2,403 matches
-
-i apreciat, dar nici necesar. Laxativul - cel mai bun cadou contra constipației. • Proverb african: „Educația este ca erecția, dacă o ai, se vede!” Dar dacă nu ai erecție, cum o știe lumea că ești educat!? (Liviu Marcu) • Unii au lăsat posterității posteriorul... • Dacă te duci la doctor, cu siguranță îți va găsi o boală! (zicere vietnameză). • Ochiul stăpânului îngrașa vită, dar vita prefera vegetale. • Nimeni nu-și vede propria cocoașă. • Scurt timp înainte de Alzheimer devii înțelept! (Nae Cernăianu). Avem instinctul de
APROXIMATIV & VEŞNIC ÎNDATORAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374743_a_376072]
-
Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, seriozitatea, responsabilitatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Mult Stimate Domnule Profesor Alexandru Porțeanu, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
PENTRU PUBLICARE – SCRISOARE DESCHISĂ… MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ALEXANDRU PORŢEANU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374752_a_376081]
-
să ne izbăvim. Iar eu despre asta am scris și am tot scris, personajele mele asta caută cu înfrigurare.” „Ispita izbăvirii” trebuia scrisă. E o carte uluitoare. A fost ultima înainte de a păși Dincolo, dar, dăruindu-ne-o nouă și posterității, marele prozator și-a aflat mântuirea. Odihnească-se veșnic în Lumină! Mariana CRISTESCU Târgu-Mureș 24 iunie 2014 Referință Bibliografică: O CARTE DESPRE NOBEL - „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN / Mariana Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
Autorului LA CAPĂTUL IUBIRII Din nori uciși de înțelepciune curg slove fără de cuvânt lumea depășită de rațiune în pas de vals își caută veșmânt! Tu ,vis uman ,ce porți spre libertate doar porumbeii albi rătăcitori se-ntorc vulturii vremii din posteritate să dea vieții noastre palide culori! Ce ești azi ,ce vei fi mâine un neam apus și dominat de visuri în urmă ta gândește ce rămâne...? poate lumină tristă din abisuri! Valul se pierde în valul peste val copii pierduți
LA CAPĂTUL IUBIRII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378742_a_380071]
-
Acest considerent ciudat prin totala încurcătură în care lasă mintea auditorului ne pare într-adevăr cel mai propriu pentru a ascunde cauzele votării apanajului. Dar daca pentru contimporani cuvintele d-lui Giani au meritul de-a nu fi înțelese, pentru posteritate ele au defectul de-a deveni obiect de comentare a unor generațiuni mai cuminți și mai drepte poate. În interesul dar a acelei posterități cată să afirmăm că d. Giani n-a știut în genere ce zice - dovadă fraza cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar daca pentru contimporani cuvintele d-lui Giani au meritul de-a nu fi înțelese, pentru posteritate ele au defectul de-a deveni obiect de comentare a unor generațiuni mai cuminți și mai drepte poate. În interesul dar a acelei posterități cată să afirmăm că d. Giani n-a știut în genere ce zice - dovadă fraza cu nici un înțeles de mai sus - și că într-adevăr mari sânt meritele d-lui C. A. Rosetti. Mai la vale publicăm o destăinuire făcută
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apoteozei n-a reușit, încît cuvintele pentru cari ne convine acest desaveu dat prințului Dimitrie Ghica nu au [a] face deloc cu ceea ce l-ar fi bucurat pe un Michel-Angelo de exemplu. Ar fi fost prea frumos, pentru prezent și posteritate, a vedea întrunite în același foc bengal al izbîndei electorale figura prințului Dimitrie Ghica alături cu cele mai mult decât celebre a d-lor N. Fleva, Filitis, Arghiropulos. Dar asta-i soarta lucrurilor frumoase pe pământ, de pier fără de urmă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și postulanți judecîndu-i prin gazete și discursuri parlamentare opera, are totuși satisfacțiunea oricărui cetățean mare, aceea de-a-și vedea realizată ideea generoasă a întregei sale vieți. Dacă o bună politică va ști să secundeze cu înțelepciune activitatea unei armate bune, posteritatea, împreună cu acei oameni ai prezentului cari știu să aprețuiască meritul, vor recunoaște că, fără concursul generalului Florescu, modestele începuturi de oștire create sub Regulament ar fi fost departe de-a deveni atât de curând o armată în sensul european al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
