1,526 matches
-
prin piața de păsări printre porumbei și canari, și iar se întorcea și lua un tramvai, zi de zi, an de an, țesând cu fire nevăzute prin aerul tot mai îmbâcsit al orașului o poveste neîmpărtășită. Ce căuta prin parcurile prăfuite, în vipia verii, în amurgul cu ciori al iernii? Ce căuta la orele de vârf în locurile unde se adună copiii mânjiți cu dulceață, să se bată pe trei bărcuțe ruginite într-un pătrat de praf, lângă vreo apă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
oameni să înceapă din nou să se cunoască, am zis eu. Discuția era în germană. — Da, aprobă ea. Ajunsese în dreptul ferestrei de la stradă și se uita acum la imaginile patriotice pe care le desenasem cu degetul pe ochiurile de geam prăfuite. — Care din ele te reprezintă acum, Howard? întrebă ea. — Poftim? am întrebat. — Secera și ciocanul, svastica sau steagul american..., mă lămuri ea. Care îți place cel mai mult? — Întreabă-mă mai bine de muzică, am zis eu. — Cum adică? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
că vorbise cu ea. Poate îi va fi de folos cândva. Auzise că Rozica aceea ar vinde și ea niște pământ, dar nu se înțelegea cu băiatul. Porni spre stația autobuzelor, în susul stăzii, spre cinematograf. Trecea o coloană de soldați, prăfuiți, trențăroși, asudați. Câțiva câini se țineau după ei. Se feri din calea lor. Îi urmări cum traversează la intersecție, abia tărându-și picioarele. Fruntașul care semnaliza, cu două stegulețe, abia se ținea pe picioare. Dădea din mâini și parcă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în oraș. Câteva urări de bun venit din partea prefectului Soporan. Acela citi atent și afișul acesta, pufnind nemulțumit de câteva ori. Se așeză apoi pe bancă. Prinse a zgâria cu nuielușa aceea metalică fel și fel de semne pe dalele prăfuite din fața sa. Socotea ceva. Sau scria, cu litere ciudate, cuvinte doar de el pricepute. Uneori semnele acelea dădeau a se închega într-un desen cu contururi colțate. Un fel de plan cadastral. Părintele Băncilă studie și el afișul cu Tomnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din dormitorul părinților mei, de la Brașov. Ciudate coincidențe, ai fi zis, dacă n-ai fi cunoscut perioada. Tot la stânga, fereastra. Storuri cafenii acționate cu sfoară, așa cum avuseseră mai demult și ai mei, la Brașov. Asemănările se opreau aici. Biblioteca era prăfuită, totul era prăfuit și, când n-aveam ce face, mă uitam prin volumele din Marx, însemnările din țara celor 200 de milioane, diapozitivele cu Ștefan Gheorghiu, cepeca (nu mai știu ce era asta), cărți despre război și tragediile istoriei. Genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
că te văd intrând, zise Hugo din pragul ușii. Nici măcar n-ai venit să mă saluți. Eram cocoțat pe coșul ăla de colo, fumând țigară după țigară. Stau acolo de vreo oră. Făcu semn către o nișă de lângă pianina cea prăfuită. —Mi-am cam marcat teritoriul în jurul ei. Nu se intră decât cu invitație. —Sunt invitată? zisei eu, mai vitează decât mă simțeam în realitate. Ar fi trebuit să mi se pară destul de ciudat cu partea de sus a costumului trasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
faceți griji. Am un alt plan. Apoi a închis telefonul și a format un alt număr înainte ca o nouă contracție s-o ia cu asalt. Câteva minute mai târziu, Jake a revenit în sufragerie învârtind un furtun de grădină prăfuit. — Am găsit și fondul sonor cu voci de balenă, a adăugat el triumfător fluturând o casetă. —Fantastic, i-a zis Alice. Dar, a continuat ea cu blândețe, n-o să avem nevoie de ea. Jake părea oripilat. —De ce nu? Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mult mai încrezător decât se simțea. Din fericire, copilul amuțise, fascinat de locurile noi pe care le vedea și de mirosurile din primul birou în care intra. Nu-l interesa să creeze probleme. Era vrăjit de ficusul deprimat din ghiveciul prăfuit de pe biroul lui Neil. Hugo a luat loc, străduindu-se să-și țină în poală fiul pus pe explorări, în timp ce el își descria planul pentru întoarcerea la serviciu. — Deci, a încheiat el, numai diminețile ar fi fantastic. Neil și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
