1,112 matches
-
de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984. ROJEK, Chris, TURNER, Bryan S. (eds.), Forget Baudrillard?, Routledge, London and New York, 1993. RORTY, Richard, Adevăr și progres. Eseuri filosofice 3, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2003. RORTY, Richard, Consequences of Pragmatism (Essays: 1972-1980), University of Minnesota Press, Minneapolis, 1982. RORTY, Richard, Contingență, ironie și solidaritate, trad. și note de Corina Sorana Ștefanov, Editura All, București, 1988. RORTY, Richard, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2003. RORTY, Richard, Consequences of Pragmatism (Essays: 1972-1980), University of Minnesota Press, Minneapolis, 1982. RORTY, Richard, Contingență, ironie și solidaritate, trad. și note de Corina Sorana Ștefanov, Editura All, București, 1988. RORTY, Richard, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995. RYBACKI, Karyn C., RYBACKI, Donald J., O introducere în arta argumentării. Pledarea și respingerea argumentelor, trad. de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 27. 8 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, Ohio State University Press, 1987, p. 88. 9 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, trad. de Dan Popescu, Editura Univers, București, 2002, p. 18. 10 Cf. Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București 2000, p. 10. 11 A se vedea John H. Arnold, "Responses to the Postmodern Challenge; or, what Might History Become?", în European History Quarterly, Sage Publications, London
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
celor criticate, la fel cum și genului narativ, căruia i s-a acordat atât de multă importanță, nu trebuie să i se confere un statut absolut față de alte tipuri de discurs. 120 Richard Rorty, "Habermas și Lyotard despre postmodernitate", în Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, Bucureși, 2000, p. 257. 121 Ibidem, pp. 258-259. 122 A se vedea Steven Best, Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interogations, pp. 240-255. 123 Matei Călinescu, Cinci fețe ale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ceea ce noi numim acum "filosofia modernă". Dacă Bacon profetul autoafirmării, opusul auto-întemeierii ar fi fost luat mai în serios, poate că nu am fi fost afectați de canonul "marilor filosofi moderni" care și-au ales drept temă "subiectivitatea"" (Richard Rorty, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 269). 127 A se vedea Ihab Hassan, "Making sense", în The Postmodern Turn, pp. 199-200. 128 Jean-François Lyotard, L'Inhumain. Causeries sur le temps, Galilée, Paris, 1988, p. 25. 129 Ibidem, p. 41
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ea aduce în centrul discuției o speranță mai veche: speranța într-un limbaj cu privire la care nu se poate face nici un comentariu, care nu necesită nici o interpretare, care nu poate fi devansat, nu poate fi ironizat de generațiile viitoare" (Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 145). 235 Ibidem, pp. 26-27. 236 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, p. 41. 237 Pentru discutarea retoricii în contemporaneitate pe palierele argumentativ, metafizic, poetic și textualist, a se vedea Constantin Sălăvăstru, Raționalitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
concentrare a caracteristicilor scriiturii este dat de textul "Signature Événement Contexte" din Limited Inc., Éditions Galilée, Paris, 1990, lucrare ce conține și disputa Derrida Searle, care are drept temă proiectul performativului la Austin. 292 Rorty (A se vedea Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, pp. 172-191) comentează disputa Derrida Searle, amintind poziția acestuia din urmă în ceea ce privește deconstrucția. Astfel, Searle respinge ideea conform căreia proiectul deconstructivist ar fi ceva absolut nou și important în filosofie. Din punctul său de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 102). 309 Jean Baudrillard, La Transparence du Mal. Essai sur les phénomènes extrêmes, Galilée, Paris, 1990, pp. 16-17. 310 Jacques Derrida, "La mythologie blanche. La métaphore dans le texte philosophique", în Marges de la philosophie, p. 249. 311 Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 141. 312 Richard Rorty, Consequences of Pragmatism (Essays: 1972-1980), University of Minnesota Press, Minneapolis, 1982, p. 249. 313 John Armitage, "From Modernism to Hypermodernism and Beyond: An Interview with Paul Virilio", p. 27