formă este parabola. Vestita parabolă a proorocului Nută cătră David împăratul, povestirea lui Christos despre fiul risipitor și lucrătorii din via Domnului și altele de asemenea natură n-au putut a nu face victime din naturile simțitoare ale unei depărtate posterități, [2încît nu mai e îndoială că întrebuințîndu-se mijloacele Mesiei asupra Mesiei României d-lui I. C. Brătianu, rezultatul]2 ["CINEVA-I CONTESTA... "] 2264 Cineva-i contesta d-lui Candiano acest merit. Atunci dumnealui se simți trădat*: Ei d-le Ghica, adu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scrie ilustrului editor că ar fi dezamăgită dacă s-ar avea în vedere desenul făcut de Marcel Iancu lui Mateiu. Și scrie (temperamental): "Dl. Iancu e poate un mare artist, însă e caricaturist și eu nu țin deloc ca pentru posteritate, Dl. Caragiale să rămînă cu cap de cal, pe care nu-l avea". Scurt și cuprinzător, nu? De adăugat însă că desenul lui Marcel Iancu, făcut lui Mateiu, precum și altele, în epocă, făcute și altora, este, ca desen de mare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
capăt de drum • Costin Merișca, Tragedia Pitești • Al. Husar, Periplu prin memorie • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La un ceai cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pitești 9. Al. Husar, Periplu prin memorie 10. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) 11. Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri 12. Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16. Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor 17. Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut 18. Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii 19. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) 20. Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noi am descoperit 60 de legionari infiltrați în sectele religioase. Interesantă preocuparea unor legionari de a acționa în direcția atragerii de noi aderenți, în direcția îndoctrinării noilor elemente atrase în organizație. De asemenea, preocuparea de a scrie și a lăsa posterității diverse lucrări în care se face apologia legionaristă. Noi cunoaștem că unii foști legionari, vârfuri, aștern pe hârtie memoriile, scriu romane, piese de teatru ș.a.m.d. În același timp, elementele legionare din emigrație, folosindu-se de actuala încordare internațională
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
rasa. Adăugate aparițiilor anterioare, ultimele, spre a utiliza o expresie sau element de identificare a scrierilor celui mai mare istoric român, rotunjesc o zestre științifică impresionantă prin rigoare, orizont tematic, substanță și limbaj, operă pe care nădăjduiesc și cred că posteritatea o va prețui mai mult decât au făcut-o contemporanii autorului. Dealtfel, evidențiind vocația istoricului, academicianul Alexandru Zub, el însuși un reper moral și profesional pentru toți cei ademeniți sau inspirați de muza Clio, consemna cu îndreptățită și recunoscută autoritate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Boicu, Omul, a plecat, după o viață scurtă - prea scurtă pentru sufletul său mare - și modestă, chiar mult prea modestă pentru înaltele virtuți ale personalității sale. A lăsat în urmă, însă, amintirea faptelor sale vrednice, reținute de contemporani și recomandate posterității printr-o operă istoriografică de excepție. Și poate că urmașii, asimilând spiritul director al acestei opere - identificabil, în expresia acad. Al. Zub, prin „orizont amplu, construcție judicioasă, rigoare metodologică” - în perfectă conjuncție cu o exemplară conduită morală, o vor prețui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
muritorii de rând. Personal, mărturisesc credința că timpul, atât de grăbit cu omul Leonid Boicu, va fi mai drept cu istoricul omonim și-i va așeza numele și opera acolo unde, de fapt, le este locul, în memoria nestinsă a posterității. Iași, aprilie 2011. Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu Notă asupra ediției Volumul de față înmănunchiază o suită din textele reprezentative ale unuia dintre cei mai străluciți istorici români din a doua jumătate a secolului XX, reper inconfundabil și inimitabil al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bălcescu anunțau decesul istoriografiei de factură cronicărească și puneau bazele istoriografiei române moderne. Spre deosebire de M. Kogălniceanu, care și-a făcut cunoscută concepția istorică, trecând apoi la editarea izvoarelor fără să publice însă studii pe temeiul lor, N. Bălcescu a lăsat posterității o operă de istoric complet. Viețuind într-o perioadă crucială a istoriei patriei, făcând parte dintr-o generație care a abolit rânduielile feudale, a pus bazele statului național modern și unitar român și a fondat cultura și literatura națională, N.