1,547 matches
-
cu un volum de versuri bine rotunjit, Apaosuri (Editura Ideea Europeană, București, 2012). Poetul intenționează, acum, ca prin intermediul de micro-fabule, Tablouri de familie și Povești pentru copiii mari de la oraș să reconstruiască o lume, aceea a copilăriei comuniste și adolescenței postdecembriste. O lume întreagă, cu zarvele și ciudatele ei liniști, cu (in)somniile și suavitățile ei, dar mai ales cu obscuritățile transfigurate, pe nesimțite, în tresăriri epifanice. Procedeul recurent, deconspirat imediat, constă într-un amestec ingenios de anamneză (provocată totuși lucid
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
culturale, are să reprezinte unul dintre momentele de maximă importanță, care intervin în salvarea de negura depărtării de cultură. Firește, "un intelectual are datoria să se implice în felul lui, fiecare în felul său.", cum afirma Octavian Paler, într-un interviu postdecembrist, acordat revistei "Orizont"31, încurajând astfel evadarea din letargia indiferenței față de aproape. Este teoria salvării națiunii prin cultură. Cultura, însă, își are propriile constante, diferite, uneori, de constantele unei epoci, ale unei generații sau ale unei ideologii, pentru că, așa cum Nichita
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
subversiv funcționează duplicitar, dedublându-se și restrângându-se continuu, realizând o oarecare destabilizare a textului, voce a interiorului autoarei. Concluzii "Un intelectual are datoria să se implice în felul lui, fiecare în felul său.", afirma Octavian Paler, într-un interviu postdecembrist, acordat revistei "Orizont"1, încurajând astfel evadarea din letargia indiferenței față de aproape. Este teoria salvării națiunii prin cultură. Implicarea activă a omului de cultură în reeducarea și însănătoșirea maselor condamnate beznei intelectuale. Re-umanizarea cum ar spune Dan C. Mihăilescu 2
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mi-am creat alți dușmani! Raționamentul este următorul. Dacă eu înțeleg texte de Platon, Leibniz, Heidegger sau Husserl, ar trebui să înțeleg la fel de bine textele colegului meu X-ulescu, interdisciplinar de ultimă oră! Un asemenea autor a fost Drăgănescu, primul președinte postdecembrist al Academiei Române, prototip, după părerea mea, al imposturii proliferante astăzi. E.S.: Aveți dreptate în ceea ce privește acest amestec, lipsit de măsură, de tot felul de discipline și terminologii. Să știți că, de altfel, semiologia trebuie folosită în discursul literar-umanist cu mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Ștefănescu, valori istorice reale, cu totul inadecvate însă pentru ceea ce literatura română a produs după 1989. În bună măsură aici sunt de acord și cu cei care au atras atenția asupra acestui fenomen cu ani în urmă -, adevărul literaturii noastre postdecembriste este și unul de ordin metacritic. De pildă, romane dificile, foarte bune, dar de o complexitate postmodernă studiată, semnate de Caius Dobrescu sau Ion Manolescu, nu pot fi valorizate fără racordul cu metacritica. Elvira Sorohan se referă în mod direct
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
contemporanul Lovinescu, apărând indirect demnitatea intimității (cu toate că în minimonografiile incluse în istorie face caz "literar" de intimitatea altora) în fond, ghicim o nerostită nemulțumire cu privire la propria viață. Cum confiscarea criticului de către puterea comunistă a devenit un subiect fierbinte al anilor postdecembriști, autoarea propune o ieșire din maniheismul simplist de tipul intelectual vândut-intelectual victimă. Autoficțiunile călinesciene nu coincid obligatoriu cu realitatea biografică, iar Elvira Sorohan alege un astfel de moto precaut al criticului foarte conștient de cele două biografii ale sale una
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
către democrație, iar o dată cu aceasta societatea se așază în jurul unei vaste clase de mijloc. 16.2. SPECIFICUL SISTEMULUI CAPITALIST ROMÂNESC. CONSIDERATII ASUPRA TRANZITIEI ROMANIEI DE LA ECONOMIA DE COMANDA LA ECONOMIA DE PIATA În cîmpul cunoașterii științifice veritabile, evoluția economiei românești postdecembriste este încă o necunoscută. Transformările economice pe care le parcurge țara noastră ca și celelalte țări postsocialiste își află originea în gravele dezechilibre structurale și perversiuni ale modului de funcționare a economiei moștenite din comunism. Cu un profil de creștere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din zona euro, încât au pierdut simțul realității și s-au îndatorat peste veniturile lor reale. Iar revenirea la trecutul mai echilibrat rămâne incertă. Occidentul se va rostogoli mai departe pe direcțiile capitalismului său târziu. O altă ciudățenie a vremurilor postdecembriste este generalizarea gândirii negative, extinderea indiferenței și apatiei oamenilor, deveniți tot mai imuni la violuri, crime, atrocități. Ei își mărturisesc doar teama, nu se organizează și nu-i îndepărtează pe răufăcători, ci îi așteaptă resemnați. De la respingerea colectivismului se trece
