5,789 matches
-
pragmata), ceea ce nu înseamnă însă a confunda naturile (physeis), ci a arăta că sunt unite (13); de aceea, Teodot nu crede că se poate vorbi despre două ousiai diferite în Cristos (10) și de aceea a fost considerat uneori drept precursor al lui Eutihie, însă el, așa cum am văzut, nu consideră că ousia și physis sunt identice. La sfârșitul acestei opere, Teodot menționează un tratat al său în trei cărți despre Sfântul Duh, scris anterior, din care n-a rămas nici o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Quintilian), precum și un „dicsioner”, Condica limbii românești (încheiat în 1832). Este o lucrare de proporții monumentale, cu un caracter enciclopedic. Uriașul material adunat aici e folosit pentru alcătuirea altor masive dicționare, eleno-român și româno-elen. G. este și în folcloristică un precursor, prin culegerea Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești (terminată prin 1845), apreciată și de M. Eminescu. Moralistul, cu gustul observației tipologice, și amatorul de subtilități ale limbajului, savurând înțelepciunea și umorul dintr-o vorbă de duh, se regăsesc aici
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
mai eficiente ale accesului la banii publici și la privatizările obținute în condiții preferențiale. Dar un număr restrâns de capitaliști autohtoni - iar controversatul Sorin Ovidiu Vântu este, de departe, cel mai important dintre ei - au reușit să se afirme ca precursori ai unui sistem de instituții de capital private și autohtone suficient de mari pentru a opune o opoziție încăpățânată ofensivei capitalului străin. Toată această istorie de succes a capitalului român se încheie, însă, în 2000, în pragul noului mileniu și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Kaminski, Antoni, 1992, An Institutional Theory of Communist Regimes, ICS Press, San Francisco Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?” Incitatus, București Kissinger, Henry (2005), Diplomația, Editura ALL, București Kirițescu, Costin, 1997, Sistemul bănesc al leului și precursorii lui, Editura Enciclopedică, București Kornai, Janos, 1990, The Road to A Free Economy: Shifting from a Socialist System. The Case of Hungary, W.W. Norton, New York Kornai, Janos, 2001, „Ten Years After The Road to A Free Economy”, în Annual
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
încă înainte de război o serie de volume conținând articole politice: O seamă de cuvinte (1908), Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi (1911), Strigăte în pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o țară neutrală (1915). Următoarele, Mustul care fierbe (1927), Precursori (1930) și Discursuri, publicat postum (1942), vor reflecta curba descendentă a orientării sale ideologice din ultimii ani de viață. Comentând acest aspect, G. Călinescu îl caracterizează pe G. astfel: „foarte bun orator de mase, știind să stârnească toate instinctele populare
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Citind pe Baudelaire, Trenurile ș.a. Ca dramaturg, autorul nu a vădit o mare vocație. Domnul notar înfățișează luptele electorale din vechiul Ardeal, iar în Meșterul Manole, eroul, un sculptor, se vindecă de pasiune prin creație. O mențiune specială merită volumul Precursori (1930), unde poetul apare în postură de evocator liric și uneori patetic al unor mari figuri ale trecutului românesc, precum Avram Iancu, Iosif Vulcan, V. Alecsandri, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Aurel Vlaicu. G. a publicat prin reviste traduceri din Petőfi
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Ardeal într-o țară neutrală, București, 1915; Poezii alese, București, 1915; Cântece fără țară, București, 1916; Două morminte, București, 1916; Poezii, București, 1924; Mustul care fierbe, București, 1927; ed. îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1992; Meșterul Manole, București, 1928; Precursori, cu un portret de Camil Ressu, București, 1930; ed. îngr. și introd. I. D. Bălan, București, 1989; Din larg, București, 1939; Poezii, București, 1941; Discursuri, București, 1942; Versuri, introd. Mihai Beniuc, 1957; Poezii, îngr. și pref. I. D. Bălan, București, 1963; Opere
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
observații despre vechimea și legătura speciei cu modul de viață al unui popor. Remarcând rolul rimei în memorarea proverbelor, le versifică el însuși, uneori îndepărtându-se de spiritul popular. Subliniază rolul lui Anton Pann în culegerea proverbelor și citează alți precursori ale căror lucrări i-au servit, de asemenea, la alcătuirea volumului (Aron Pumnul, Timotei Cipariu, Petre Ispirescu, G. Baronzi, Zaharia Boiu ș.a.). H. are meritul de a fi alcătuit un corpus al proverbelor românești, chiar dacă nu a respectat totdeauna forma
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
