2,576 matches
-
de Est, unde există candidați la un statut de pol, dar unde tiparele independenței economice și instituționale sunt slab dezvoltate. Aceasta reflectă efectele de socializare generate de nucleul liberal, precum și efectul lor asupra periferiei sistemului. A doua trăsătură distinctivă a predicțiilor liberale este accentul pus pe impactul forțelor sistemice asupra structurii politice interne a principalelor puteri din sistemul internațional. Liberalismul anticipează că va apărea o perioadă de tranziție lentă, în care state importante vor fi presate constant să internalizeze normele păcii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
internațional. Liberalismul anticipează că va apărea o perioadă de tranziție lentă, în care state importante vor fi presate constant să internalizeze normele păcii democratice. Tiparul schimbării la nivelul structurii identității interne a statelor generează, prin urmare, și un set de predicții privind tendințele comportamentale din sistemul internațional, set distinct în raport cu modelul liberal. În general, liberalismul oferă o agendă de cercetare mai extinsă geografic și care pătrunde mai adânc în interacțiunile intern-internațional decât cea rezultată în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști. Această
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
din sistemul internațional, set distinct în raport cu modelul liberal. În general, liberalismul oferă o agendă de cercetare mai extinsă geografic și care pătrunde mai adânc în interacțiunile intern-internațional decât cea rezultată în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști. Această agendă poate separa predicțiile teoriei liberale de perspectivele teoretice concurente, și indică un set posibil de criterii comportamentale prin care aceste predicții pot fi măsurate. Privit astfel, sfârșitul Războiului Rece a deschis un context istoric unic pentru evaluarea comparativă a predicțiilor diferitelor modele teoretice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
geografic și care pătrunde mai adânc în interacțiunile intern-internațional decât cea rezultată în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști. Această agendă poate separa predicțiile teoriei liberale de perspectivele teoretice concurente, și indică un set posibil de criterii comportamentale prin care aceste predicții pot fi măsurate. Privit astfel, sfârșitul Războiului Rece a deschis un context istoric unic pentru evaluarea comparativă a predicțiilor diferitelor modele teoretice ale politicii internaționale (Huntley, 1996, p. 72). Pe scurt, se poate ca instituționaliști proeminenți să fi conceput greșit
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
agendă poate separa predicțiile teoriei liberale de perspectivele teoretice concurente, și indică un set posibil de criterii comportamentale prin care aceste predicții pot fi măsurate. Privit astfel, sfârșitul Războiului Rece a deschis un context istoric unic pentru evaluarea comparativă a predicțiilor diferitelor modele teoretice ale politicii internaționale (Huntley, 1996, p. 72). Pe scurt, se poate ca instituționaliști proeminenți să fi conceput greșit natura relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, iar astfel să fi subestimat posibilitățile de realizare a unei sinteze generale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Mearsheimer, 2001). Mearsheimer prezice o revenire la multipolarism în Europa, în timp ce Layne și Waltz pun accent pe apariția unei multipolarități la nivel global, în care Germania, Japonia și China se afirmă și balansează puterea SUA. Totuși, există asemănări fundamentale între predicțiile lor privind politica externă germană. Fiecare autor consideră că unificarea va face ca Germania să caute o poziție mult mai importantă în cadrul sistemului internațional. Mai mult, fiecare recunoaște că, în lipsa unei amenințări sovietice puternice, dispare nevoia ca Germania să fie
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mai moderată, compatibilă cu o versiune modificată a neorealismului, care păstrează unele afinități cu argumentele neorealiste (Baring, 1994; Garton Ash, 1994; Gillessen, 1994; Joffe, 1994; Schollgen, 1994; Schwarz, 1994; Bluth, 1995; Otte, 2000). În timp ce aceste analize acordă o importanță diferită predicțiilor mai dure ale neorealismului, autorii sprijină enunțul neorealist potrivit căruia schimbările din sistemul internațional vor încuraja un comportament mai independent decât în trecut al Germaniei în cadrul instituțiilor multilaterale. Neorealiștii au identificat diverse aspecte ale procesului de unificare ca reflectându-le
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mai dure ale neorealismului, autorii sprijină enunțul neorealist potrivit căruia schimbările din sistemul internațional vor încuraja un comportament mai independent decât în trecut al Germaniei în cadrul instituțiilor multilaterale. Neorealiștii au identificat diverse aspecte ale procesului de unificare ca reflectându-le predicțiile despre strategiile Germaniei după Războiul Rece. Mai întâi, administrația Kohl nu consultat opinia anglo-franceză în chestiunea unificării germane înainte de a face din această politică un obiectiv declarat. În al doilea rând, negocierile cu Uniunea Sovietică și Polonia privind unificarea au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rusiei. Așadar, ele au depășit mult pașii anteriori în această direcție (Hyde-Price, 2001, pp. 158-159). În general, se poate afirma că, în anii 1990, Germania a "revenit la normalitate" în politica sa externă (Heilbrun, 1994, p. 48). În concordanță cu predicțiile neorealiste, Germania a renunțat la multe dintre neclaritățile constituționale și politice pe acest subiect, în lumina punctelor slabe ale reacției pur diplomatice la crizele internaționale. De asemenea, neorealiștii ar putea evidenția eforturile germane de a consolida integrarea pentru apărarea europeană