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unor părți din om ca Întreg. Confirmă această corelație puținii șomeri reveniți la țarinile și casele rurale lăsate de bunici și părinți, refuzând astfel atât ipocrita cerșetorie a "oamenilor străzilor", cât și trufașa înavuțire sub umbrelele privatizărilor și noilor înșelătorii postdecembriste care au dus la miliardarii egoiști și disprețuitori ai celor jecmăniți. Reamintim comparațiile facilitate de IDU (indicele dezvoltării umane) stabilit de PNUD. În țările sărace sau semisărace, acționează fie crize politice de genul celor recent apărute în țările islamice nord-africane
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se pretindea că din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea s-a afirmat proletariatul, transformat în "clasă muncitoare aliată cu țărănimea cooperatistă", după decretul din anul 1962. Mișcarea sindicală a fost paralelă cu cea politică. Astăzi, noile sindicate românești postdecembriste sunt numeroasele "federații", pe sectoare de activități. Unii din liderii lor au devenit adevărați nababi, alături de atâția alți "învârtiți". A urmat fulguranta odisee a partidelor socialiste, comuniste și muncitorești. Unele dintre acestea, adunate în Internaționale (socialiste, comuniste), au fost active
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au găsit o populație evreiască rarefiată. Antisemitismul fusese interzis prin lege de vechiul regim, iar după 1989 a apărut mai curând "antiromânismul" unor aspiranți la rolurile unei "noi burghezii" sau cum s-o mai fi numind clasa conducătoare în societatea postdecembristă. Cele câteva mii de evrei au astăzi condiții de afirmare superioare românilor dimprejurul României. Cei din Transnistria și Găgăuzia din Republica Moldova, din Transcarpatia ucraineană sau cei de pe Valea Timocului din Serbia, care sunt supuși la multe interdicții și sancțiuni. Printre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și românii atașați școlii lui Guénon. Sunt dovezile cele mai grăitoare oferite de un intelectual occidental că sud-esticii au ajuns la o bună percepere și situare a căilor de racordare a modernității cu tradiția. Că în politicile curente din România postdecembristă au ieșit victorioși barbarii demolatori, aceasta este o sincopă dureroasă peste care se va trece. Ce-i drept, mai gravă pentru viitorul nostru decât alte primejdii de la noul început de secol și de mileniu. Cele mai recente cercetări din anii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
amânate a fi primite în "spațiul Schengen" și pentru neplăcerile (cerșetoria, hoția, înșelătoriile, violurile, crimele) produse de emigranții celor două țări comunităților vestice. Autoritățile, sindicatele, ONG-urile românești și alte instituții întârzie să intervină. Spus mai sintetic, strategia primului deceniu postdecembrist a constat în acțiuni politice (arestarea), juridice (judecarea-condamnarea) și economice (consumul și serviciile trec înaintea extracțiilor și producției) pentru schimbarea societății. Se știe că vechiul regim aresta și acorda uniform condamnări dure chiar și unor lideri de partid intrați în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tendințelor egocentrice, egoiste, paranoice ori fobii se adaugă nașterea tot mai multor autiști, extinderea unor boli organice precum gastrite, ulcere, diabet, boli circulatorii și altele. Mijloacele moderne modifică nu numai spiritul, dar și starea de sănătate corporală a omului. Românii postdecembriști sunt supuși la suferințe, insuficient justificate rațional prin explicații și demonstrații, pentru că mecanizările și informatizările sunt și agresive. Zgomotele, cantitățile de praf, dioxidul de carbon și alte noxe afectează fizic și mental oamenii. Diversele reacții la aceste neajunsuri tot asupra
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de "întreținut" se adaugă situația tot mai frecvent abordată de o parte a presei autohtone și străine: trăiesc bine și foarte bine circa două sute de mii de familii (adică mai puțin de un milion de oameni), favorizate de împrejurările obscure, postdecembriste, și de multe practici bazate pe înșelătorii amplificate în strategii de corupție inițiate "de sus în jos". Complicații enorme au venit odată cu agresivul individualism (economic, politic, moral, juridic), izvorât dintr-un "laissez faire" fără opreliști și din sisteme sociale și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de cuvânt, jurnaliști și analiști contribuie la accentuarea neîncrederii oamenilor prin incompletele descrieri ale faptelor a- și imorale, prin exagerări monocolore ale realității, dar mai ales prin scepticism demobilizator. O frecventă pornire a unora mai "intelectuali" decât alții din deceniile postdecembriste este descalificarea poporului, a culturii deceniilor postbelice, a clasicilor și a modernilor culturii cu care, poate, unii dintre critici s-au format, dar pe care acum îi neagă, pur și simplu, pentru compromisurile cu regimul, pentru simpatiile față de curentele extremiste
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
grijă care pot atenua ciudata ură față de țară și concetățeni, producătoare de mâhnire astăzi, când reizbucnește nestăpânită. O oarecare justificare există, și anume duritatea oamenilor puși pe căpătuială prin orice mijloace, care se manifestă pe scară prea largă în societatea postdecembristă, tot mai încărcată de porniri iraționale și josnice. Configurații ale Europei au fost urmărite și de autorii francezi ai publicației de la începutul anilor '90 ai secolului trecut (14). Ei nu au ezitat să scrie și despre "marea originalitate a secolului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
