1,382 matches
-
va merge bine în călătorie. Cînd ești pornit la drum și te-ai înturnat înapoi, ai să mergi rău. Cînd tinerii însurăței pornesc după zestrea ce le au făgăduit părinții, nu-i bine să se întoarcă. La Paști și alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă la praznic. Cel care într-o călătorie întîlnește un drum încrucișat să nu treacă prin răspîntia lui, căci îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după zestrea ce le au făgăduit părinții, nu-i bine să se întoarcă. La Paști și alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă la praznic. Cel care într-o călătorie întîlnește un drum încrucișat să nu treacă prin răspîntia lui, căci îl pocește. Cînd o persoană pleacă la un drum și-i iese înainte un iepure ori preot, nu-i va merge bine. Cînd cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu cît un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-i rău. în ziua de Paști și de Crăciun nu se țipă gozul* din casă. A doua zi după Lăsatul de Sec nu se dă gunoiul afară din casă, că noaptea vine lupoaica și fură cărbuni. în zile de praznic, cum e la Sf. Paști și Crăciun, nu mătura în casă, iar a doua zi cînd ai mă turat, du gozul acela la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se ridică în sus se taie împrejur ca un cerc, ca să taie piedica copilului, să poată merge ușor. Să nu calci în tăvălitură de cal, că faci trîntitură la picior. Cînd cineva mănîncă de pe genunchi, îl dor picioarele. Leagă la praznice picioarele mesei cu zale (lanțuri) și nu te vor durea picioarele de te vei freca cu ele. Cînd ia mama copilul în brațe, nu e bine să-l puie la picioare, căci toată viața lui va rămînea tot la picioarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rai. Cînd se tămîie un mort la mormînt, se ferește a se lăsa cărbuni pe el, căci îngreuiază sufletul mortului. Dacă ți-a murit vreun copil și n-ai apucat a duce colacii cumătrului, să-i duci cînd vei face praznic de patruzeci de zile, căci altfel sufletul copilului va fi ținut la opreală. Maica Domnului scoate sufletele păcătoșilor cu un cîrstnic* de cînepă de toamnă din iad, pe care-l sloboade de trei ori în iad, 330 și acele suflete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămîn ochii deschiși, apoi se crede că vor mai pieri și alte vite. Cînd ți-ai pus în gînd să vinzi vreo vită, vinde-o cît mai curînd, ca să nu te faci păgubaș de ea, ceea ce se întîmplă ușor. La praznice e foarte bine a pune la ușa grajdului zale, ca să treacă vitele peste ele. Se crede că dacă cade ziua de Sf. Gheorghe într-o zi de post, atunci va fi pagubă în pripași*. Cînd ai pagubă-n vite, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fost omul antifascistului, național-ateistului și protocronistului George Ivașcu) este totuși una cât se poate de fertilă: spiritul critic în literatură trebuie să se radicalizeze, să iasă de sub o așa-zisă anestezie, de sub reflexe apologetice și hagiografice, să se debaraseze de praznice și felurite conclave de recondiționare morală și tămâiere post-mortem, și să spună lucrurilor pe nume. Autorul are în vedere atât cronica literară curentă, cărțile de critică, cât și istoriile literare (mai mari sau mai mici) care au consemnat autori și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Drept aceea am dat domnia mea această carte la mînă mai susnumiților, cu slobozenie a se face tîrg acolo la satul Lupoaia unde este această Sfîntă biserică, la zile rînduite, dă trei ori Într-un an, adică la zâua dă praznic a Sf.Nicolae i a Sf.Gheorghe, i Sf. Dimitrie, ca să poată lăcuitorii a avea lesnirea lor cu mersul și venitul la tîrg pentru alișvelișul și trebuințele cf vor avea și ceea ce să cuvine a să lua de la neguțătorii ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul"; parcă-i saltă inima de bucurie". Având un umor molipsitor, Creangă apelează la zicători: "Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă". Sensibil și sentimental, Nică vrea să evite plecarea spre Iași, atenționând că se va îmbolnăvi de dorul mamei, că mai trăiesc și alții fără popie, dar mama rămâne neînduplecată. Plecarea din sat înseamnă pentru Nică dezrădăcinarea din universul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
