17,304 matches
-
o iubire plină de bucurie și de adorație, în numele căreia mă furișam ca să fac ceva bun, salvator. Nu se mai sfârșește parcă furișatul meu spre dulapul cu oglindă pentru lenjerie, pe care, ca să nu scârțâie, îl deschid nu încet, nu cu precauție (ar scârțâi și mai tare), ci dintr-o singură mișcare; în ușa verde deschisă zboară capul mamei adormite sub lămpița de noapte și acest cap începe apoi să se legene. Fără capăt, chinuitor și, în final, fantomatic, ireal pare totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
rușine, că, pentru prima dată în viață, simt sincer că nu mai vreau să trăiesc. Pe masa pe care stau aruncate cărțile de joc, încep să caut pachetul de cocaină. Toate cărțile stau cu fața în jos. Le ating cu precauție, întorc una, apoi încep să le arunc, să le rup fără nici o noimă, pradă unei tristeți înfiorătoare care crește din cauză că nu dau de cocaină. Da, sigur că da, nu mai este cocaină. Au luat-o Mik și Zander. În cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
poată folosi drept armă. Nu credea că i-ar fi putut fi de cine știe ce ajutor în caz că ar fi avut nevoie să se apere de un eventual atac. Începea să-i pară rău că nu își luase mai multe măsuri de precauție. Intrat în alertă, începu să se întrebe de unde putea să vină pericolul? De jur împrejur era pajiștea acoperită cu iarbă. Privirea nu-i era împiedicată de nimic. Putea vedea până departe, înspre vârful muntelui. Din partea aceea nu îl pândea nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nu se puteau baza că bătrânul va fi în stare să verifice dacă nu cumva dinamita se degradase în timp. Se putea întâmpla o nenorocire, dacă acesta se apuca să desfacă batoanele de exploziv fără să își ia măsurile de precauție necesare. Și așa era un noroc extraordinar că nu-i explo dase în mână cutia pe care o adusese cu el. Neștiind ce se poate întâmpla și cât de periculoasă este, acesta o manevrase fără nici cea mai mică grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ținea evidența afacerii cu cazinoul. Nu transcrisese nimic în agendă, nu pentru că nu ar fi avut ce. Erau destui indivizi care îi datorau bani, dar se speriase prea tare de cât de ușor ajunseseră la el autoritățile, în ciuda măsurilor de precauție pe care și le luase. Știa că fiscul se mișcă greu, ca un uriaș adormit, dar la fel de bine știa și cât de periculos este acest uriaș atunci când se trezește. Se temea de anchetele pe care le puteau face autoritățile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cei doi turci de la ceainărie însă merita să încerce. La Istanbul avea un prieten pe a cărei discreție putea conta. Într-o seară îi făcu o vizită. Încă se temea, așa încât se văzuse nevoit să își ia toate măsurile de precauție. Așteptase să se lase întunericul și schimbase trei taxi-uri înainte de a ajunge la destinație. Coborâse din mașină la distanță de casa unde locuia acesta și străbătuse pe jos restul drumului. Abia după ce se asigurase că nu era nimeni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Discret, însă, sublinie Cristian. Cât mai discret cu putință. E posibil să aibă oameni în diverse locuri, care să-i pună în gardă dacă răscolești prea tare. Trebuie să evităm așa ceva. Dacă prind de veste, își vor lua măsuri de precauție și ne va fi mult mai dificil să îi dăm de gol. Și, cam ce ar trebui să caut? Orice, ridică Toma din umeri. Întrebarea îl cam pusese în dificultate. Cerându-i lui Pop să caute informații despre cei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o distanță acceptabilă, cu sabia scoasă, ținută la umăr. Ținută care trăda nu atît salutul de onoare al străjii față de o aristocrată (a cărei descendență era tot atît de veche ca și a Împăratului), ci mai degrabă o măsură de precauție și chiar un avertisment adresat vizitatorului trufaș din cazemata imperială. „Mă voi arunca la picioarele lui“, Îi șopti ea. „SÎnt pregătit să mor, mamă!“ zise el. Ea Îl Întrerupse tăios, poate prea tăios: „Mon fils, reprenez courage!“ Atunci, pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