științe sociale predate în facultățile tehnice au fost eronat motivate numai din punct de vedere ideologic. După 1989, atitudinile multor decidenți politici cu formații tehnologice de la noi (nu numai ultimii trei președinți, dar și foarte mulți miniștri și alți demnitari postdecembriști) nu s-au schimbat prea mult. În locul ideologiei sunt invocate doar imperativele UE. Se ignoră fenomene precum "reificarea", adică transformarea oamenilor în lucruri manipulabile, intensificarea acțiunilor "dezumanizării" condițiilor omenești de viață prin reglementări abuzive. (4a, p. 142) Și acțiunile filantropice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
față de extinderea UE spre Est ori prin creșterea nemulțumirii oamenilor față de lipsa locurilor de muncă și a condițiilor normale de viață. Toate sporesc suspiciunile care duc la încordarea relațiilor dintre oameni și dintre state. Aceasta este una dintre caracteristicile deceniilor postdecembriste ale Estului care va continua să se manifeste împreună și cu alte fenomene surprinzătoare. Refacerea tonusului sufletesc al oamenilor este mereu condiționată de revenirea încrederii după stările-limită create de evenimente naturale, boli și alte încercări. Pentru noi, dobândirea încrederii este
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Conferință anuală de Cultură Populară Americană de la Universitatea Nevada, Las Vegas (2-4 februarie 2002), prilej cu care a analizat diferența conceptuală dintre cultura de masă consumistă americană și cea ideologizată, comunistă, prezentând unele influențe ale celei dintâi asupra culturii românești postdecembriste. Având ca punct de plecare, în expunerea ideilor personale, studii de cultură de masă și cultură industrială de prestigiu, Adina Ciugureanu abordează tematica transferurilor culturale transatlantice din perspectivă antropologică și umanistă, argumentând că majoritatea tiparelor de cultură de masă contemporană
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
până în 2011. Utilizând ca metoda de investigare analiza de document și analizând 12 cazuri relevante pentru perioada de timp aleasă, studiul răspunde la întrebarea: Care sunt caracteristicile comportamentului politic deviant al celor mai importanți actori politici din spațiul public românesc postdecembrist? Rezultatele analizei indică patternuri comportamentale pentru diferite pertide politice, dar și pentru diferite perioade de timp. S-au identificat principalele forme ale corupției și minciunii politice în România și s-a observat evoluția acestora în timp. Implicațiile acestui studiu sunt
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
schimbarea sistemului electoral nu a produs "o transformare structurală fundamentală a modelelor de recrutare", chiar dacă s-au înregistrat "schimbări semnificative" (Chiru 2010, 127). Obiectivele pe care ni le propunem sunt reprezentate de surprinderea caracteristicilor socio-demografice ale parlamentarilor români din perioada postdecembristă, identificarea schimbărilor produse în demografia parlamentară în această perioadă și corelarea lor cu performanța parlamentară raportată și la grupurile parlamentare. Demersul este structurat de două dimensiuni. Prima, își propune delimitarea cadrului conceptual, iar cea de-a doua este reprezentată de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
elitele sunt strâns conectate la evoluțiile sociale și politice și deci, dependente ca structură de schimbările la nivel societal. Designul cercetării Baza de date care a stat la originea analizei din capitolul de față cuprinde deputații și senatorii din perioada postdecembristă. Structura fiecărei legislaturi a fost "radiografiată" prin înregistrarea datelor cu privire la caracteristici socio-demografice ale parlamentarilor (vârstă, gen, educație) și, de asemenea, prin reliefarea activității parlamentare. Au fost analizați toți parlamentarii care au făcut parte din legislativ, indiferent dacă și-au început
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a actorilor politici la alegeri și alegători. Ce schimbări a adus votul uninominal? Să determine introducerea votului uninominal intrarea în scenă a mai multor "nou veniți" în politică, performanți mai degrabă în alte domenii decât în cel politic pentru că politicienii postdecembriști nu s-au bucurat de o imagine favorabilă și de încredere din partea populației? Dar, multe grupuri parlamentare s-au "înnoit" mai degrabă în anul 2004 decât în 2008, iar acest lucru ar putea fi explicat, în general, prin notorietatea candidaților
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o serie de studii, anchete și cercetări anterioare (Transparency International Index, Barometrul de Opinie Publică etc.). Acest studiu va încerca să răspundă la întrebarea: Care sunt caracteristicile comportamentului politic deviant al celor mai importanți actori politici din spațiul public românesc postdecembrist? În acest scop vor fi analizate 12 cazuri relevante pentru perioada de timp aleasă; acestea vor fi împărțite, pentru scopul analizei, în două categorii: evenimente ce au avut loc în anii electorali, evenimente ce au avut loc între anii electorali
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]