31,455 matches
-
din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să o povestesc peste câteva clipe. Piesa a avut succes și toată lumea a fost mulțumită, mai ales eu care am avut ocazia că trei saptamani pe scena să-mi fac veacul. Dacă am pierdut destul de mult din cursuri, am câștigat învățând aproape tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu fac comparația între el și Gușetoiu, amândoi drepți că bradul până la adânci bătrânețe și amândoi cu mintea sprintară.) L-am adus la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne predea pentru o scurtă perioadă în timpul războiului, si Rica, învățătoare în comuna Păușești Mâglași. O comună în drum spre Olănești, la 14 kilometri de Râmnic. Știu pentru că am fost pe acolo și cu această ocazie doamna Rica mi-a povestit o întâmplare din copilăria lor de fete, întâmplare confirmată de doamna Călinescu. Virginica nemaiputând confirmă, fiind răpusa de un cancer spre sfârșitul războiului. Tatăl lor, tot învățător în aceiași comună, dar de fapt mama lor, avea în colivie o gaița
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să nu cazi în vreun păcat cu vreuna. 4. Să te ferești de omul desfrânat, pentru că se gândește să te ducă și pe tine cu el pe calea desfrâului. 5. Să nu stai acolo unde se sfătuiesc despre desfrâu, se povestește sau se săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Dumnezeu”<footnote Ibidem, XIII, 378.14-17. footnote>. Această manifestare are un profund efect asupra însoțitoarelor miresei. Ele încep să reflecteze asupra diverselor ei înălțări pe tot parcursul omiliilor la Cântarea Cântărilor, cu rezultatul că încep să-l dorească pe Preaiubit; „Povestește-ne despre preaiubitul tău și natura sa. Dă-ne, tu care ești plină de drăgălășenie, «frumoasă printre femei», un mijloc de a-l recunoaște. Indică-ne pe cine să căutăm, ca să-l cunoaștem prin lovitura de dragoste care ți-a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Maria, pe atunci principesă de coroană. Prințesa, foarte emoționată, îmi vorbi cu dragoste multă de tata „unchiul nostru” cum îl numeau copiii regali; de jalea mare a micuței prințese Mignon, când a auzit că bunul unchi n-are să le mai povestească niciodată basmele minunate care numai el știa să le spună, și îmi încredință copiii săi pentru a lucra cu mine muzica. Lecțiile urmau să înceapă cât de curând, având ca eleve pe ambele principese. Și într-adevăr începui lecțiunile, venind
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul Cotroceni, în nerăbdarea de a revedea pe prințesele mele. Fui primită îndată de prințesa Elisabeta și cu mare și sinceră bucurie. Am șezut amândouă pe un mare divan și ne-am povestit una alteia tot ce ne venea să spunem, după un interval atât de lung de despărțire. „Dacă trăia acum tatăl tău, ce s-ar fi bucurat, cât ne povestea el despre Ardeal și cu câtă încredere vedea el ziua cea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
bucurie. Am șezut amândouă pe un mare divan și ne-am povestit una alteia tot ce ne venea să spunem, după un interval atât de lung de despărțire. „Dacă trăia acum tatăl tău, ce s-ar fi bucurat, cât ne povestea el despre Ardeal și cu câtă încredere vedea el ziua cea mare venind, când toate țările românești se vor uni!” Cu ce adevărată emoție rostise principesa vorbele acestea! Dar tot mai avea mult de făcut, spune ea încă. Deodată se
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
dădea o expresie înteresamtă, exotică. După ce îmi cunoscui noile rudenii, între altele protopopul Clujului, Tulius Roșescu cu familia lui, iar un unchi al lui Horia plecarăm însoțiți de multă lume și încărcați de floră spre București. Am omis de a povesti că între timp, înainte cu 6 luni de cununia mea, se săvârși căsătoria fratelui meu Romulus cu Livia Rațiu din Câmpina, tânără doctoră în medicină și nepoată a compozitorului binecunoscut și bucovinean, Ciprian Porumbescu. La aceasstă sărbătoare plecarăm cu toții la
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