părea fericită, așa că Alice s-a dus în baie să-și spele niște piure de legume de pe haine. A încercat să nu se uite la capacul canapelei. Acesta, cu suprafața lui hidoasă, căptușită cu un material plastic de un roz prăfuit, era folosit ca întăritură pentru masa de schimbat scutece, care de-acum era evident că stătea să se prăbușească, iar iminența acestei situații nu putuse să fie ignorată nici măcar de Jake. Alice se enerva de fiecare dată când se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
că stătea să se prăbușească, iar iminența acestei situații nu putuse să fie ignorată nici măcar de Jake. Alice se enerva de fiecare dată când se uita la capacul ăla și-și imagina câte insecte trăiau probabil sub suprafața lui roz prăfuită. Și nu rezista să nu se gândească și de cât timp o fi zăcut canapeaua la groapa de gunoi înainte ca Jake s-o „găsească“. Ochii lui Alice au căzut pe dulapul din baie. Sau, mai curând, pe fostul set
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mă ridică la cer. montagne russe. Așteptasem douăzeci de ani și acum, În sfârșit, viața Începea ! m-am ridicat din pat și mi-am luat o foaie de hârtie și un creion. Poezia a răsĂrit fărĂ veste peste cursurile mele prăfuite, izvorând probabil din șiragul de mărgele din sâmburi de piersică pe care-i Înșirasem pe o ață Într-o după-amiază de duminică. Poezia a fost primul pumn zdravăn În Învelișul gros al lumii acesteia amorfe. Descoperisem că orice, oricât de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
trăiesc În acest echilibru fragil, gata să cad În prăpastie, În loc să am viața ușoară, liniștită și plină de satisfacții pe care mi-o proorocise Janet În cazul În care aveam să-l ascult și să mă Înfund Într-un birou prăfuit și plin de cucoane care se pudrează pe nas și visează la o mașină japoneză În rate, am zărit pe jos ceva care a făcut să-mi sară inima din piept. Era FoToGrAFiA angalok-ului din visul pe care Îl avusesem
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mă ridică la cer. Montagne russe. Așteptasem douăzeci de ani și acum, în sfârșit, viața începea ! M-am ridicat din pat și mi-am luat o foaie de hârtie și un creion. Poezia a răsărit fără veste peste cursurile mele prăfuite, izvorând probabil din șiragul de mărgele din sâmburi de piersică pe care-i înșirasem pe o ață într-o după-amiază de duminică. Poezia a fost primul pumn zdravăn în învelișul gros al lumii acesteia amorfe. Descoperisem că orice, oricât de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
trăiesc în acest echilibru fragil, gata să cad în prăpastie, în loc să am viața ușoară, liniștită și plină de satisfacții pe care mi-o proorocise Janet în cazul în care aveam să-l ascult și să mă înfund într-un birou prăfuit și plin de cucoane care se pudrează pe nas și visează la o mașină japoneză în rate, am zărit pe jos ceva care a făcut să-mi sară inima din piept. Era FOTOGRAFIA angalok-ului din visul pe care îl avusesem
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
scot tarabă cu vise în piețe străine. Să o conving pe ea că visele mele sunt adevărate. Toate activitățile pe care le-am căutat ulterior să îmi umplu viața s-au dovedit să fie tot niște vise, pe o tarabă prăfuita într-o piața murdară. Și ce este viața asta a noastră, decât o tarabă pe care etalam vise frumoase, în speranța că, la un moment dat, cineva se va opri să culeagă unul din ele? Plătind cu visuri-bani, sau făcând
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
perioada La Belle Époque și sunt adevărate călă torii în timp. Pasajul Verdeau este poate cel mai autentic dintre toate, găzduind cu discreție tot felul de mici galerii de artă, de anticariate, de minuscule restaurante și de librării cu aer prăfuit. Dalele de marmură tocite purtînd parcă amprenta a milioane de pași, firmele scrise cu vechi caractere de litere, felinarele și vitrinele doldora de curiozități, toate acestea și alte detalii nesfîrșite sunt mesajele unui secol epuizat, fragmente dintr-o memorie sfărîmată
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
familia începuse să se pregătească pentru acest șoc, mai bine spus pentru șocul plecării sale la facultate. Bineînțeles, Victor urma să studieze în Capitală, altfel spus la o distanță de cinci sute de kilometri de orășelul nostru mic și anonim, prăfuit și modest. în lunile premergătoare plecării lui Victor am avut de altfel impresia că întregul oraș era în așteptare, perturbat și neliniștit. Zeci și zeci de persoane au trecut atunci prin casa noastră pentru a-i ura succes lui Victor
