7,320 matches
-
Gheorghe Grigurcu Aapărut recent, într-o a doua ediție, volumul de versuri Miresme din stepă al unui poet uitat, Ion Buzdugan (1887-1967), sub îngrijirea devotată a lui C. D. Zeletin, care l-a însoțit cu o prefață și cu o prezentare semnate de N. Iorga. Ion Buzdugan: un mare basarabean. Militant pentru unirea Basarabiei cu patria-mamă, împlinită în 1918, prin votul Sfatului Țării, al cărui secretar a fost, acesta se cuvine privit azi sub două unghiuri. Negreșit
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
lui Ion Bogdan Lefter e mai presus de orice discuție. Nu doar ca nivel de competență (el fiind, într-adevăr, cel mai prob cunoscător al operei lui Dimov), dar și ca tip de realizare (deopotrivă editorială și interpretativă). Cele trei prefețe ale volumelor, însumând aproape o sută de pagini, reprezintă, în fond, mult mai mult decât niște texte de escortă. Nicăieri poetica lui Dimov n-a fost citită cu mai multă acribie. (Precedentul record deținându-l, de altfel, tot Ion Bogdan
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
imparțialitate. Încă o notă doar, în finalul acestei cronici. Există, în ultimul volum al lui Leonid Dimov, un poem intitulat Mesajul și dedicat lui Mircea Ivănescu (alături de care, cum știm, acesta a publicat și o carte, Amintiri). Comentându-l în prefață, Ion Bogdan Lefter îi recunoaște caracterul abscons. L-am întors, curios, pe toate părțile și m-am văzut nevoit să subscriu. Mostra e pentru eventualii cititori ai României literare pasionați de detectivism: „«Dacă ai pricepere, spune». Mi-am lăsat tocul
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
Adina Dinițoiu Cosmin Perța, Radu G. Țeposu - Rafinament și intuiție, prefață de Horea Poenar, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2012, 104 pag. Micul studiu publicat de Cosmin Perța anul acesta la Editura Muzeul Literaturii Române, Radu G. Țeposu - Rafinament și intuiție, are, înainte de toate, meritul de a readuce în prim-plan
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
el verdicte valorice. De altfel singurul loc unde Dinu Pillat e rău în sens critic privește desființarea poeziei lui Ovid Densușianu, profesorul de filologie pricepîndu-se să teoretizeze poezia simbolistă, dar nu să o și scrie. Strădania lui George Ardeleanu din prefață de a face din Dinu Pillat un istoric literar înzestrat cu virtuți critice e plauzibilă sub unghiul simpatiei față de un intelectual de legendă, cum e autorul romanului Așteptînd ceasul de apoi. Dar parcurgerea studiilor și exegezelor din Spectacolul rezonanței nu
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
lui George Ardeleanu către opiniile lui Marin Bucur sau ale lui Al. Săndulescu, care întăresc părerea că structura lui Dinu Pillat nu e de istoric și exeget, ci de romancier get-beget, pot fi luate drept căi de a ridica temperatura prefeței, mă- rindu-i tensiunea și înviorîndu-i ritmul. Altminteri, George Ardeleanu se vrea apărătorul unei cauze pierdute din capul locului. Alături de paginile de evocare, ce atrage în volum sunt filele de corespondență, mai ales cele trei epistole către G. Călinescu, din care
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
ale lui Andy Warhol la rechinii murați ai lui Damien Hirst, prilejuindu-le totodată să facă cunoștință cu artiștii și să descoppere secretul artei moderne. Will Gompertz, arts editor la BBC și fost director la Țațe Gallery, afirmă chiar în prefață volumului: „Ambiția mea a fost să scriu o carte plină de informații și dinamica, nu o lucrare academică. (...) Sursă de inspirație pentru această carte a fost un one-man show în care am jucat la Edinburgh Fringe Festival în 2009. Scrisesem
O lecție de istorie a artei moderne, semnată de cel mai bun profesor pe care nu l-ați avut () [Corola-journal/Journalistic/42202_a_43527]
-
preconizate, care vor dărui în limba română variata operă, deopotrivă critică și eseistică, a marelui artist (premiul Nobel, 1948). Atent concepută, cartea conține traduceri de Șerban Foarță, Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu și Șerban Foarță @ Adriana-Carmen Racoviță, o edificatoare și erudită prefață de Ștefan Stoenescu, o cronologie alcătuită de Ioana Zirra, precum și indispensabile note datorate lui Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu și Ștefan Stoenescu. Cel din urmă, dăruit profesor și traducător, descrie sintetic, deja prin titlul prefeței, evoluția complexului univers liric al acestui
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
Adriana-Carmen Racoviță, o edificatoare și erudită prefață de Ștefan Stoenescu, o cronologie alcătuită de Ioana Zirra, precum și indispensabile note datorate lui Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu și Ștefan Stoenescu. Cel din urmă, dăruit profesor și traducător, descrie sintetic, deja prin titlul prefeței, evoluția complexului univers liric al acestui reprezentant de seamă al modernismului european: este vorba de o elaborare a unei „noi expresivități textuale”, pe traiectoria descrisă de „angajările Sinelui însingurat” atât în structurarea unui „discurs meditativ asupra imperativelor istoriei”, cât și
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
de poeme în proză. O poveste mongolă și africană, dar și o poveste himalayană. Scriitorii buni sunt niște Șeherezade. Andrei Mocuța e o admirabilă Șeherezadă, iar romanul său, cel pe care urmează să-l citiți: Șercan” (Petru M. Haș, în prefața cărții, O vacanță Zen).
