarei, Arșița Floarei, Poiana Priotesei, Poiana Ștefanei. Părinții sau soții acestor fete și femei au transmis, prin moștenire, dreptul lor de folosință și de posesiune asupra unor terenuri obținute în lupta cu pădurea, fără să facă nici o discriminare pe criteriul sexului. II. 3. Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița Sistemul de dependență a țăranului față de stăpânul feudal, indiferent de natura acestuia, boier, domn și indiferent
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ciotu (numele îi vine, desigur, de la îndeletnicirea de a scoate cioatele de pe terenul despădurit sau de la o trăsătură de caracter), ai cărui urmași trăiesc și astăzi în Vama, ziși ai Ciotarului, a vândut (zălogit) numai dreptul de folosință și de posesiune, nu de proprietate deplină. Intervenția domniei în reglementarea raporturilor dintre mănăstirea Moldovița și țăranii dependenți, ne dovedește că vechea imunitate, care nu a fost niciodată deplină, nu se mai putea menține fără autoritatea statului. Mănăstirea Moldovița, prin egumeni și călugări
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
satul Vama nu este singurul. Egumenii și călugării și-au apărat cu îndârjire privilegiile și moșia față de încercările câmpulungenilor de a-i încălca hotarele, precum și cu mănăstirea Voroneț care a încercat, fără sorți de izbândă însă, de a-și extinde posesiunile peste râul Suha, peste Sălătruc, în hotarul mănăstirii Moldovița. Procesul dintre cele două mănăstiri se încheie <footnote Ibidem, p. 61 footnote> cu hotărârea domnitorului Mihai Cehan Racoviță din 16 iulie 1756 de a numi o comisie pentru stabilirea hotarelor. Pentru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
altfel, a fost posibilă și înființarea de școli elementare cu învățământ în limba maternă. Cu toate acestea, Comisia de control și supraveghere de pe lângă Ministerul Justiției, printr-o dispoziție din 1948, a dizolvat orice asociație culturală sau economică a minorităților, iar posesiunile acestora au trecut în proprietatea statului<ref id=”1”>Raport final, 2006, p. 527.</ref>. A doua perioadă (anii ’60) național-comunistă a fost expresia contrariului perioadei precedente. În zonele locuite de minoritarii unguri s-a promovat o politică discriminatorie de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Chirilă și lui Ion I. Chirilă le-au fost atribuite fiecăruia câte o casă în Tătărași și terenurile de pământ înconjurătoare. Documentul din 23 decembrie 1899 include și referiri la numele unor alți proprietari din Tătărași și Tomești, ale căror posesiuni (terenuri de pământ, vii, imobile) erau dispuse la sfârșitul secolului al XIX-lea în vecinătatea proprietăților familiei Chirilă: D.Grigorovici, Atanasie Filipescu (proprietarul unei vii), Dumitru Plumb la răsărit cu Ilie Dumitru ș.a. Informații referitoare la cumularea unei întinse proprietăți
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
D., care precizează că aceasta este: ”dobândirea, transmiterea și atașarea unui înțeles informației”. Autorii citați pun un accent important pe valoarea comunicațională a emițătorului, introducerea unui element la o primă vedere precomunicațional și anume, cel de obținere, de căutare și posesiune a informației în procesul propriu-zis al comunicării, reprezintând o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. 1.2 Axiomele comunicării umane În ciuda faptului că procesele de comunicare servesc unor scopuri și trebuințe diverse, de ordin individual sau comunitar, există un
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Deceneu să mai fie în continuare mare preot, Boerovisto s-a dus la templul din țara Mon Gato, adică la Moleo Dava și, l-a reașezat pe Deceneu în funcție. În placa cu numărul 120, care conține o enumerare a posesiunilor lui Boerovisto cu numele generalilor sau reprezentanților săi pe întinsul stăpânirii sale, hiliarh la Moleo Dava este menționat Zurasie (sau Zuraseo). Apoi, într-o placă prezentată la pagina 290 a cărții lui Romalo, sunt descrise unele evenimente care au avut
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
Runciman 2005; Spikins 2008; Wiessner 2005; Woodburn 1982). Că acest tip de „contract social” eșuează frecvent o demonstrează societățile vânătorești „de rang mediu” (Arnold 1993), „trans egalitare” (Hayden 1995; Owens & Hayden 1997), deja parțial stratificate în termeni de statut și posesiuni, ca să nu le amintim pe cele în care ierarhia ereditară și chiar practica sclavajului constituie norma (Ames 1995). Mai mult, deși esențiale pentru sancționarea ei instituțională, posesiunile materiale nu reprezintă singura formă de inegalitate: cunoașterea, consacrată prin ritualurile de inițiere
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Hayden 1995; Owens & Hayden 1997), deja parțial stratificate în termeni de statut și posesiuni, ca să nu le amintim pe cele în care ierarhia ereditară și chiar practica sclavajului constituie norma (Ames 1995). Mai mult, deși esențiale pentru sancționarea ei instituțională, posesiunile materiale nu reprezintă singura formă de inegalitate: cunoașterea, consacrată prin ritualurile de inițiere, reprezintă o alta și, probabil, și cea mai importantă, în cazul particular al vânătorilor-culegătorilor (Peterson 1993; Shennan 1996). Statutul copiilor rămâne, din rațiuni previzibile, destul de neclar în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]