2,756 matches
-
bune!” În continuare este redată întâlnirea dintre Paloș și Contele Dracula. Cel din urmă povestește despre originea tânărului și despre strămoși, scriitorul redându-ne din nou, ca într-un roman istoric, povestiri despre trecut, domnitori și Dracula, arta de bun povestitor al lui Dracula fiind minuțios creionată: „Voievodul Matei Corvinul, înșelat de trădători, m-a condamnat la închisoare într-un castel din Transilvania.” Capitolul se încheie cu dorința principalelor personaje de a se naște nepotul lui Dracula. Faptul că Dracula fusese
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
Bogdănescu. În aproape toate cărțile de proză ale lui Bogdănescu vom întâlni aceleași cătune pierdute, la care se ajunge pe cărări colbuite ori înămolite, aceiași țărani din care i se trage talentul inegalabil, nu numai de poet dar și de povestitor. El nu este un simplu povestitor, schițele sale nu sunt doar narațiuni ci sunt construcții perfecte prin limbaj, structură și conținut, sunt povești de viață și de suflet încărcate de simboluri. Deși este o carte de proză, uneori ne întâlnim
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
proză ale lui Bogdănescu vom întâlni aceleași cătune pierdute, la care se ajunge pe cărări colbuite ori înămolite, aceiași țărani din care i se trage talentul inegalabil, nu numai de poet dar și de povestitor. El nu este un simplu povestitor, schițele sale nu sunt doar narațiuni ci sunt construcții perfecte prin limbaj, structură și conținut, sunt povești de viață și de suflet încărcate de simboluri. Deși este o carte de proză, uneori ne întâlnim cu poetul. Iată începutul schiței “Pe
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
un temperament puternic. Din neam în neam, din om în om, din poveste în poveste, identificăm urmașul lui Dracula. De la voinicul Prințișor ajungem la Mircea (ultimul urmaș al voievodului), trecerea aceasta realizându-se cu stil, cu eleganță, cu arta unui povestitor experimentat. Portretele personajelor sunt bine dimensionate în registrul firului epic, narațiunea fiind dinamică, devenind vie prin personajele bine creionate. Autorul e un fin analist psihologic, prelungind acțiunile personajelor dincolo de decor, trăirile fiind resursa inepuizabilă a tensiunii epice. Din punctul de
DE PROF. DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379421_a_380750]
-
ca o suferință pe care s-a așezat nechemat timpul. Suflu din rărunchi o rugăciune păcătoasă către biserici și transced liturghia Duminicii primodiale sau a celei din urma. Unde mi-am lăsat viața? În plenitudinea întregului spirit? În tainele cărui povestitor, în ce manuscris din bibleotecile lumii, în ce scenariu de film original și vizionat doar din cer? Suflu încet și respir pe deplin ca în sport ... alerg în ritm cu ceilalți de frica de a nu fi vazută desculță dansând
LINIŞTEA LIBERTÃŢII DE A FACE PACE de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379585_a_380914]
-
O ALTĂ VIAȚĂ! - Și după și acea viață? - ULTIMA VIAȚĂ sau O NOUĂ VIAȚĂ! Ibn Al-Nadim derula prin imaginile touchscreenului din Fihrist oglinda Timpului când visul călătorește prin nopți și zile arabe de-a lungul atâtor sute de vieți. Fiica povestitorului îi prevestea lumina tămâiosului zâmbet din manuscrisul Saragossei, fiece viață prin pierderea nopților arabe. El viața-și dorea, suplimentarele nopți la cele o mie și una nopți, povestea tuturor poveștilor și viața fără de moarte... Vedea derularea unei stranii, ... Citește mai
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
după altă viață?- O ALTĂ VIAȚĂ!- Și după și acea viață?- ULTIMA VIAȚĂ sau O NOUĂ VIAȚĂ!Ibn Al-Nadim derula prin imaginile touchscreenului din Fihrist oglinda Timpuluicând visul călătorește prin nopți și zile arabede-a lungul atâtor sute de vieți.Fiica povestitorului îi prevestea luminatămâiosului zâmbet din manuscrisul Saragossei,fiece viață prin pierderea nopților arabe.El viața-și dorea, suplimentarele nopți la cele o mie și una nopți,povestea tuturor poveștilor și viața fără de moarte...Vedea derularea unei stranii, ... XVII. DESPRINDERE DE
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
poate face abstracție de bibliografie, dar un roman - istoric se adaugă izvoarelor cercetate. Considerând Destinul Neamului Dacoromân, ales de Dumnezeu ca o „predestinare” a mesianismului ortodox și a vocației hristico-jertfitoare, Călin Kasper își îngăduie să vorbească despre unele viziuni ale povestitorului, viziuni fundamentale ale împlinirii Românilor, viziuni ce se regăsesc împletite în cele trei capitole ale cărții, astfel: Capitolul I-Memorii și amintiri, adună un buchet de 51 de referiri și interpretări... * Academia de la Aiud: „Eu mi-s țăran, așa cum au
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