marxismului o filosofie a culturii și acordau un loc mai important emoțiilor, În numele unității dintre idee și sentiment. Bogdanov, autorul conceptului de cultură proletara, fusese criticat de Lenin În Materialism și empiriocriticism, fiind exclus din fracțiunea bolșevica, e considerat un precursor al criticilor la adresa elitei politice comuniste și un apărător al autonomiei mișcărilor de masă. Școlile de partid comuniste apar așadar la granița dintre spațiile politic și intelectual, filosofic și literar, școlar și religios, constituind În același timp un loc de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ales printre filosofi. (interviu cu L.V.M.) Școala Superioară a PCUS (SSP) Își dispută dintotdeauna prioritatea cu Academia de Științe Sociale. La SSP se organizaseră ștanduri despre istoria instituției, Școala de Propagandiști Sverdlov de dinainte de război fiind indicată drept un așezământ precursor. Această școală era cea mai mare În raport atât cu dimensiunile aparatului căruia trebuia să-i furnizeze cadre (PCUS), cât și cu numărul de studenți străini, trimiși de alte partide comuniste, care participau la cursurile sale. Amfiteatrul școlii putea să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cf. Kapferer, p. 316). Cu toate acestea, Buhr n-a ezitat să-l omagieze pe Lukács În 1986 În termeni la fel de exagerați precum cei În numele cărora Îl condamnase cu ani În urmă. În noua interpretare a lui Buhr, Lukács devenise precursorul și inspiratorul mai multor filosofi importanți, foarte diferiți, din veacul XX - Adorno și Marcuse, Karl Mannheim și Heidegger. Această nouă formă de apologie, oricât de derizorie ar părea, indică mai puțin căutarea unei legitimități ce se sprijină pe „partid” și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
București) își face un titlu de glorie din a combate toate interpretările anterioare. Criticul bate însă uneori la uși deschise, pledând pentru eliberarea lui Creangă de prejudecata „scriitorului poporal”, sau lansează ipoteze extravagante, văzând în autorul Amintirilor din copilărie un precursor al unanimismului lui Jules Romains. Cu toate acestea, sunt emise o serie de puncte de vedere pertinente și originale, cum ar fi accentuarea „conformației de constructor” a povestitorului (în detrimentul stilului, supralicitat de exegezele precedente), reabilitarea „târgovățului” Creangă (anatemizat de G.
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
publică traduceri din Maurice Maeterlinck, Jean Moréas, José Maria de Hérédia și Paul Bourget. Majoritatea celor care scriu la R. aparțin pleiadei de poeți trecuți prin cenaclul macedonskian și promovează simbolismul, G. Bacovia fiind socotit „un inovator fericit și un precursor al poeziei românești noi”. I.M.
RODICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289293_a_290622]
-
luminate de vis și de lună, codri seculari, stânci etc. R. se distinge prin lirismul pur, printr-o trăire evanescentă, prin vagul melodios desfășurat în imagini de o sugestivitate delicată, fiind considerat de St. O. Iosif și D. Anghel un precursor al lor și al simbolismului românesc. SCRIERI: Novelă de castel, Cernăuți, 1894; Poezii postume, îngr. și postfață St. O. Iosif și D. Anghel, pref. N. Iorga, București, 1908. Repere bibliografice: Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete literare, I, Arad, 1920
ROBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
1930 redactor este Ion Focșeneanu, iar de la numărul 6 doar Ioan Al. Bran-Lemeny. De la numărul 10/1930 revista are subtitlul „Literară și critică”. Inițiatorii publicației doresc „organizarea unei vieți cultural-artistice locale”, precum și „crearea unui suport etico-estetic [...] prin comemorarea marilor noștri precursori” (Cuvântul nostru, 1/1929). Rubrici: „Poezii originale”, „Proză originală”, „Poezii-traduceri”, „Autori și opere străine”, „Recenzii”, „Poșta redacției”“, „Revista revistelor”, „Cronica dramatică”, „Cronica muzicală”, „Ecouri din...”, „Cronica cinematografică”, „Note și ecouri”. R. se deschide cu câteva Rânduri despre St. O. Iosif
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
culturală”, în rubricile ce o compun de-a lungul anilor: „Vitrina literară”, „Cronica literară”, „Recenzii”, „Puncte de lumină”, „Actualități literare”, „Cărți și reviste”, „Cronica dramatică”. Astfel, o anumită ideologizare, deschisă ori mascată, se observă în articole și comentarii: C. Nicolau-Stroești, Precursorul naționalismului. De la Eminescu citire..., C. Pârlea, Misiunea scriitorului român, intervențiile polemice ale lui Stelian Popescu-Segarcea, între care aceea intitulată Vrem îndreptarea păcătosului profesor Eugen Lovinescu ș.a. Totuși, în afara unor asemenea texte tendențioase, în R. sunt găzduite frecvent și articole critice
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
scrierilor lui Petru Movila în limba română în secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Dintre articolele referitoare la autorii români de la începutul secolului al XIX-lea sunt de semnalat cel despre Ion Budai-Deleanu, autor tratat de Mihai Mitu că precursor al studiilor de slavistica în România, și cel datorat lui Ion C. Chițimia despre Gh. Asachi și scriitorii polonezi Adam Naruszewicz și Adam Mickiewicz. Abordând perioadă modernă, Ion C. Chițimia privește Cântarea României în raport cu creația lui Adam Mickiewicz, Virgil Șoptereanu