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Galilée, Paris, 1990, pp. 16-17. 310 Jacques Derrida, "La mythologie blanche. La métaphore dans le texte philosophique", în Marges de la philosophie, p. 249. 311 Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 141. 312 Richard Rorty, Consequences of Pragmatism (Essays: 1972-1980), University of Minnesota Press, Minneapolis, 1982, p. 249. 313 John Armitage, "From Modernism to Hypermodernism and Beyond: An Interview with Paul Virilio", p. 27. 314 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 204. 315 Pentru a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu o deconspiră direct și definitiv. Și între cele două personaje centrale e sugerată o anume consubstanțialitate. Cu toată simpatia manifestată pentru Serafim ca exponent al naivității, V. îi prezintă și limitele, după cum cu toată repulsia față de Anghel, exponent al pragmatismului, nu îi ignoră mândria, spiritul de autoapărare. Textul e de un simbolism puternic nu numai prin analogia între destinul animalului și cel al lui Serafim Ponoară, dar și prin sugestia involuției de la zimbrul măreț, mit și simbol în stema țării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
și folosită ca unul dintre elementele mecanismului de stabilizare a sistemului. Era tot mai evident că actuala politică externă a Uniunii Sovietice (post-hrușcioviste, n.m.), deși a menținut o anumită relație cu originea sa ideologică, și-a sacrificat ambiția revoluționară pentru pragmatismul de mare putere (Grachev: 2008, 12-13; vezi și Hobsbawm: 1999, 93). Dând dovadă, ocazional, de un anumit grad de responsabilitate politică, Hrușciov a înțeles că o confruntare violentă între socialism și capitalism, așa cum prevăzuse Lenin, ar fi catastrofică în noul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
între 1933 și 1944 și nu circulase în afara granițelor României până în 1945, Ana Pauker era intim familiarizată cu mișcarea comunistă internațională, cu succesele și în primul rând cu eșecurile ei. De asemenea, dincolo de convingerile ideologice, aceasta era dotată cu un pragmatism politic indiscutabil: încă din 1945 recunoștea față de jurnalistul american Mark Ethridge că, "în condițiile existente astăzi în România, ar fi o nebunie să urmăm o politică neprietenoasă față de Uniunea Sovietică" (Burger: 2000, 170). Sau cel puțin independentă. Un amănunt pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ambițiile regimului Gheorghiu-Dej și directivele trasate de centrul moscovit (Stanciu: 2008, 111). Comunismul românesc își va extinde orizontul economic, fără a manifesta intenția, imposibilă de altfel, de a surmonta spectrul ideologico-politic care îl articula. Infuzându-și o doză substanțială de pragmatism, se va deschide gradual spre resursele de proveniență occidentală, pe care le va subsuma însă scopului principal: dezvoltarea industriei grele, înțeleasă ca premisă al unui mai larg spațiu de manevră politică. Are loc, în această perioadă, o ameliorare a relațiilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și Dan Cătănuș și-au publicat cartea de documente foarte utilă de altfel O destalinizare ratată, este oarecum impropriu, deoarece nici Constantinescu și nici Chișinevschi nu au reprezentat voci cu adevărat reformiste în partid, fiind animați în primul rând de pragmatism și de "oportunism" în acțiunea pe care au declanșat-o pentru reconfigurarea ecuației puterii în PMR. Ambii erau formați la școala post-revoluționar leninistă și, după cum am avut ocazia să constatăm, criticile pe care le-au exprimat la adresa lui Dej și a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
primitive, ne atrage atenția Jowitt, vânătoarea ocupă un loc central, fiind considerată îndatorirea principală a "războinicilor", construcția de instalații și utilaje pentru industria grea, respectiv armament ocupă un loc similar în regimurile leniniste (Jowitt: 1993, 130). Carisma, și nu neapărat pragmatismul, este definitorie pentru economiile de acest tip, ceea ce ne duce cu gândul la originile revoluționare, militante, ale fenomenului leninist. Problema este că neotradiționalismul reflectă tocmai "îmburghezirea" capacității combative și diminuarea spiritului revoluționar de care era animat odată partidul, a cărui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
articulează, concepția leninismului romantic asupra drepturilor omului implică plasarea acestora într-un univers comunitar "tangibil" și colectiv determinat. Din acest punct de vedere, propaganda PCR nu ezita să aducă în prim plan "antiumanismul" existent în societățile occidentale, caracterizate de un pragmatism îngust și individualism exacerbat, având efecte atomizante asupra ansamblului social ("Umanismul..." în Probleme ale materialismului dialectic...: 1977, 385-393). "Formarea personalității umane multilateral dezvoltate", pentru a finaliza argumentul, nu era nici inteligibilă și nici fezabilă decât în cadrul ideologic al leninismului romantic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe sine cu obstinație în postura de lider al unei superputeri, acționând pentru a transforma RSR într-o putere de un respectabil grad doi până în mitizatul an 2000. O lume geopolitic mai fluidă i-ar fi permis deci Bucureștiului un pragmatism economic și politic neîncorsetat, aducând astfel mai aproape idealul unei Românii puternice și stimate la nivel mondial. Și din acest punct de vedere, imaginația romantică a fost cu adevărat catalizatorul politicii externe a RSR. Pentru Ceaușescu, Balcanii au reprezentat regiunea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