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acestuia, și spiritul lui Robert este acela care i-a dat secretul procesului prin care a realizat acele frumoase pagini iluminate ale poemelor sale, tipărite și colorate de mînă de către poet și soția sa59, al cărei nume va ajunge în posteritate că acela al unei soții aproape desăvîrșite 60. Secretul acuarelei i-ar fi fost revelat lui Blake de către Iosif, dulgherul sacru, care i-ar fi apărut într-o viziune 61. În 1799 (23 august), Blake i-a scris lui Trusler
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
membru al societății să devină conștient de locul și rolul său în natură și în colectivitatea din care face parte. De asemenea, generația actuală trebuie să fie în așa fel educată, încât să înțeleagă răspunderea pe care o are față de posteritate, de a-i transmite nealterate toate atribuțiile naturii care contribuie la menținerea și continuitatea vieții. Omul este în același timp creație și creator al mediului său înconjurător, care îi asigură existența fizică și îi oferă posibilitatea unei dezvoltări intelectuale, morale
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
și de familia regală a Iranului să se demonstreze, contrar tuturor aparențelor, viabilitatea monarhiei și tendințele de a aduce țara pe drumul progresului. Toți participanții au părăsit festivitățile primind ca amintire portretul șahului țesut în covor de artiștii azeri. Pentru posteritate, a rămas însă un cadou mult mai important, cu o semnificație deosebită, plin de surpriză: Mesajul lui Cyrus înscris pe un cilindru de lut ars, care se află la British Museum căci despre acesta este vorba, a fost reprodus și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Faifer, postfață Dumitru Irimia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Turtureanu, Poeți amânați, CRC, 1997, 3-4; Gabriela Gavril, „Tristețea aceasta trupească a mea”, „Timpul”, 1997, 4; Gellu Dorian, Irina Andone, CL, 1998, 6; Valeriu Stancu, Mistuitoarea patimă a scrisului și judecata posterității, CRC, 1998, 10; Gabi Haja, „Nu e păcat ca să se lepede clipa cea repede...”, RR, 1998,4; Nicolae Panaite, Un fel de durere de secoli, CL, 1999, 1; Maftei, Personalități, VIII, 30-32; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 31-32; Sebastian Drăgulănescu, Irina
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
Ispirescu (1987), unde se argumentează pentru prima dată în mod convingător ideea că autorul lucrării Basmele românilor nu a fost un simplu colportor și tipograf, ci un folclorist și un scriitor, tălmăcind narațiunile populare în limbajul său propriu și lăsând posterității un semnificativ jurnal și unele însemnări de călătorie. Lectura operei (1986) îl relevă pe A. ca pe un avizat cronicar al edițiilor, unul dintre cei mai activi de la noi, iar Textul și realitatea (1988), ca pe un consecvent comentator al
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
opune sincronismului (lovinescian) în numele autohtonismului (conceput nu la modul pășunist-etnografic, ci într-un registru elevat, de ținută intelectuală). A fost un susținător al protocronismului și, făcând aceasta, s-a aflat în mod obiectiv în slujba unui regim dictatorial, ceea ce, pentru posteritatea imediată, i-a compromis demersul. Textele lui eseistice (Arhivă sentimentală, 1968, Nouă arhivă sentimentală, 1975), bine scrise, vădesc informație amplă, capacitate persuasivă, eleganță a formulării. A. nu este un gânditor original de calibru, un creator de viziuni, dar are abilitatea
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
cultura noastră”, și prin studiile din volumul Cercetări literare, Aron Densușianu rămâne „unul dintre adevărații întemeietori ai istoriei noastre literare”. Opera lui fiind, în timp, „mai mult contestată decât cunoscută”, circumstanțele vieții și ale receptării scrisului său, traiectoria lor în posteritate fac din Aron Densușianu nu „un necunoscut, ci, mai degrabă un «nerecunoscut»”. În eseul consacrat operei lui Ion Codru-Drăgușanu, A. abordează cazul unui scriitor descoperit târziu. Deși nu a fost un anonim în epoca sa, ci un personaj cu o
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]