precis, am intrat la restaurantul central Ambasador, care era plin. Căutând o masă liberă, am dat de Labiș, încălțat în cizmele lui haiducești, și cu mustăți, care bea vin cu Al. O. Teodoreanu. Labiș, copleșit de respect, asculta ce-i povestea cu verva lui Păstorel. Nu ne cunoșteam. Așa că m-am învârtit în jurul lor, făcându-mă că eu caut un loc. Numai să aud ce vorbesc. Era un spectacol extraordinar. în față se aflau două generații mari și foarte talentate. Puteam
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
dezinteresat. Independentă în impresii și gândire, Luminița Marcu nu acceptă nimic ce depășește marginile iertate, își asumă riscul și plăcerea de a face ,un lucru frumos și inutil". Ea nu se duce să calce pe pământ spaniol pentru ca după aceea, povestind, să facă plăcere cuiva. Vrea o Spanie a ei, un locus amoenus pe care să nu-l împartă nici măcar cu prietenii care s-au molipsit de hispanofilia ei, dar n-o pot trăi decât împreună cu ea. Prietenul C. (păstrăm sigla
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
de spirit legată de o vârstă, tinerețea, la care totul pare posibil, viitorul se întrezărește optimist, disputele literare, glumele, farsele, meciurile de fotbal, iubirile par date pentru totdeauna. Atmosfera grupului este rememorat duios-ironic de Deliu Petroiu: "Radu (Stanca - n.n.) ne povestea despre noua lui dragoste (unde, precum spunea el însuși, era iubitorul, nu iubitul) sau subiectul noii sale piese. Todoran, mai sobru, izbucnea totuși în hohote la câte o blăstămăție de-a hâtrului Regman, Negoițescu relata înfrigurat și puțin bâlbâit câte
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
Viața la țară O idee bună de anchetă - ar putea-o prelua și revistele noastre - a realizat lunarul Contrafort din Moldova, în ultimul număr, 10, sosit la redacția noastră. Tema anchetei este Cultura la țară. În editorial, Vitalie Ciobanu își povestește în detaliu o recentă experiență din Floreștiul natal: ,Sfâșietoarea senzație că Ťviața e în altă parteť. Unde au dispărut oamenii? Sunt chiar atât de pierdute, atât de lipsite de perspectivă satele basarabene? ș...ț Sătenii, câți au mai rămas acasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
gătea pentru tot restul săptămânii. Aici era totuși ajutată de tehnică, întrucât cei doi aveau aragaz și frigider cu gaz. Pe urmă, unchiului nu-i mai rămânea decât să încălzească mâncarea. Un cititor cu experiență s-ar așteapta acum să povestim despre vreo întrerupere a bine-reglementatului sistem, de pildă cam așa: Într-o bună zi însă, ascensorul se blocă în dreptul etajului doi", sau: , Într-o bună zi, unchiul simți că îl apucă nevoile în timpul trasului." Și să urmeze ceva hazliu, care
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
tinerești, spre a le scoate mai târziu, proaspete și nefolosite? Acesta era, în orice caz, visul bătrânului; speranță de gradul al doilea, am spune, pentru că era speranța de a face speranțele altora să dăinuie. Ce plăcere pentru narator să poată povesti că visul i s-a și împlinit! Cu ajutorul psihologiei computerizate, fără nici o minune sau vrăjitorie, bătrânul reuși să construiască un depozit de speranțe. Acum îi mai trebuiau doar niște tineri care să vrea să-și depună speranțele. Dar tocmai partea
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
de emoție. Sînt două cîntece pe care le fredonez și astăzi. Cu aceleași senzații proaspete, nemodificate. Așadar, prin '92 sau '93, am văzut un spectacol cu zeci de actori pe scenă pentru un singur personaj: Dorina Crișan Rusu. Mai tîrziu, povestindu-i toate acestea, a amuțit. Mi-a spus că mama ei a murit de mult. Ar fi fost, cu alte cuvinte, imposibil să fie la spectacol. Halucinant... Cineva a fost așezat lîngă mine ca să-mi atragă atenția într-un mod
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
cu care a lucrat, cărora le-a prelungit stările sau, dimpotrivă, le-a provocat să se nască, să ardă. Ca ea însăși. își cînta live propriile stări. Le trăia. Era un personaj care, în loc de cuvinte, folosea sunete. Ele vorbeau, cîntau, povesteau despre lumea Dorinei Crișan Rusu, despre ce și cum simțea, despre tensiunea spectacolului, despre seducție, despre patimă, despre iubire, despre orgoliu și vanitate, despre cuprinsul și necuprinsul din noi, despre viață, despre moarte, despre neputință. Pe scenă ardea. Am urmărit
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