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
franco-german cu Uniunea Europeană. Potrivit interpretării neorealiste, această situație pune presiuni asupra procesului general al integrării și reflectă începutul deteriorării cooperării internaționale din Europa, apărută la adăpostul Războiului Rece. În general, o serie de evoluții pot fi interpretate în termeni favorabili predicțiilor neorealiste în ceea ce privește strategiile germane după 1989. Aspecte semnificative ale comportamentului Germaniei trimit la apariția unei poziții unilaterale mai agresive în instituțiile internaționale. Există și semne ale incompatibilităților dintre interesele Germaniei unite și interesele SUA, precum și cele ale partenerilor europeni ai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sau bunăstării lor în sistemul internațional, statele vor urmări activitatea instituționalizată. Totuși, unde instituționalizarea impune costuri nete statelor, care presupun acomodări și ajustări semnificative, probabil că statele vor respinge opțiunile instituționale. Instituționaliștii pot prezenta dovezi semnificative pentru a-și sprijini predicțiile referitoare la strategiile Germaniei începând cu 1989. Mai întâi, nu este clar dacă interpretarea neorealistă a procesului de unificare satisface pe deplin. Kohl a intenționat în mod expres ca unificarea să fie ancorată atât în CE, cât și în NATO
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
diverse aspecte (Hyde-Price, 1996, pp. 187-188). Dintr-o perspectivă instituționalistă, angajamentul Germaniei față de instituțiile de securitate europene reflectă beneficiile funcționale ale acestora. Evoluția atitudinilor Germaniei față de recursul la forță în afara zonei NATO poate fi interpretată și ca o reflectare a predicțiilor instituționaliste. Maull afirmă că Germania unificată va rămâne o "putere civilă", manifestând un angajament puternic față de multilateralism și "concentrarea de mijloace non-militare, în primul rând economice, pentru asigurarea obiectivelor naționale" (Maull, 1991, p. 92). Analiza lui Maull este compatibilă cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
instituționaliste. Maull afirmă că Germania unificată va rămâne o "putere civilă", manifestând un angajament puternic față de multilateralism și "concentrarea de mijloace non-militare, în primul rând economice, pentru asigurarea obiectivelor naționale" (Maull, 1991, p. 92). Analiza lui Maull este compatibilă cu predicția instituționalismului potrivit căreia cadrele multilaterale în care a participat Germania începând cu anii 1950 își vor menține valoarea pentru această țară după Războiul Rece. Potrivit lui Maull, comportamentul Germaniei în timpul crizelor din Bosnia și Kosovo vine în sprijinul opiniei lui, potrivit
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
UE și GATT, cât și pe o bază bilaterală (Zhurkin, 1996, pp. 212-216). Din nou, instituționaliștii pot să interpreteze acest fapt ca reflectând o logică funcțională. Astfel, aspecte importante ale strategiilor economice germane la nivel global pot fi compatibile cu predicția instituționalismului potrivit căreia Germania, ca stat cu stimulente puternice pentru a se folosi de instituțiile economice internaționale, va tinde să depindă foarte mult de ele. Unele aspecte ale sprijinului Germaniei pentru integrarea europeană pot favoriza și o interpretare instituționalistă a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Anderson, 1999, p. 53). Lărgirea Uniunii Europene contribuie la procesul de stabilizare a Europei Centrale și de Est și oferă Germaniei câștiguri mari de pe urma avantajului său comparativ în comerțul cu această regiune (Otte, 2000, pp. 141-145). Astfel, în concordanță cu predicțiile instituționaliste, există beneficii concrete pentru Germania în urmărirea acestei politici. De asemenea în concordanță cu teoria instituționalistă, politicile comerciale și de asistență ale Germaniei în regiunea europeană centrală și de est au un caracter puternic multilateral pentru că ele se derulează
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și de asistență ale Germaniei în regiunea europeană centrală și de est au un caracter puternic multilateral pentru că ele se derulează în cadrul UE (Katzenstein, 1997, p. 22). Totuși, rămân anumite aspecte ale strategiilor germane care sunt dificil de corelat cu predicțiile instituționalismului. În timp ce Germania are, într-adevăr, stimulente puternice fie pentru a lărgi, fie pentru a adânci Uniunea Europeană, este mai puțin clar dacă urmărirea ambelor obiective simultan îi servește interesele. Contradicțiile implicate de urmărirea unei astfel de politici devin tot mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