o privire generoasă și fraternă, ce-i particularizează scrisul. Aceeași bucurie a descifrării lumii și oamenilor le descoperim și în episodul întâlnirii reporterului cu un reputat prozator, G. Mosari, într-o cafenea la Praga. Reporterul este nu numai un excelent povestitor, ci și un stilist desăvârșit, care știe să transforme relatarea în veritabil poem, cum face în „Yaffo. O zi. Cu soare”, în care se îndepărtează de narativitate, în favoarea expresiilor nominale. El procedează aici urmând parcă îndemnul lui Gottfried Benn ce
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
fetele când se simt nestingherite de urechi indiscrete. Înainte să avem un televizor în casă, imaginația noastră se hrănea, din cunoașterea la fața locului și de poveștile pe care tatăl nostru, un om simplu însă cu un mare dar de povestitor ni le spunea în serile lungi de iarnă , când ne adunam cu toții în jurul sobei de cărămidă la căldura focului cu lemne sau în serile zilelor de sărbători, când el nu e mergea la lucru. Înainte să mergem la școală, știam
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
grâu, vătaful a venit cu steagul la ei și toți călușarii au sărutat ștergarul steagului. Că vătaful i-a pus să jure. Că ei ridicau bețele, le loveau de al vătafului și strigau: jurăm, jurăm! Cineva l-a întrerupt pe povestitor: ce le-a spus, bă, vătaful? De ce să jure? -Nu v-am spus, bă, că nu se auzea? Că eram prea departe, ascuns după movilă. -Bă, da’ mincinos mai ești! a râs cel care-l întrebase și toți au râs
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
a spus, bă, vătaful? De ce să jure? -Nu v-am spus, bă, că nu se auzea? Că eram prea departe, ascuns după movilă. -Bă, da’ mincinos mai ești! a râs cel care-l întrebase și toți au râs în hohote.Povestitorul a tăcut rușinat. Fabulațiile acelui om, care, probabil văsuse el ceva, dar nu aflase esențialul despre călușari, au îngroșat vălul de mister aruncat peste ritualul călușului. Nimeni, niciodată nu a aflat cum au fost selectați și instruiți călușarii, cum au
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
Acasă > Eveniment > Apariții > SETEA DE CER (ANTOLOGIA LSR/FIL. VRANCEA) Autor: Dumitru K Negoiță Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului De-ar fi să-l parafrazez pe marele nostru povestitor Ion Creangă - nu știu alții ce spun, ce cred și ce gândesc despre antologia „Setea de cer”, dar eu, cred că după o experiență de peste 6 ani, incepand cu antologia „Amprente”, ed. „Transilvania Tecuci 2010; „Concert pentru șapte scriitori și
FIL. VRANCEA) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373810_a_375139]
-
cu migala bijutierului, în povești mângâietoare de suflete. Scrierile Marioarei Ardelean se pot folosi foarte bine la orele de lectură, în școli sau în grădinițe. Literatura este mai bogată cu încă o carte, care își găsește locul între cărțile marilor povestitori, intrând în nemurire. Harul primit trebuie dăruit, ca să se înmulțească, așa că, așteptăm cu nerăbdare următoarea carte, spre bucuria cititorilor! Adriana Tomoni Referință Bibliografică: DIN TAINELE POVEȘTILOR, DE MARIOARA ARDELEAN / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2094, Anul VI
DIN TAINELE POVEȘTILOR, DE MARIOARA ARDELEAN de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373844_a_375173]
-
vorbind - de natură narativă. Ființa care se povestește pe sine și care transmite, având vocația relatării și deținând rolul de povestitor-cronicar stabilit de comunitatea sa, este homo narrativus, situat între zonele sacrului și ale profanului”[1]. Căutarea de sine, ca Povestitor al unei lumi trăite sau imaginate, dar și preferința pentru realizarea de ființe puternice, interiorizate în corespondență cu o realitate crudă, tragică, constituie câteva dintre coordonatele romanelor lui Ovidiu Vasilescu. Eroii sunt instanțe narative tipic postmoderne, aflate față în față
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
vorbind - de natură narativă. Ființa care se povestește pe sine și care transmite, având vocația relatării și deținând rolul de povestitor-cronicar stabilit de comunitatea sa, este homo narrativus, situat între zonele sacrului și ale profanului”[1].Căutarea de sine, ca Povestitor al unei lumi trăite sau imaginate, dar și preferința pentru realizarea de ființe puternice, interiorizate în corespondență cu o realitate crudă, tragică, constituie câteva dintre coordonatele romanelor lui Ovidiu Vasilescu. Eroii sunt instanțe narative tipic postmoderne, aflate față în față
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
bine cu gândirea poporului, încât dacă acesta nu le-a făcut, le-au putut însă face. (Mihai Eminescu, Revista Curierul de Iași) Atenția îndreptată către culegerea basmelor populare va fi pragul de recunoaștere, de către Mihai Eminescu, a harului creativ ca povestitor al țăranului plaiurilor bucovinene, și nu numai, de a meșteșugi ideea în imaginea frumosului imaginativ. O măiestrie a celui pe care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