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Adu ceva aici, la botul calului. Voi n-aveți nimic aici, nu gătiți? se adresă Stănică Otiliei, care îl privi speriată, umilă. Nemaiașteptând răspunsul, Stănică începu să caute prin dulap, trântind ușile. Găsi, împinse în fund, sticle cu vin înfundate, prăfuite, o sticlă de lichior și un salam bine uscat, neînceput. Erau, probabil, daruri de-ale lui Pascalopol. Toți, afară de Felix și Otilia, se așezară foarte bine dispuși în jurul mesei, iar Olimpia se apucă să taie tacticos salamul. - Taie-l mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
caracterul străzii. Casa lui moș Costache era leproasă, înnegrită. Poarta era ținută cu un lanț, și curtea toată năpădită de scaieți. Nu mai părea să fie locuită. Cele patru ferestre din față, de o înălțime absurdă, înălțau rozetele lor gotice prăfuite, iar marea ușă gotică avea geamurile plesnite. Felix își aduse aminte de seara când venise cu valiza în mână și trăsese de schelălăitorul clopoțel. I se păru că țeasta lucioasă a lui moș Costache apare la ușă și vechile vorbe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
acceleratul prinse viteză. Geamurile erau deschise la maxim pentru a produce curent, vântul șuiera pe culoar și el nemișcat, în picioare, admira nesfârșirea Bărăganului. Câmpia cultivată cu plante cerealiere era întreruptă de câte o localitate pustiită de oameni. Un drum prăfuit și șoseaua paralelă ce însoțeau calea ferată timp îndelungat lăsau impresia de repetiție la nesfârșit a peisajului monoton și plictisitor. Într-un sat doi puști pe-o bicicletă stârneau colbul în urma lor mergând nesiguri. Un bețivan bălăngănindu-se urina din
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
pivniță era umezeală și frig. Abia se vedea. Peste vreun ceas, a intrat un sergent și i-a chemat sus la comisar. Gheorghe și-a făcut repede o cruce: - Țin-te, Paraschive! Suiră într-o odaie scundă, luminată de ferestre prăfuite, cu geamurile nespălate, în care se aflau două mese nevopsite, pline de hârtii, și câteva bănci înguste și lungi. Împrejur se simțea un miros de tutun prost. Dușumelele erau murdare și se vedea că în camera asta nu se măturase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Treanță! Ridică un bolovan și-l aruncă după ceată. Codoșul se scarpină după ceafă și începu să fluiere. Îi era cald și bine. Se mișcau alene, slăbiți de nemâncare. - Tare-i dibaci să umbli așa, de capul tău! Priviră pomii prăfuit} și cerul în care zburau păsările. - Acu, că am trecut prin astea, spuse cel tânăr, pot să mă numesc și eu hoț ca lumea. Ce zici? - Ce să zic? Nu mai ești ucenic. Ai văzut și binele, și răul... Și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în mansarda mea, Ioan sta lungit drept pe patul meu, părul său era răslățit ca noaptea pe perina albă și mînile unite asupra capului, fața neclintită și ochii închiși. Pe o masă alături cu patul sta o claie de cărți prăfuite, deasupra lor ardea în sfeșnic de lut o lumânare de său care, necurățită, făcuse mucul negru și mare și vărsa o lumină galbenă și nepricepută asupra feței nesimțitoare a junelui. Pe masă sta un pistol. M-apropiai încet și-l
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Iliescu a avut însă ambiția și intuiția substituirii Puterii aproape imediat după fuga lui Ceaușescu, eliminând celelalte guverne; la momentul respectiv, Ion Iliescu părea să fie un politician versat, coerent, cu un program ferm de guvernare, chiar dacă discursul său era prăfuit și clișeizat. Din acest punct de vedere, dacă se poate vorbi despre o uzurpare oficiată de Frontul Salvării Naționale, aceasta nu a avut loc neapărat în 22 decembrie, ci după 22 decembrie, atunci când FSN s-a dovedit a fi tot
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de poeții Întemeietori - Văcăreștii, CÎrlova, Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandresu, Bolintineanu, Alecsandri, Conachi, Pann. Unor autori considerați Îndeobște fără secrete li se surprinde ambiguitatea discursului, li se caută figura (retorică sau poetică), li se compune peisajul caracteristic. Pagini Îngălbenite și chiar prăfuite sînt trecute prin filtrul unor „lecturi noi”. „Dimineața” este În cartea lui Eugen Simion Într-adevăr În primul rînd a poeților. Ora exegezei e mai tîrzie. Decalajul șochează la Început cititorul căruia criticul poate să-i pară prea „franțuzit” (Dimineața
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]