1,516 matches
-
Ajungeam, în final, la apercepția originară, ca operație cuprinzătoare a acestui tip de constituire și la natură, drept corelat obiectual al său. Încă este vorba aici despre simplă "analitică" logică, dacă nu ținem seama de faptul că prin discuția despre postulatele gândirii empirice, al patrulea gen de principii ale intelectului, sunt formulate reguli de semnificație condiții de posibilitate ale fenomenului însuși. E drept, Kant precizează de la începutul discuției că nu ar mai fi vorba decât despre "explicitări" ale celor trei categorii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre "explicitări" ale celor trei categorii ale modalității: posibilitate, existență, necesitate. Totuși, obiectul este presupus ca fiind constituit; exercițiul acestor limitări prin reguli care vizează aplicarea empirică a celor trei categorii nu ar fi posibil fără "obiect". Dar cele trei postulate nu adaugă nimic constituirii fenomenale? Sunt ele simple "explicitări", exerciții analitice asupra unor concepte? Desigur, nu; este vorba mai degrabă despre ceea ce am putea numi exercițiu transcendental, adică unul de lămurire a condițiilor de posibilitate a fenomenului și cunoștinței veritabile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituiri fenomenale); 2. deducția (deducția transcendentală a categoriilor, în sensul unei constituiri fenomenale integrale, considerată sinteză formal-intuitivă); 3. reconstrucția (constituirea fenomenală, prin schemele imaginației transcendentale și prin principiile inetelectului pur: axiome ale intuiției, anticipații ale percepției, analogii ale experienței și postulate ale gândirii empirice, a unității posibilității experienței); 4. reducția (reducția la timp a tuturor operațiilor de constituire, adică a "prezenței" timpului; reducția la condiția de "regulativ" ca "absență" a timpului). La prima vedere, ar fi vorba doar despre o circularitate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
axiomele intuiției și anticipațiile percepției, constituie ca atare obiecte, ceea ce înseamnă, în registru kantian, operare prin deducția transcendentală, adică prin "aplicarea" categoriilor intelectului la un material empiric divers, prin mijlocirea schemelor temporale ale imaginației. Cele regulative, anume analogiile experienței și postulatele gândirii empirice, nu constituie ca atare "obiecte" (fenomene, adică), ci pun în anumite relații obiectele constituite ca atare prin celelalte două principii ale intelectului. Analogia dintre acestea și judicativul constitutiv și regulativ poate fi acceptată până la un punct; ea își
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o limitare a categorialului tocmai prin extinderea acestuia la un spațiu impropriu. 44 Hegel, Enciclopedia științelor filosofice. Logica, p. 85. 45 Principiile constitutive ale intelectului sunt, potrivit lui Kant: axiomele intuiției și anticipațiile percepției; iar cele regulative sunt: analogiile experienței și postulatele gândirii empirice. Cf. Critica rațiunii pure, (1994), "Analitica transcendentală". 46 Edmund Husserl, Cercetări logice I. Prolegomene la logica pură, p. 349. A se vedea, pentru această problemă, Capitolul XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și §21 "Schema and Schema-Image"; pp. 97-106. 135 CRP, II, p. 186. 136 CRP, II, p. 197. 137 CRP, II, p. 176. 138 CRP, II, pp. 200; 205; 218. 139 CRP, II, p. 222. 140 A se vedea CRP, II, " Postulatele gândirii empirice în genere", îndeosebi pp. 223-227. 141 CRP, II, p. 228. A se vedea, de asemenea, poziția structurantă a acestei "teoreme" în demersul despre "posibilitatea experienței", în Ilie Pârvu, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a 'Criticii rațiunii pure'. 142
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce le obligă să presupună că în trecut erau altfel. Pe scurt, miturile raționează la fel ca acei gînditori din secolul trecut pasionați de evoluționism care încercau să ordoneze în serie uniliniară instituțiile și tradițiile observate în lume. Plecînd de la postulatul că civilizația noastră e cea mai complexă și cea mai evoluată, ei vedeau în instituțiile popoarelor numite „primitive” o imagine a celor care au putut să existe la începutul umanității. Și pentru că lumea occidentală este guvernată de dreptul patern, trăgeau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
dăduse anchetei rațiunea ei de a fi ? După ce reamintește teza potrivit căreia fauna arboricolă ar fi concepută de mitologia americană ca transformarea unui popor de pitici, un critic obiectează : „Este însă numai o presupunere, fiindcă [...] majoritatea acestor relații sînt doar postulate, fără să fie prezentate mituri care să le justifice [...]. Avînd în vedere locul strategic pe care miturile acestea ar trebui să-l ocupe în La Potière jalouse, pentru furnizarea dovezii, acest lucru continuă să fie semnificativ” (Abad Márquez, 1995, p.