idealul romantic și absurd deopotrivă al edificării propriei variante de comunism în România. Iar măsura în care un fanatic este sau poate fi inteligent reprezintă o cu totul altă discuție. Tot referitor la acest aspect, merită să ne întrebăm dacă pragmatismul și abilitatea lui Ceaușescu nu intrau în contradicție cu romantismul său declarat. Aș răspunde negativ, deoarece pragmatismul nu exista independent de romantism, ci dimpotrivă era instrumentat pe filieră romantic leninistă, ca de altfel toate energiile lui Ceaușescu. O altă trăsătură
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un fanatic este sau poate fi inteligent reprezintă o cu totul altă discuție. Tot referitor la acest aspect, merită să ne întrebăm dacă pragmatismul și abilitatea lui Ceaușescu nu intrau în contradicție cu romantismul său declarat. Aș răspunde negativ, deoarece pragmatismul nu exista independent de romantism, ci dimpotrivă era instrumentat pe filieră romantic leninistă, ca de altfel toate energiile lui Ceaușescu. O altă trăsătură dominantă a caracterului său a fost duritatea. Sever și auster din fire, lipsit total de simțul umorului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la dimensiunea ideologică a conflictului cu lumea capitalistă, preferându-i în schimb stabilitatea politică și geopoltică din care considera că putea extrage beneficii mult mai mari. Fără a dezaproba utilitatea practică a raționamentului, se poate afirma că genul acesta de pragmatism este total opus militantismului leninist; forța motrică a oricărui tip de leninism constă în apetența sa revoluționară, în utilizarea oricăror mijloace pentru realizarea, mai devreme sau mai târziu, revoluției globale. Nemaifiind animat de obiective revoluționare și de credința în posibilitatea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
demersului propus. Apoi, pe de altă parte, de-a lungul celei mai mari părți a conducerii dejiste, leninismul post-revoluționar sovietic a fost adoptat fără rezerve de către noua elită politică, deja familiarizată cu noțiunile sale principale (intransigență, conspirativitate, spirit "partinic", militantism, pragmatism, cinism) încă din timpul petrecut în perioada interbelică în închisorile "burghezo-moșierești". În acei ani, "lumina venea de la răsărit", pentru a îl parafraza pe Mihail Sadoveanu, nu numai ideologic, ci în aceeași măsură, poate chiar mai mare, politic și economic. Moscova
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
România" Discursurile de natură economico-financiară și mecanismele pieței concurențiale cunosc o pondere tot mai mare în dezvoltarea domeniului educației adulților. Pe de o parte, scăderea resurselor publice pentru educație, pe de altă parte, efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile vieții sociale justifică această situație. În plus, se poate constata o accentuare a preocupării pentru evaluarea corectă a costurilor și beneficiilor educației adulților la nivel individual, instituțional și societal, atât din perspectiva asigurării eficienței investițiilor, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
România" Discursurile de natură economico-financiară și mecanismele pieței concurențiale cunosc o pondere tot mai mare în dezvoltarea domeniului educației adulților. Pe de o parte, scăderea resurselor publice pentru educație, pe de altă parte, efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile vieții sociale justifică această situație. În plus, se poate constata o accentuare a preocupării pentru evaluarea corectă a costurilor și beneficiilor educației adulților la nivel individual, instituțional și societal, atât din perspectiva asigurării eficienței investițiilor, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pare foarte importantă întâlnirea pe care o are la Cluj cu o nouă generație de actori, surprinși înr-un climat teatral foarte bine coordonat. "Apar și idei dorite dar neimpuse spectatorilor. Există o anumită potență actuală a textului prin faptul că pragmatismul ucide imaginația și cinismul, umor crud este cel care viciază un climat de vitalitate real și trimite la un anumit tip de depresie. Este o comedie dureroasă acest spectacol, are puseuri de burlesc și într-un strat profund funcționează un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bază. Fiecare din aceste teorii aruncă o lumină asupra fenomenului și deși nu sunt integrate, adesea sunt complementare. Cel mai frecvent, măsurile practice care se iau sunt ateoretice, încercând soluționarea de moment a situațiilor de violență în familie, în cadrul unui pragmatism centrat pe problemă și adesea dominat de criză. Dar perspectivele teoretice feministe, psihanalitice, sistemice, umaniste, ale învățării sociale sau cea a teoriei atașamentului aduc viziuni diferite și sugerează strategii de intervenție specifice, atât cu agresorul, cât și cu victima. Probabil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]