preot pentru rugăciuni, la baba Maranda, pentru vrăji, se închină la icoane la Mănăstirea Bistrița. Însoțită de fiul ei, Gheorghiță, parcurge drumul lui Nechifor și-l descoperă, răpus de dușmani, în prăpastie. Inteligentă și voluntară, Vitoria Lipan reconstituie crima, la praznic, unde se afla și Calistrat Bogza, principalul vinovat. Acesta este cuprins de furie, în fața femeii care îl judeca, este sfâșiat de câinele lui Nechifor Lipan, lovit cu baltagul de Gheorghiță, și în cele din urmă mărturisește că versiunea femeii este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are pentru fiecare împrejurare o vorbă cu tâlc. Oierul avea o mustață neagră, groasă și adusă pe oală. După ce a fost ucis, Vitoria știa că are o datorie față de mort care trebuie pregătit pentru odihna cea veșnică: slujbe, priveghi, bocitoare, praznic. Ea știa că trebuie să respecte datina din bătrâni, apoi urma să ia viața de la capăt, după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită pământului; argatul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a făcut datoria și a înfăptuit dreptatea, viața reintră în normal. În acțiunea sa, Vitoria a dovedit luciditate, devotament, neclintire în împlinirea tradițiilor și datinilor străvechi: ea a demonstrat că este o inițiată care comunică mereu cu cel dispărut. La praznic, atunci când demască ucigașii, mărturisește: "Eu n-am fost de față, dar știu. Mi-a spus Lipan, cât am stat cu dânsul, atâtea nopți, în râpă". Numele Vitoria vine de la Victoria, iar numele lui Nechifor este de origine greacă (Nike-phoros înseamnă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu greu la judecată și se țin și mai greu în București dacă nu le spui cu precizie când pot pleca acasă. Unii dintre ei refuză să vină, „fiind vremea lucrului“, și promit că vor veni, de exemplu, abia „după praznicul Adormirii Maicăi Precistii“. Cererile pentru grăbirea procesului se fac mai ales în lunile ocupate cu agricultura, când următoarea frază se invocă la nesfârșit „și pier în cheltuială dă atâta vreme, acum pe vremea muncii“. „Citația“ sau aducerea la Mitropolie Convocarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
opera unora, de exemplu Isaia, etc., apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile pauline, apoi predici cu tendință dogmatic-polemică (12 contra anomeilor), predici la praznicele împărătești, panegirice în cinstea martirilor, cuvântări ocazionale (Despre statui, cu prilejul căderii lui Eutropiu, etc.), și alte piese a căror autenticitate e încă discutată<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, în rev. Studii
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din povești. Bunăoară, dupa ce și au bătut de moarte soacra cele trei nurori începură a vorbi "despre toiag, năsălie, poduri, paraua din mâna mortului", adică despre
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
opera unora, de exemplu Isaia, etc., apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile pauline, apoi predici cu tendință dogmatic-polemică (12 contra anomeilor), predici la praznicele împărătești, panegirice în cinstea martirilor, cuvântări ocazionale (Despre statui, cu prilejul căderii lui Eutropiu, etc.), și alte piese a căror autenticitate e încă discutată<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, în rev. Studii
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
sale (cuvînt și exemplu), Iisus se referă el însuși la miracolele lui ca la niște dovezi ale naturii sale divine. Iată ce spune Iisus despre credința în miracole (Evanghelia după Ioan, II, 23-25): "Pe cînd era Iisus în Ierusalim, la praznicul Paștelor, mulți au crezut în Numele Lui; căci vedeau semnele pe care le făcea. Dar Iisus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoștea pe toți. Și nu avea trebuință să-I facă cineva măturisiri despre nici un om, fiindcă El însuși