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
locul strategic pe care miturile acestea ar trebui să-l ocupe în La Potière jalouse, pentru furnizarea dovezii, acest lucru continuă să fie semnificativ” (Abad Márquez, 1995, p. 336). Or, acest parcurs sinuos, în care intervin la fiecare etapă noi postulate, noi ipoteze, este imediat și global validat cînd apare un mit necunoscut anterior, care scurtcircuitează intermediarii și face ca premisele și concluzia să se reunească. Este și cazul unui mit al indienilor tatuyo din regiunea Vaupés, cules de dna Elsa
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
când În când, rotunjesc ori Întregesc, printr’o replică vegetală, mai desele pledoarii animaliere pentru relații firești cu Natura, dobândite prin cunoaștere, ale prietenului Cătălin Petre Rang. Dar las pe seama unei cât mai apropiate Întâlniri băcăuane sarcina recunoașterii ori infirmării postulatului meu. O imagine a toamnei, deosebită de aceea specifică unei zone viticole evocată prin septembrie, Însă adecvată șesului dar și momentului, ne pune dinainte porumbiștea uscată, foșnitoare și galbenă care, mai ales dacă e adunată În glugi, dezvăluie un alt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
orice practician din zona de competențe a științelor sociale, care este angrenat într-un mediu esențialmente multicultural. Dorim să semnalăm totodată includerea în corpul acestui volum a unor diagnoze românești care operează cu toate reperele teoretice importante ale cărții, precum postulatele psihologiei sociale studiate intercultural sau paradigmele dimensiunilor culturale (propuse de modelele Hofstede, Schwartz sau cel al axiomelor sociale), analizate critic în context autohton. Examinîndu-le, cititorul avizat este invitat să aplice nemijlocit conceptele teoretice însușite pentru a adînci lectura realității românești
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Glăveanu, 2009; Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Dincă, 2009), această paradigmă integrativă devine accesibilă și psihologilor români, care o asumă în studiile lor din ultimii ani. 1.2. Miza unei abordări proprii psihologiei interculturale. Definiții operaționale Psihologia interculturală urmărește studiul variabilității postulatelor psihologice în funcție de determinările culturale (registrul teoretic), precum și studierea formelor specifice de exprimare socială a subiecților inserați în culturi diferite (registrul practic). Miza cunoașterii interculturale este conferită de amploarea unor cauze multiple. Avem în vedere, în primul rînd, prezența unor cauze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
privită ca o teorie universal aplicabilă, care descria rolul major al educării copiilor, practicile socializatoare timpurii fiind văzute ca decisiv modelatoare pentru personalitatea adultă. Pe o asemenea filieră instituțională se vor articula așa numitele psihologii indigene (indigenous psychologies), care valorificau postulate "universale" (de genul influenței hotărîtoare a educației din fragedă copilărie asupra dinamicii personalității), pentru a le urmări exteriorizările diferite în culturi diferite. Metodologia acestor abordări impune cîteva opțiuni, pe care le rezumăm în cele ce urmează. În primul rînd, avem
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la mîna aflată sub jetul rece). Implicațiile epistemologice ale unui asemenea experiment simplu sînt majore: senzorialitatea nu se structurează niciodată în sine și pentru sine, ci numai pe baza experienței anterioare. Leeper (1939) dovedise într-un registru mai complex același postulat în privința perceperii persoanelor. Așadar, nu numai credințele, atitudinile și valorile diferă semnificativ de la o cultură la alta, ci și procesele psihice primare sînt modelate cultural. Pentru prima dată o asemenea tendință a fost semnalată de cercetările în care psihologii au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
închise (de genul celor urbane), unde validitatea ecologică este mai scăzută. Toate determinările evocate susțin cu putere determinările culturale asupra fenomenelor psihice primare, ceea ce reconfirmă rolul decisiv al culturii în modelarea personalității individuale și colective. CAPITOLUL 5 Relativismul cultural al postulatelor psihologiei sociale 5.1. Etnocentrismul metodologic și carențele sale Desigur, prin deschiderea către social la rîndul său puternic impregnat cultural -, psihologia socială a constituit ramura privilegiată a psihologiei care a fost examinată din perspectivă interculturală (Smith, Bond, Kagitcibasi, 2006). Premisa
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1. Etnocentrismul metodologic și carențele sale Desigur, prin deschiderea către social la rîndul său puternic impregnat cultural -, psihologia socială a constituit ramura privilegiată a psihologiei care a fost examinată din perspectivă interculturală (Smith, Bond, Kagitcibasi, 2006). Premisa studierii interculturale a postulatelor psihologiei sociale se întemeiază pe o evidență: atunci cînd psihologii din Europa de Vest și alte țări occidentale au încercat să realizeze experimental o replică a cercetărilor din America de Nord (SUA, Canada), rezultatele înregistrate au diferit uneori considerabil. De altfel, tema examinării variabilității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