zi să stabilească drumul pe care să apuce. Pe când stăteau în jurul focurilor, așteptând să-și astâmpere foamea, s-a apropiat de ei, venind de la Bacău, un călăreț, locuitor din satul Fruntești, pe nume Ion Ciuchi. Acesta s-a apropiat cu precauție de bejenari și, după ce a aflat cine sunt și ce caută, le-a propus să meargă la proprietarul moșiei Filipeni care avea nevoie de oameni pe moșie. Despre toate întâmplările bejenarilor, până sau stabilit în lunca pârâului Dunavăț, din iarna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe bejenarii de după 1805, atunci, în acest caz, aplicarea legii recrutării era o cauză a acestor ample mișcări de populație. Atât de violente au fost manifestările românilor împotriva recrutării încât autoritățile s-au văzut silite să aplice legea cu mare precauție și, evident, în unele locuri, a folosit și arcanul. Tânărul prins pentru armată și cu ajutorul autorităților locale (vornicii, vătămanii, jurații) era dus departe în Imperiu pentru 9-12 ani, lăsând în urmă mare jale pentru mame care-și vedeau feciorii tunși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele erau mai blânde, culese în mijlocul verii: cicoarea, cimbrișorul, osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, mușețelul și pojarnița. Preparatele din aceste plante - iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme, erau folosite direct, singure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne spunea că cenzura bine înțeleasă este ca soarele, când răsare e pentru toți, pentru noi nu e nici o noutate, știam că așa merg lucrurile în lume, dar întotdeauna cei drepți sunt cei care plătesc pentru păcătoși. Cu toate aceste precauții, atât legate de formă cât și de conținut, curând deveni evident că interesul pentru lectura ziarelor scăzuse mult. Mânate de nerăbdarea ușor de înțeles de a împușca și vâna în toate direcțiile, au existat ziare care au crezut că puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cristale făcute din foc alb, însemnând drumul, marcând ruta fugii dezertorilor ca să nu se rătăcească, ca să nu se abată din drum prin scurtături. Prima reacție a responsabililor cu siguranța convoaielor a fost aceea de a lăsa deoparte toate măsurile de precauție, de a ordona călcarea accelerațiilor până la fund, de a dubla viteza, și chiar așa începură să facă, cu bucuria de nestăvilit a șoferilor oficiali, care, așa cum este universal cunoscut, detestă să meargă cu viteza melcului când au două sute de cai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
e ca și cum s-ar fi dat un decret să se facă punte pentru funcționarii publici, iar în ceea ce privește întreprinderile particulare, foarte probabil, cea mai mare parte dintre ele vor rămâne închise toată ziua, să vedem la ce vor duce toate acestea. Precauția și supa de găină n-au făcut niciodată rău unui om sănătos. Istoria universală a tulburărilor ne-a demonstrat de-a lungul vremii că, fie că este vorba de o alterare specifică a ordinii publice, fie de o simplă amenințare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mai mare decât să plângi pentru cineva pe care nu l-ai cunoscut. Inconvenientul acestor digresiuni narative, ocupați cum am fost cu divagații intercalate, este acela că sfârșim prin a descoperi, însă prea târziu, că, deși ne luasem măsuri de precauție, evenimentele nu ne-au așteptat pe noi, că ele sunt deja înaintea noastră și că, în loc să fi anunțat, așa cum este obligația elementară a oricărui povestitor care-și cunoaște meseria, ceea ce urma să se întâmple, nu ne rămâne acum altă soluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Ministrul de interne mâzgăli în grabă câteva cuvinte pe o hârtie pe care o trecu celuilalt, Flerul meu nu mă înșela, îi bănuiam pe tipi de la începutul acestei istorii, la care ministrul apărării răspunse pe aceeași cale și cu aceleași precauții, Am vrut să infiltrăm oameni de-ai noștri printre ei și până la urmă și-au infiltrat ei oamenii printre noi. Prim-ministrul continua să expună concluziile la care ajunsese plecând de la declarația sibilină a ex-ministrului culturii referitoare la faptul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
petiție e bun pentru orice. Președintele se rezemă satisfăcut, îi zâmbi cu toată gura prudentului secretar și spuse, Trebuia să fi început cu asta, puteam să nu mai implic ceva atât de serios precum cuvântul de onoare, O măsură de precauție o garantează pe cealaltă, domnule președinte, Nu-i rău, nu nu, nu-i rău, dar din când în când aruncă o privire în registru, nu cumva să se întâmple să-i treacă prin minte cuiva să adauge ceva la cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