român. Dezlegarea tainei cuvintelor vechi românești este substituită cu prezentări de acțiuni fantastice care corelează imaginația cu realul imaginii posibilei întâmplări. Mihai Eminescu este un păstrător al structurii tradiționale a acestei specii literare, fapt regăsit în toate basmele culese de la povestitorii șezătorilor satului. El le-a cules și le-a încadrat schemei specifice acestor creații literare populare, unde personajele sunt lăsate să își asume planul misiunii lor: trecerea ”probelor”, treptele inițierii care vor duce la maturizarea deplină a eroului basmului, la
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
George Călinescu avea convingerea că erudiția lui Anton Pann în materie de tradiție populară și orară este enorm, iar Tudor Vianu îl situează ca făcând parte din marea familie spirituală a literaturii universale.Este comparat și apreciat ca vechii mari povestitori ai Renașterii: Boccaccio, Rabelais, Cervantes, scriitori care au realizat în sinteze personale întreaga cultură și spiritualitate a neamului din care făceau parte. Este multicultural și polivalent. I s-au consacrat capitole de sine stătătoare în biografiile abordate de diverși biografi
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
și spiritualitate a neamului din care făceau parte. Este multicultural și polivalent. I s-au consacrat capitole de sine stătătoare în biografiile abordate de diverși biografi în funcție de sfera preocupărilor, astfel: Anton Pann psaltul, folcloristul și cântărețul liric, moralistul, fabulistul, editorul, povestitorul, Finul Pepelei... Șerban Foarță consideră că „ El e, înainte de Odobescu, un epicurian al scrisului... e primul nostru virtuos... maestru al punerilor în scenă...un erudit...” Dacă în mare parte se socotește că biografia sa este o legendă, opera acestuia este
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
este o certitudine, a hartă a spiritului neamului românesc cristalizat de milenii, spirit marcat de un talent viguros, sensibil, inteligent, hazos. Cu certitudine, Anton Pann este un spirit original, un maestru al artei cuvintelor, consonant al gustului publicului „ un excelent povestitor crescut la școala imaginației fabuloase și a înțelepciunii Orientului” ( Paul Cornea). Anton Pann trăiește în noi permanent și ne regăsim spiritual în acesta cu rezonanța trecută prezentă și viitoare, ca simbol a ceea ce are poporul român mai frumos, mai adevărat
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
vitalitate, dar și cu lirism, cu multe expuneri scurte, fără înflorituri sau figuri de stil sofisticate, ceea ce va determina cititorul să întoarcă pagina, tot mai interesat de evoluția acțiunii sau conflictului din fiecare capitol al cărții, dar și al vieții povestitorului. Vom observa pagini scrise cu generozitate și rigurozitate, uneori cu detalii de monografist și de portretist, atent să ne informeze și să ne descrie, cu date concrete, momente importante din viața sa, prin care dorește să împărtășească semenilor săi întâmplări
OPINIA UNUI MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371177_a_372506]
-
ușurință mulțumirea, dar totodată și nostalgia acelor vremuri... Istorisirea vieții lui, ce prindea contur în discuțiile mele cu nea Mitică, incitantă și plină de personaje și personalități captivante îmi stârnea curiozitatea la fiecare întâlnire pe care o aveam cu neobositul povestitor al întâmplărilor adevărate și pline de inedit, determinându-mă astfel ca zile și nopți în șir să-i răsfoiesc însemnările ce mi le încredințase. Și din ele se putea vedea că iubea cărțile enorm, prietenul meu octogenar! Am citit într-
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
al mai multor romane, cum ar fi: „Tărâmul umbrelor”, „Pământul îngerilor”, „Urmașul”, „Păpușa de sticlă”, etc., Ion Catrina a debutat în literatură cu romanul „Potecile destinului”, și a captat încă de la început atenția cititorilor cât și a criticii de specialitatea. Povestitor de mare talent, scriitorul accesează zone abisale ale sufletului uman. Folosind o tehnică modernă, cea a oglinzilor, care prezintă diferite fațete ale aceluiași personaj, din care se încheagă o personalitate puternică, scriitorul se dovedește stăpân pe arta creării unor personaje
O CARTE DE REFERINŢĂ DE ION CATRINA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344921_a_346250]
-
Are norocul unui învățător, Ionel Georgescu, ardelean de origne, căruia Marin Preda i-a păstrat o vie simpatie, născută din primele ore de clasă, prin măiestria lui deosebită de a lăsa copiilor bogata lui experiență de viață și talentul de povestitor. „În clasă (Marin) era un visător!, povestește învățătorul. Se uita fix în ochii mei și la început am avut senzația că mă sfidează, că vrea cu tot dinadinsul să mă provoace. Aveam impresia că o face intenționat, că are ceva
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]