cele mai mari spitale din Europa. „Sunt în meserie și trebuie să in trăm să vedem despre ce este vorba.” Înăuntru se vedeau lumini aprinse. Zis și făcut! Am intrat în impozanta clădire, am urcat la etaj și... ca în povesti ne-a întâmpinat o muzică divină. Nu ne venea a crede că suntem întâmpinați de... Verdi. Imediat, n-am știut ce să facem. Să plecăm, să nu deranjăm repetiția sau să ne așezăm pe câte un fotoliu, în sala goală
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
confecționând în văzul și auzul gălățenilor și al reporterilor de televiziune (în ziua de 10 noiembrie), un personaj ceva mai complet și cât de cât ideal în politica românească, pe care l-a și botezat pe loc: Traian Boc, ne povestește: -Doamnelor și domnule pretenar... Mă, oameni buni, îl visai azi-noapte pe domnu' Theodor Stolojan... Vă spun: a fost ceva de comă și groază! Era la emisiunea "Știrea zilei" de pe Antena 3, destins, încrezător, semănând la trăsăturile feței cu John Wayne
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
în spatele lor venea un Mulana Bulbul Fakh deosebit de iritat. - Uitați-vă la mine, urlă waza Bombur Yambarzal. Acest imbecil bătut în cap, caraghios și însetat de sînge este exact ceea ce v-ați hotărît cu toții să deveniți. Bărbații din Shirmal au povestit ani de zile după aceea despre isprava măreață și neobișnuit de altruistă a lui Bombur Yambarzal. Prin faptul că le transformase lumea de tigăi și oale care le era atît de familiară într-o efigie a terorii, prin faptul că
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
mai lipsește mult până la a declara că a colaborat cu Securitatea ca să se documenteze, cu un curaj bărbătesc, în legătură cu modul de funcționare a instituției, cam așa cum s-a dus Hemingway să vâneze lei în Africa, pentru a avea ce să povestească în cărțile lui.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
era periculoasă și a luat-o la fugă. În timp ce se chinuia să deschidă poarta de la curte, a fost ajuns din urmă de inculpat care l-a înjughiat în spate de trei ori cu briceagul. Apoi I.E. a plecat și a povestit unor persoane fapta sa. La scurt timp, s-a întors la locuința victimei, care sângera și, în timp ce-l ajuta să-și panseze rănile, îl amenința că dacă îndrăznește să depună vreo sesizare la Poliție, se va răzbuna. Între timp, vestea
Agenda2003-32-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281348_a_282677]
-
inexplicabile, deplasarea unor obiecte pe căi fizice necunoscute, în prezența unor anumite persoane sau în anumite locuri „infestate“ care, de regulă, au fost teatrul unor evenimente dramatice). Tot în categoria fenomenelor parapsihologice intră și tratamentele bioenergetice. O bioenergoterapeută din Timișoara povestea că reușește să „simtă“ când fiul ei, aflat în S.U.A. , este obosit și atunci îl „încarcă“ energetic de la distanță, sau cum a reușit să vindece persoane aflate în Germania și Italia, acționând doar asupra unei fotografii a persoanei bolnave. Un
Agenda2003-32-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281356_a_282685]
-
în viața lui Alin s-a produs o cotitură. A hotărât să-și facă o meserie din călătorii și expediții. Marea problemă o reprezintă însă asigurarea unei situații financiare. Pentru a câștiga bani trebuia să ofere ceva în schimb. „Astfel, povestește el, la TV Arad, timp de 6 luni, am realizat emisiunea «Hoinar prin țară». Filmam, scriam textul și făceam montajul. În filme, prezentam diverse zone montane și explorări de peșteri. Cu câteva filme am câștigat patru locuri întâi și un
Agenda2003-32-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281353_a_282682]
-
special, un univers pictural bine structurat. Petru Galiș a reușit să cristalizeze o viziune picturală proprie, în care imaginea este rezultatul unei articulări ingenioase de ritmuri și de contraste coloristice. Expoziția va rămâne deschisă până în 10 septembrie. IOAN STANCIU Lumea povestită de Erich Pfaff l La Universitatea Populară de la „A. M. Guttenbrunn“ Prezența profesorului Erich Pfaff în Timișoara culturală este întotdeauna un eveniment, mai cu seamă pentru Universitatea Populară de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, al cărei fondator este. Așa se face
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]