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unor mânăstiri sau locașuri sfinte. Una din cele mai cunoscute este fântâna „Izvorul Tămăduirii” de la mănăstirea Sâmbăta de Sus situată la poalele munților Făgăraș. În vinerea din Săptămâna Luminată, săptămâna cea mare a credincioșilor ce urmează Învierii Domnului, se serbează praznicul Izvorul Tămăduirii, sărbătoarea Maicii Domnului. În vinerea Izvorului Tămăduirii este hramul mănăstirii Sâmbăta de Sus, una dintre cele mai mari sărbători creștine ale Ardealului. Mai întâi a fost izvorul, cu mult mai vechi decât biserica și decât mănăstirea. Izvorul găsit
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
obiectuale greierele și furnica, ursul și vulpea, cocoșul și găina, lupul și oaia, fotoliul și scaunul: Cântărețul urecheat (sau: cântăreț nu poți să fii/ doar de ai urechi zglobii!); Apărătorul găinilor (sau: hoțul când ajunge paznic/ din păziți își face praznic!) etc. În fine, Na-ți-o frântă că ți-am dres-o este subintitulată "Parodii amicale". Acest din urmă element peritextual este un indice exact al modalității scripturale alese aici de Dumitru Spătaru; nu știu, însă, dacă acesta l-a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
știa ce fel de rubedenie era, ținea neaparat să-i arate un film video cu papa. La început nu a vrut să rămână. Apoi se răzgândise. Popa moțăia acum în capul mesei. Terminase demult cocoșul. |sta era tacâmul lui la praznice - un cocoș gras cu mujdei, de nu era în post. De era zi de sec, lua cocoșul viu și-l ducea preotesei. Stiva cu oasele goale, curățate la mare profesionalism, rânduite după tipic aștepta în farfuria din stânga. Lângă clondirul cu
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
pe care, ca un veritabil pungaș, o convinsese să transforme testamentul, frustrându-și proprii copii") a dezvăluit un Caragiale risipitor și lipsit de onorabilitate: "Cum intra în stăpânirea banilor, se pornea pe petreceri, oferind mese copioase, pe care le numea praznicele Momuloaiei. [...] Caragiale era rău platnic. Refuza să-și plătească datoriile chiar când dispunea cu prisos de sumele luate cu împrumut." (Ș. Cioculescu). Aceste trăsături ale paternelului au deteriorat complet relațiile cu Mateiu și pun sub semnul întrebării cel puțin parțial
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
este datoria lor să-și bocească mortul și nu al străinilor. Două sfeșnice cu lumânări străjuiau mortul În cele trei zile, timp În care acesta nu trebuia să rămână singur În odaie. În tot acest răstimp, vecinele veneau să pregătească praznicul. Făceau bureciță, tocmagi, colaci și sarmale. În ultima seară, la cina mortului, În odaia În care era sicriul se mânca și se bea. Dacă era vară se aduceau coroane Împletite cu flori de câmp pe crengi de brad alb. Mortul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dă câte o găleată smălțuită. Trebuie de remarcat solidaritatea vecinilor În astfel de momentele. Ca și În cazul clăcilor și a nunților, la Înmormântări comunitatea era solidară. Începând cu spălarea mortului și continuându-se cu celelalte momente, până ce avea loc praznicul, vecinii erau prezenți oferindu-și gratis serviciile. Până și vasele și tacâmurile se Împrumutau de la vecini. La oamenii mai sărmani din sat li se aduceau și ajutoare alimentare: făină, carne, fructe, legume. La praznicul ce avea loc după Îngroparea defunctului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu celelalte momente, până ce avea loc praznicul, vecinii erau prezenți oferindu-și gratis serviciile. Până și vasele și tacâmurile se Împrumutau de la vecini. La oamenii mai sărmani din sat li se aduceau și ajutoare alimentare: făină, carne, fructe, legume. La praznicul ce avea loc după Îngroparea defunctului participa cine poftea. Mâncarea și un pahar cu vinars se găsea pentru toți. Ceva din trăirile precreștine se pare că uneori mai dăinuie În subconștientul celor de astăzi și poate ceva mai mult În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]