61,077 matches
-
artiștii români se manifestă mai des. Principesele urmează lecțiunile de muzică regulat. Regina noastră se reîntoarce din străinătate, unde la Desr (?) în Franța, a urmat o cură. Micul prinț, Mirces, venit și el pe lume în timpul marilor evenimente ce se pregăteau, a dat prilej de mai multă suferință augustei lui mame, care în urma aceasta, a trebuit să-și refacă sănătatea zdruncinată. La reîntoarcerea sa în București, găsi pe micul copilșț părăsitde credincioasa lui nursămunteancă, Floarea, care într-o bună zi o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
făcut intrarea dimineața în oraș, făcând chiar pe soldații ocupanți să râdă cu lacrimi, de asemenea trăsnaie! Populația nu era de loc liniștită, în schimb trecea prin clipe de mari încercări. Se apropiau sărbătorile Crăciunului prin spitalele soldaților germani, se pregăteau tradiționalii pomi de Crăciun. La un asemenea pom făcut pentru răniți, la spitalul Brâncovenesc, fui rugată - însă aceastărugăminte era un fel de ordin milităresc - de a cânta ceva pentru suferinzi. Chip de împotrivire n-ar fi fost, deoarece mă temeam
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și bucuroasă în așteptarea evenimentelor ce vor veni. Ziarele românești apărură din nou, aducând de astă dată vești îmbucurătoare de pe frontul moldovenesc. Germanii se retrăgeau pe capete, pierzând ultimele bătălii și după un interval de timp. Bucureștii în sărbătoare se pregăteau să primească în triumf familia regală și ostașii noștri învingători. Și într-adevăr, într-o zi fruoasă de toamnă își făcură cu toții intrarea triumfală. De pe un balcon al unei case din Calea Victoriei putui să privesc desfășurarea întregii sărbători a bucuriei
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
nu se cunune nicicând doi frați cu două surori, și că a avut iar dreptate vorba bătrânească, cum că se va vedea mai târziu. În cursul iernii am cântat de câteva ori la București, Sibiu, iar la Cluj mi se pregătea o primire triumfală pentru că niciodată nu cântasem acolo. La Cluj suntem găzduiți de mama soțului meu, care fiind directoarea liceului de fete „Regina Maria” ne primi în școală, în locuința ei. Această energică doamnă conducea cu mare pricepere școala, fiind
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Maicii Domnului. După nuntă tinerii însurăței luară drumul Clujului, unde se și stabiliseră, oferindu-se fratelui meu postul unui profesor de vioară la Conservatorul de muzică de acolo, director fiind maestrul Ghoerghe Dima. După câtva timp eu încep să-mi pregătesc primele concerte în străinătate, primul pus în lumea largă după războiul lung și dăunător, mai ales pentru artiștii forțați de a-și îngrădi în acel timp greu, activitatea într-un cerc strâmt de tot, cum mi-a fost dat mie
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a reveni negreșit la anul viitor. Oameni foarte drăguți și primitori mă invită ca pe un musafir de seamă, toată așa-zisa aristocrație de acolo, spre bucuria prietenei mele, care desigur mă acompaniază peste tot, mândră de succesul meu. Mă pregătesc pentru plecarea la Varșovia, de unde trebuie să revin la zero, spre a concerta în Berlin în sala Steinway, nemaigăsindu-se altă sală, sezonul fiind foarte înaintat. În Varșovia sunt găzduită la legația elvețiană, la talentata mea elevă Hedy Durrer, al
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Vigiliae Christianae, 46, 1992, p. 25. footnote>. Însă, scopul acestui capitol este de a desluși taina dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. Revenind deci la autorul nostru, aflăm printre altele că, în concepția sa, sarcina cărții biblice este de a pregăti sufletul „să dorească virtutea”, concentrându-se pe sălașul dorinței înseși (τὸ ἐπιθυμητικòν), Sfântul Grigorie susținând că strategia pedagogică a Proverbelor face orice altceva decât să încerce să stingă dorința. În debutul operei In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie reia împărțirea origenistă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dorinței după Dumnezeu. Deci, Proverbele încearcă să o revigoreze, amplificând-o prin provocarea cu imagini frumoase, ispititoare. Proverbele nu încearcă nici să distrugă, nici să nutrească această capacitate noetică-erotică a sufletului de a fi preocupat cu lucruri trupești, ci să pregătească aceeași dorință întru tânjirea după netrupesc. Astfel, Proverbele descriu Înțelepciunea în diverse moduri, pentru a atrage dorința față de Frumusețea divină. De parcă ar fi împodobite cu bijuterii, mâna dreaptă și mâna stângă a Înțelepciunii sunt descrise ca decorate cu ani nenumărați
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Prin urmare, pentru Sfântul Grigorie, este important „să dorești atât cât poți”. Într-adevăr, spune el, „îndrăgostește-te”<footnote Idem, In Canticum canticorum, GNO, VI, 23.8-9. footnote>. Pentru că atunci când imaginile Scripturii devin obiectul tânjirii ardente a dorinței, pasiunea este pregătită să tânjească pentru netrupesc. „Această patimă sau pasiune (πάθος) pentru netrupesc este ireproșabilă și nepasională (ἀπαθές), după cum spune Înțelepciunea în Proverbe, atunci când ne poruncește să ne îndrăgostim (ἔρος) de frumusețea divină”<footnote Ibidem, 23.9-12. footnote>. Filosofia conținută în Proverbe
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este important să fim conștienți de o oarecare lipsă de omogenitate în vocabularul gregorian asupra dorinței. Un cuvânt obișnuit precum ἐπιθυμία poate fi utilizat în sensul negativ de patimă footnote> nu este de a stinge dorința, ci de a o pregăti prin amplificare. Odată amplificată, tânjește după virtute și lumea spirituală<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 511. footnote>. Într-adevăr, facultatea dorinței (ἡ ἐπιθυμητικὴ δύναμις) este introdusă în suflet pentru a crea dorința de Dumnezeu. Cântarea Cântărilor utilizează