efectelor, la nivel internațional în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipă că statele care adoptă preferințe ce reflectă o orientare de securitate competitivă sau o tendință economică mercantilistă vor cunoaște presiuni în sensul internalizării unei identități liberale. Vom evalua această predicție la finalul secțiunii care abordează opțiunile strategice ale Germaniei unificate. Mai întâi, totuși, este necesar să stabilim că se poate considera că rolul jucat de factorii interni în modelarea politicii externe a Germaniei în perioada după Războiul Rece este mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Germania obține cel mai mult, Germania plătește cel mai mult și, în final, Germania câștigă. (Markovitz și Reich, 1997, pp. 180-181) Alți autori evidențiază trăsături în aceeași măsură distinctive ale preferințelor Germaniei față de integrarea europeană în perioada post-Război Rece. Contrar predicțiilor instituționaliste, acești analiști nu văd neapărat o contradicție între angajamentul Germaniei de a lărgi și a adânci, simultan, UE. Din nou, se folosește ideea de putere constitutivă pentru explicații în acest sens. Din această perspectivă, corespondența apropiată dintre instituțiile politice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
modului în care Germania și-a urmărit politica externă în anii 1990. Beneficiile aduse de apartenența la instituții nu au împiedicat-o, pur și simplu, să facă alegeri importante cu privire la angajamentele sale instituționale. Însă aceasta nu înseamnă că schimbările validează predicțiile neorealiste despre politica externă germană, pentru că, se pare, schimbările strategiilor Germaniei din anii 1990 nu numai că i-au menținut, ci i-au și consolidat angajamentul față de cadrele multilaterale în interiorul cărora funcționează. Astfel devine oportună o analiză bazată pe un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de Japonia în perioada 1989-1999. Pe baza acestei discuții vom concluziona cu privire la tipul reacției Japoniei față de sfârșitul Războiului Rece, precum și la opțiunile strategice care i se prezintă în sistemul internațional emergent. Neorealismul Unii analiști folosesc modelul neorealist pentru a face predicții cu privire la comportamentul Japoniei în sistemul internațional post-Război Rece (Layne, 1993; Waltz, 1993; Layne, 1996; Mearsheimer, 2001). Acești comentatori au anticipat că sfârșitul Războiului Rece va cauza presiuni structurale pentru schimbare în relațiile Japoniei cu alte puteri majore. În lipsa amenințării sovietice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
considera că dificultățile economice actuale ale Japoniei îi cresc stimulentele pentru a urmări o politică externă mai independentă și asertivă, cu scopul de a-și spori influența relativă. Prin urmare, schimbarea sensului destinului economic al Japoniei nu subminează neapărat semnificația predicțiilor neorealiste, care depind de stimulentele structurale ale Japoniei de a balansa împotriva poziției dominante a SUA. Există semnale că statutul Japoniei de potențial rival al SUA duce la tensiuni în cadrul alianței americano-japoneze pentru securitate. Războiul din Golf a fost cel
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
consideră că merită ... statutul [de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU]. ... Totuși, există o preocupare că acesta va depinde de disponibilitatea Japoniei de a participa la ... activități de luptă" (Akaha, 1995, p. 68). Astfel de opinii se potrivesc predicției neorealiste potrivit căreia Japonia va căuta beneficiile statutului de membru în Consiliul de Securitate al ONU (dreptul de veto și prestigiul), evitând, concomitent, costurile asociate. Mai mult, nu este contradictoriu ca neorealiștii să interpreteze legislația OMP a Japoniei ca un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în fața presiunilor externe. Japonia ar putea urmări aceste două strategii simultan, folosindu-se de politica pe riscului pentru a-și maximiza interesele și, în același timp, a-și minimiza angajamentele. Dimensiunea economică a strategiilor Japoniei oferă și indicii care favorizează predicțiile neorealiste despre politica sa externă. Începând cu 1989 există tensiuni în relațiile SUA-Japonia. Gilpin identifică într-un mod convingător cauza acestor tensiuni în statutul Japoniei, de rival politic și economic al SUA. În timp ce conflictele generate de dezechilibrul comercial SUA-Japonia au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în general de acord că presiunile străine (mai ales din partea SUA) sunt singurul factor important care explică deschiderea pieței" (Mulgan, 1997, p. 171; vezi și Bullock, 2000). De asemenea, relațiile economice ale Japoniei cu CEE/UE prezintă dovezi semnificative în favoarea predicțiilor neorealiste. La începutul anilor 1990, relațiile dintre Japonia și Europa au fost tulburate de dispute privind comerțul, competiția industrială fiind acerbă mai ales în domeniul producției de automobile (Inoguchi, 1991; Lehmann, 1992). Evoluția relațiilor dintre Japonia și Europa a erodat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
nu există dovezi clare ale implicării Japoniei în propunerea EAEG sau ale "manevrei decalajului cultural" cu scopul obținerii hegemoniei regionale, acestea rămân posibilități distincte. Astfel, strategiile economice ale Japoniei în Asia de Est ar putea fi interpretate în sens favorabil predicțiilor neorealiste. În general, există tendințe semnificative care susțin o evaluare neorealistă a strategiilor Japoniei între 1989 și 1999. Tensiunile au apărut mai întâi la începutul anilor 1990, când diplomația prin cecuri a Japoniei din timpul Războiului din Golf a fost
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]