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
din Voltaire și Jean-François Regnard, dar și din Lamartine, și autor al unor ode de factură clasicistă. Simțind că i se apropie moartea, credea că va sfârși asemenea lui Nicolas Gilbert, inamic înverșunat al enciclopedismului și socotit de exegeții r. precursor al acestei direcții poetice. În același timp comentatorii lui Scavinschi vor pune în lumină „inaderența sa la estetica romantică”. În acei ani, precum și în cei care vor urma, r. românesc se va înfățișa statornic ca un Ianus cu două fețe
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
Mitropolitul Andrei Șaguna, Sibiu, 1909; Nicolae Dobrescu, Mitropolitul Andrei Șaguna, București, 1909; Ioan Lupaș, Viața și faptele lui Andrei Șaguna, București, 1926; Const. P. Secelea, Dreptul canonic în literatura românească. Opera lui Andrei baron de Șaguna, Iași, 1927; Octavian Goga, Precursori, București, 1930, 181-192; Pomenirea mitropolitului Andrei Șaguna, Sibiu, 1933; Iorga, Oameni, I, 44-48, II, 351-358, III, 140-141; Gh. Tulbure, Mitropolitul Șaguna, Sibiu, 1938; Iacob Mârza, Gramatica lui Andrei Șaguna, LR, 1971, 1; Dicț. lit. 1900, 821-822; Pompiliu Teodor, Andrei Șaguna
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce la suprafață, în planul investigațiilor psihologice, mișcările interioare obscure, determinările inconștiente, instinctuale, o intuiție freudiană, prozatorul având și aici rol de precursor. Între marile romane, obișnuia să se destindă realizând scrieri epice de dimensiuni mai reduse. După Ion și Pădurea spânzuraților, a publicat Adam și Eva, o carte căreia i-a păstrat o afecțiune specială. E un roman al iubirii, văzută ca
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
credința că, trăgându-și sevele din istorie, din realitatea autohtonă, din creația populară, ea cată să fie „expresia vieții unei nații”. Prețuitor al tradiției, ideea moștenirii culturale („clironomia părintească”) apare, la el, ca o consecință firească. Pe de altă parte, precursor al junimismului prin criticismul său, scriitorul anticipează, prin șarjele împotriva „imitației necugetate” și a stricătorilor de limbă, campania pe care o va desfășura Titu Maiorescu. Cerând unui critic să aibă o „giudecată nepărtinitoare”, el refuză să admită ceea ce numește „socotințile
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
linia frontului, cu frustrările și deseori cu tragediile trăite de combatanți. Și în acest volum, și în proza scurtă din Păcate (1918) considerațiile sunt vii, directe, demitizante, cuprinse în notații abrupte, relevante. Lui E. Lovinescu L. îi apare ca un precursor al literaturii române de condamnare a războiului, versurile sale oferind imaginea unui prim material, insuficient prelucrat artistic, regăsit în poeziile de gen ale lui Camil Petrescu. Dacă proza și mai ales versurile i-au fost comentate în câteva cazuri cu
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
toată aparența lor științifică - mult mai speculative și arbitrare decât cele socioaxiologice. Corespondența cu gene specifice sau combinații de gene este încă o presupunere. Deocamdată se folosește vechea cvasitautologie a lui McDaugall - la care Pugh se raportează expres ca la precursorul direct -, și anume: omul se afiliază pentru că există instinctul de afiliere, iubește datorită instinctului de iubire, este cinstit în virtutea instinctului de a fi cinstit ș.a.m.d. În al treilea rând, în măsura în care abordarea genetico-etiologică rămâne cât mai aproape de achizițiile cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
formule viitoare. S. o subintitulează „comedie tragică”, denominație ce preludează „farsa tragică”, cultivată ulterior. Tehnica lui e una clasică, în linia lui I. L. Caragiale, însă aliajul de comic și tragic face din autorul Patimii roșii, într-o anume privință, un precursor al teatrului absurdului. Dacă în Letopiseți (1914), text de inspirație istorică, sondajul psihologic constituia o preocupare dependentă, subordonată, devenită până la urmă stânjenitoare prin exces, în Patima roșie investigarea stărilor sufletești constituie însăși rațiunea de a fi a piesei. Noutatea acestei
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Bătrânețe, Nădlac, 2002 (în colaborare cu Corneliu Barborică și Florin Bănescu); Martin Prebudila, Un rezervist fără piele de rezervă, Nădlac, 2002 (în colaborare cu Florin Bănescu). Repere bibliografice: Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 73-76; Valeriu Bârgău, Generația ’80. Precursori & urmași, Deva, 1999, 123-125; Florin Bănescu, Mușchetarii Câmpiei de Vest, Nădlac, 2000, 33-40, 49-52; Datcu, Dicț. etnolog, III, 148; Gheorghe Mocuța, Pe aceeași arcă, Arad, 2001, 86-90. I. D.
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]