aceasta, nu va întârzia să fie chemat la poliție pentru a i se aplica spaima pe care, aici între noi, i-am promis-o, el însuși a spus-o fără să-și imagineze întreaga amploare a cuvintelor, o măsură de precauție o garantează pe cealaltă, Aveți întotdeauna dreptate, domnule președinte, ochii dumneavoastră văd foarte departe, Da, dar cea mai mare greșeală din viața mea ca politician a fost aceea de a permite să fiu așezat în acest scaun, nu mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și soția medicului ieși cu câinele. Într-o mișcare instantanee, comisarul întoarse spatele, se apropie de o vitrină și rămase acolo privind, așteptând, dacă ea venea pe partea asta, avea s-o vadă reflectată în geam. N-a venit. Cu precauție, comisarul se uită în direcția opusă, soția medicului mergea înainte, câinele, fără lesă, mergea alături de ea. Atunci comisarul se gândi că ar trebui s-o urmărească, că nu aveau să-i cadă galoanele dacă făcea ceea ce făceau la ora asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
producea în gâtlej un sunet răgușit și continuu, un mârâit și mai neliniștitor, de orgă dezacordată la notele grave. E mai bine să vă așezați ca să-și dea seama că n-o să-mi faceți rău. Comisarul se așeză cu toată precauția, păstrând distanța, Cuminte e numele lui, întrebă el, Nu, se numește Constante, dar pentru noi și pentru prietenii mei este câinele lacrimilor, i-am pus numele de Constante pentru că e mai scurt, Câinele lacrimilor, de ce, Pentru că acum patru ani eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
asta, S-a terminat într-un cinema, s-au dus la cinema, Ați verificat dacă exista o altă ușă pe unde ar fi putut ieși fără ca voi să vă dați seama, Era una, dar era închisă, în orice caz, din precauție, i-am spus lui să rămână să supravegheze timp de o jumătate de oră, Pe acolo n-a ieșit nimeni, afirmă agentul. Comisarul se simțea obosit de comedia aceea, Să vedem restul, rezumați-mi restul, ordonă cu o voce încordată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
împotrivă să-i furnizez motivele necesare. Era rândul meu să zâmbesc. Se purta foarte viclean, dar acum se vedea bine care îi era țelul. Avea probabil vreun anumit motiv să ascundă faptul că fugise cu o femeie și folosea toate precauțiile necesare pentru a nu-i dezvălui ascunzătoarea. Am răspuns cu multă hotărâre: — Nevasta dumitale spune că nimic din ceea ce ai putea să faci n-o va determina să divorțeze. În privința asta e absolut hotărâtă. N-ai decât să-ți scoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
frica inițială, căreia agitația unui animal prins În capcană Îi luase locul. Cu mâinile tremurătoare, Își Înfășură pe cap vălul ce Îl purta peste umeri, iar apoi Îi Întinse pe neașteptate mâna, căutându-și călăuza. Dante ieși În stradă cu precauție, pentru a se asigura că nu era nimeni În stare să Îi recunoască. Afară, orașul era cufundat În Întuneric. Dar luna, Înălțată bine pe cer, răspândea suficientă lumină pentru a le Îndruma pașii, În pofida atmosferei Învăluite de umezeala Înecăcioasă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
roman. De cum ajunse afară, o luă la goană, temându-se să nu cumva să fie urmărit de careva. Însă ușa tavernei rămase Închisă, ca și când ar fi construit un soi de hotar inviolabil pentru cei care Își găsiseră adăpost Înăuntru. Din precauție, se lipi oricum de zidul unei căsuțe din apropiere, ascunzându-se În umbra unei porți. În clipa aceea, zări două siluete cotind-o de pe o străduță laterală și apropiindu-se de tavernă, după ce se asiguraseră, printr-o ocheadă furișă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ședea cineva. Dante coborî și se apropie de el, tăcut, pe la spate. Dar se pare că, Într-un fel sau altul, omul Își dăduse seama de prezența lui. - Fii binevenit, priorule. Apropie-te, Îl auzi șoptind. Poetul lăsă deoparte orice precauție. Trecu de masă și se opri dinaintea lui Marcello. Medicul stătea cu ochii Închiși, nemișcat, cu un caiet mare În față. Pe colțul mesei zăcea o clepsidră: nisipul se adunase În Întregime În compartimentul de jos, ca și când omul și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]