psihologiei sociale se întemeiază pe o evidență: atunci cînd psihologii din Europa de Vest și alte țări occidentale au încercat să realizeze experimental o replică a cercetărilor din America de Nord (SUA, Canada), rezultatele înregistrate au diferit uneori considerabil. De altfel, tema examinării variabilității postulatelor psihologiei sociale în funcție de factorii culturali a constituit o temă favorită a sintezelor disciplinare (Berry et al., 1992, pp. 42-68; Smith, Bond, 1993, pp. 9-34, 151-153; Segall et al., 1999, pp. 273-298; Shiraev, Levy, 2004, pp. 295-318). Prin urmare, postulate "de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
variabilității postulatelor psihologiei sociale în funcție de factorii culturali a constituit o temă favorită a sintezelor disciplinare (Berry et al., 1992, pp. 42-68; Smith, Bond, 1993, pp. 9-34, 151-153; Segall et al., 1999, pp. 273-298; Shiraev, Levy, 2004, pp. 295-318). Prin urmare, postulate "de la sine înțelese" nu pot fi apreciate ca fiind plauzibile și această contrarietate are în vedere nu numai problemele empirice, ci și conceptualizarea comportamentelor sociale, a contextelor ce construiesc înțelesul conduitelor colective. Perspectiva etnocentrică, care susține implicit faptul că experimente
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cercetărilor din domeniu va deveni tautologic, căci vom ajunge să l "știm" înainte de a cunoaște și să-l "sistematizăm" înainte de a afla cu adevărat cine este "celălalt" (Gergen, 2001). 5.2. Principiul simplei expuneri Vom începe analiza relativității culturale a postulatelor psihologiei sociale cu unul dintre cele mai des confirmate principii: efectul simplei expuneri (mere exposure effect) (Zajonc, 1968). în descrierea sa, psihologul american R. Zajonc a observat cum, pe măsură ce sîntem expuși mai frecvent la un stimul slab negativ, neutru sau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sau ideograme dintr-o limbă inaccesibilă subiectului). în deceniile care au urmat experimentului originar s-au realizat aproximativ 30 de replici ale acestuia în SUA, care au confirmat consistent rezultatele inițiale. De exemplu, studiile asupra atracției interpersonale au valorificat acest postulat, căci s-a observat că dacă numărul de expuneri sporește, atunci și atractivitatea crește (Moreland, Zajonc, 1982; Moreland, Beach, 1992). În 1983, în Belgia, Vanbeselaere a realizat o replică a experimentului originar, însă s-au înregistrat dificultăți în a obține
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
influența anturajului, doar în acest mod comportamentul social devenind inteligibil și predictibil, ceea ce, desigur, este neadevărat. Tocmai datorită acestui imperativ, al citirii cu moderație a tendințelor semnalate de studiile de psihologie socială, se impune să recunoaștem și relativitatea culturală a postulatelor considerate "universale", abandonînd atitudinea de lene intelectuală, des exersată de psihologia clasică. Prezentăm în tabelul 2 cele mai relevante studii ce pornesc de la paradigma inițială a lui S. Asch. Se remarcă faptul că membrii culturilor colectiviste ce petrec mai mult
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualist/colectivist al unei societăți influențează dezvoltarea economică, pe de altă parte, creșterea economică și transformările în structura acesteia conduc societatea spre individualism sau colectivism. Dintr-o anumită perspectivă, dezvoltarea economică e împiedicată de colectivism și facilitată de individualism. Acestui postulat îi corespunde ceea ce Adam Smith numea regula socială a "mîinii invizibile". Conform unei asemenea viziuni, apariția și dezvoltarea capitalismului ar fi rezultatul prevalenței intereselor individuale, în vreme ce colectivismul ar favoriza birocrația, corupția și tratamentul preferențial. Pe de altă parte, dezvoltarea economiei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2006). O temă studiată de psihologi a fost și cea legată de modul prin care agresiunea poate fi suprimată. J. Leyens și colaboratorii (1999) au remarcat, pornind de la un studiu mai timpuriu derulat în Brazilia (1984), că subiecții care favorizează postulatul lui M.J. Lerner al "credinței într-o lume dreaptă" (1981) sînt în mai mică măsură înclinați să judece acțiunile dure de intervenție ale poliției ca fiind "violente". S-a observat totodată că această tendință depinde de suportul social acordat agresiunii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în experimentele clasice de influență socială, precum cel al lui S. Milgram (1963, 1974) asupra obedienței, cînd dispare "unanimitatea" majorității calitative sau cantitative în generarea unui comportament antinormativ, agresiunea se diminuează considerabil. Toate aceste abordări se bizuie însă pe un postulat deseori testat de cercetările asupra deindividualizării (Zimbardo, 1970), care afirmă că grupurile sînt întotdeanua mai agresive decît indivizii (Smith, Bond, 1998). De altfel, Y. Jaffe și Y. Yinan (1983) au dovedit că, în situație de grup, subiecții sînt mult mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
domenii noi de interes, fie că este vorba de studiile feministe și de gen, de istoria culturală sau chiar de teoria discursului etc., al căror numitor comun era constituit de tot ceea ce se abătea de la norma „numărului mare”. Adoptând postulatele teoretice fundamentale ale antropologiei, și anume: cel al echivalenței sau egalei Îndreptățiri a fiecărei culturi, fie aceasta „primitivă” sau modernă și al judecării sale din perspectiva unor criterii și valori intrinseci, nu al unui (inexistent) referent universal, aceste noi studii
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]