Povestea omului-glob by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4284_a_5609]
-
faptul că era vorba de un roman, într-atât de neobișnuită era formula lui. Această schimbare de atitudine nu e lesne de explicat. Am recitit romanul cu ocazia reeditării în seria de la „Jurnalul Național”, în 2009, când am scris și prefața, fără să am un răspuns la întrebarea neașteptatei lui actualități. Nu e un roman care se citește ușor. Stilul e prețios și arhaizant iar subiectul nu poate fi povestit în două cuvinte. Lumea descrisă e de mult apusă. Ediția din
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
care s-au simțit protejați de instituțiile statului care ar fi trebuit să îi sancționeze. Această ultimă zbatere reprezintă dovada clară a felului în care au administrat atât la nivel local, cât și la nivelul administrației centrale, fiind însă doar prefața a ceea ce pregătesc pentru următoarele două zile, în special pe data de 10 iunie. Mai precis, o imensă fraudă electorală pe care au exersat-o cu succes în ultimii ani", a spus Robert Negoiță. Disperarea cu care PDL se luptă
Disperare în PDL: Liviu Negoiţă clonează ziarul "Ring" pentru campanie () [Corola-journal/Journalistic/44464_a_45789]
-
meu blug, într-o antologie tematică din seria lansată de Editura Art. Epoca nesului, ca anexă în studiul lui Andrei Oișteanu despre Narcotice în cultura română, în sfârșit, Eminescu reprezintă forma amplificată și nuanțată (publicată în cele din urmă ca prefață la ediția a doua din Visul chimeric) a mai vechiului Fapte, din, probabil, cel mai celebru număr al vechii Dileme. Se adaugă câteva evocări ale unor scriitori dispăruți, preluate, dacă nu mă înșală memoria, din Evenimentul zilei (Mariana Marin, Ion
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
ani: Postmodernism and Cultural Identities. Conflicts and Coexistence (The Catholic University of America Press, 2010). Cu o lăudabilă celeritate ea vede acum lumina tiparului pe românește datorită Laurei Carmen Cuțitaru (Editura Universității „Al.I.Cuza” din Iași, 2011). O oportună prefață a lui Codrin Liviu Cuțitaru întovărășește traducerea. Din fericire a fost aleasă tocmai această privire de ansamblu asupra postmodernismului cultural, social și politic; existau încă cel puțin două scrieri recente ale profesorului de la Washington care ar fi meritat o variantă
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
1984, în două volume, în traducerea și cu notele lui Mircea Ivănescu, apărută la vechea Editură Univers. În 1996, sub dubla siglă Editura Univers / Editura Fundației Culturale Române, cartea a fost repusă în circulație într-un volum masiv, cu o prefață de Ștefan Stoenescu, prin simpla reluare a textului din 1984. Iar acum, în 2012, cititorul poate achiziționa ediția cu coperte negre de la noua-vechea editură Univers. Nu cunosc împrejurările în care a fost posibilă tipărirea unei cărți de asemenea amploare fără
Joyce și alți clasici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4485_a_5810]
-
a le spune astfel, adică versiunea lor nemodificată de cenzură sau de autocenzură, precum și o reprezentare a întregului unei elaborări care a dorit să fie și altceva decât s-a întrevăzut până acum, consultând ediția primă. Dar Ion Pop, în prefață, spune mai bine despre ce este vorba : „Teritorii este, mai mult decât o carte-jurnal sau una de memorii, una pur și simplu de proză, foarte bine scrisă, revelatoare în primul rând pentru autoportretul sui generis pe care autorul și-l
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
sănătate, ani mulți, bucurii și fericire, fiindcă tot ce poate rămâne din viață și strădaniile noastre sînt bucuriile și gândurile bune ce le putem lăsa semenilor și urmașilor. Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava Suceava, 2009 Prefață la prima ediție. Nota autorului Poșta și telecomunicațiile a avut întotdeauna un rol însemnat în viața socială, administrativă și economică a țării. A asigurat legături rapide între membrii societății, între instituțiile statului și a înlesnit informarea și culturalizarea populației. Cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acuzat de Nicolae Iorga, care deplângând lipsa de idei din presa românească, l-a inclus - fără să-l numească - printre cei câțiva „pretențioși“ ce vântură doar simulacre de idei. Nae Ionescu era la curent cu aceste șoapte și insinuări. În prefața Rozei vânturilor, prevede că unii l-ar putea învinui de inconsecvență sau de lipsă de originalitate chiar și în opera sa publicistică. „Dar ce însemnează originalitate pentru un om care știe că, așa după cum nu poate sări peste umbra lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cunoscută în 1936, când publicase studiul pregătitor Antinomiile credinței. Religie și filosofie.) III Acuzații la scenă deschisă. Actul doi Editorii operelor lui Nae Ionescu au răspuns acuzațiilor lui Zevedei Barbu - fără să-i facă onoarea de a-l numi - în prefața celui de-al treilea volum al seriei de cursuri. Semnată colectiv, ea a fost redactată de Constantin Noica, Mircea Vulcănescu și Constantin Floru. Fraza „Unii recenzenți au făcut o vină editorilor din lipsa referințelor la literatura chestiunii în subsolul textului
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vină editorilor din lipsa referințelor la literatura chestiunii în subsolul textului lecțiilor, care n-ar fi lipsit dacă profesorul și-ar fi publicat singur cursurile“ îl vizează pe secretarul de redacție al revistei Saeculum. Putem presupune că această secțiune a prefeței i-a revenit lui Noica, în calitate de fost colaborator al revistei cu pricina. Întrucât răspunsul a fost ignorat de dezbaterile purtate în jurul acuzației de plagiat, se cuvine a-l reda aici în întregime: „În publicarea cursurilor, editorii nu s-au ocupat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu o citează pe Sfânta Tereza de Ávila pentru viziunea mistică a trinității, la fel ca Underhill. Aceasta o expune după cartea lui Henri Delacroix, Études d’histoire et de psychologie du mysticisme (1908), pe care o recunoaște în prefață drept o sursă majoră de inspirație a cărții sale. Nae Ionescu era de mult familiar cu Sf. Tereza, pe care o pomenește adesea atât în cursuri, cât și în publicistică. Un alt exemplu comun la cei doi autori este acela
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
citate din monografia Bergson (1926) a lui Jacques Chevalier. Marta Petreu se pune din nou într-o flagrantă contradicție atunci când consideră cele două introduceri în metafizică - a lui Bergson și a lui Petrovici - drept posibile surse ale metafizicii naeionesciene. În prefața cărții sale, Ion Petrovici scrie: „Dintre punctele atinse, autorul atribuie o însemnătate specială criticii pe care a făcut-o metodei bergsoniene, a cărei modă strălucitoare a câștigat o bună parte a intelectualilor noștri și mai ales a tinerimii noastre studioase
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a câștigat o bună parte a intelectualilor noștri și mai ales a tinerimii noastre studioase.“ Poziția metafizică pe care se situează Petrovici nu este potrivnică numai lui Bergson, ci și gândirii lui Nae Ionescu, așa cum se poate vedea în continuarea prefeței sale: „Deosebit de convingerea profundă că bergsonismul - cu tot prestigiul și cu toate meritele părintelui său - este o teorie unilaterală, mai avem și credința că în actualul stadiu cultural al țării noastre o doctrină intuitivă-mistică nu ar fi cea potrivită. Țările
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe o linie mai pură" calitățile de "poet romantic" (Prefața, op. Cit.); Al. PIRU: în Pe-o gură de rai, versul lui Emil Botta s-a decantat și sublimat într-o elegie romantică suavă în sunet de flaut, de rezonanță eminesciană" (Prefața la vol. Scrieri, I, Emil Botta, București, Ed. Minerva, 1980, p.11). 19 Dinu PILLAT, Mozaic istorico-literar. Secolul XX, București, Editura pentru Literatură, 1969, p.140. 20 Vladimir JANKELEVITCH, Tratat despre moarte, Timișoara, Ed. Amarcord, 2000, p.152 . 21 Calinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
amplifica enigma nu va fi niciodată rezolvată, ci chiar amplificată prin dispariția inexplicabilă a personajului în jurul căruia se țese misterul, în vreme ce Beatitudine își găsește finalitatea în deconspirarea unui episod adulterin, ocultat de multitudinea amănuntelor amplasate în poziții-cheie ale textului. În prefața sa la romanul Femeia în fața oglinzii, Ion Bogdan Lefter vorbește despre distincția care a semnalat apariția modernismului, cea dintre subiectivitate și obiectivitate - cea din urmă, spune criticul, reprezintă apanajul secolului al XIX-lea și al balzacianismului, de care scriitorii proustieni
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]