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 511. footnote>. Într-adevăr, facultatea dorinței (ἡ ἐπιθυμητικὴ δύναμις) este introdusă în suflet pentru a crea dorința de Dumnezeu. Cântarea Cântărilor utilizează imagini erotice pentru a declanșa această dorință și a o pregăti să tânjească după uniunea cu Dumnezeu care este dincolo de înțelegerea oricărei imagini și oricărui concept<footnote Ibidem, p. 517. footnote>. Conceptul că dorința este adusă la pragul transcendentului este redat, oarecum enigmatic, printr-un construct apofatic: dorința este condusă la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aparent sfârșitul educației solomonice timpurii a dorinței, reprezintă în mod evident și obiectivul primordial al Cântării Cântărilor<footnote Ibidem, p. 515. footnote>. Cu dorința întărită, purificată, amplificată și educată prin exercițiile de filosofie incluse în Proverbe și Ecclesiast, sufletul este pregătit pentru învățătura supremă a lui Solomon, Cântarea Cântărilor. Plină de imagini erotice de dragoste pasională, Cântarea Cântărilor educă sufletul să tânjească și să intre în comuniune cu frumusețea divină a Mirelui. Dar pentru a face asta, sufletul trebuie să învețe
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
N-are nici un rost să mă refer la felul în care s-a făcut selecția și la numele oferite pe tavă drept reprezentanți en-titre ai spiritualității și talentelor profesionale ale României. Ideea însăși e dusuetă, puhavă și menită, parcă, să pregătească explicații pentru previzibilele eșecuri privind ,recunoașterea valorilor noastre". Evident, de vină vor fi mereu străinii, care nu se bulucesc să cumpere cărțile nu știu cărui membru al C.C. sau textele indigeste ale cine știe cărui așa-zis scriitor de curaj, specializat în șopârle ce
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
față se aflau două generații mari și foarte talentate. Puteam fi luat drept un securist care trage cu urechea, ca de obicei, meseria lui, cum se umblă astăzi după atâția și sunt prinși cu mâța în sac. Slavă Domnului, îmi pregăteam doar viitoarele memorii în care întâmplarea a și apărut în volumul întâi, acum patru ani. De ce îmi aduc aminte de acest lucru? Pentru că, zilele trecute, mi-a căzut în mână întâmplător cartea lui Al. O. Teodoreanu, zis și Păstorel, intitulată
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
cu spaima că mi se termină deodorantul. Pentru a slăbi fără regim și fără efort. Pentru ca să mă conving dacă sunt nemuritor. Căci e mai bine s-o afli mai devreme decât mai târziu. Pentru ca să nu plătesc chiria. Pentru că mi-am pregătit o frază foarte frumoasă pentru ultima clipă și mi-e frică să n-o uit. Pentru că sunt dezamăgit de previziunile meteorologice.
Din Occident Expres by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/10033_a_11358]
-
e vorba de doi mari favoriți ai puterii comuniste, investiți cu înalte funcții și demnități. Lucrurile se leagă astfel în direcția unei ,colaborări" mutuale. în Delirul ni se propune o bizară ,opoziție" între generalul Antonescu și Hitler. Deși i se pregătise conducătorului român ,un ritual al dezonoarei", aidoma celui de care a avut parte Hacha, președintele Cehoslovaciei, care, copleșit de înjosire, s-a zbătut, a prins a alerga prin cameră și a izbucnit în lacrimi, acesta ar fi izbutit a răsturna
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
vreodată. Ea decurge din nivelul intelectual în curs de prăbușire al societății românești, din infantilizarea culturală și imbecilizarea galopantă pe care le vedem petrecându-se chiar sub ochii noștri. Am putut verifica, de-a lungul anilor, felul în care sunt pregătiți să-ți recepteze cititorii scrierile. Articolele așa-zicând ,serioase", documentate la sânge, atent scrise, oportune din punct de vedere cultural, publicate de mine, au avut rareori parte de receptarea la care mă așteptam. În schimb, exagerările polemice, nedreptățile crase, jignirile
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
și alți cercetați la DNA au ieșit din prim-plan. Totuși președintele reales, Geoană, n-a îndrăznit, nici acum, să se descotorosească fățiș de ei. Partidul care făcea jocurile în România chiar și cînd era în opoziție și care se pregătea, în timpul lui Adrian Năstase, să stea încă cel puțin zece ani la putere, nu mai îndrăznește, azi, decît să se gîndească la o supraviețuire activă. Mircea Geoană a cîștigat, stîrnind sala congresului împotriva lui Traian Băsescu, pe care l-a
Victoria unui perdant,Geoană by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10056_a_11381]
-
Editura muzicală, 1970; footnote> . Continuând deschiderile predecesorilor, Teodor T. Burada și Mihail Poslușnicu, George Breazul realizează monumentala sinteză, numită inspirat Patrium Carmen<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen...; footnote> , în care adună și sistematizează datele istoriei muzicii din țara noastră, pregătind drumul viitoarele nouă volume ale Hronicului muzicii românești, datorate abnegației și acribiei academicianului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Hronicul muzicii românești, vol. I, II,III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, București, Editura muzicală, 1973, 1974, 1975, 1976
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
specializarea fiind înlăturată din preocupările învățământului secundar. Scopul acestui învățământ este «să înlesnească și să asigure trecerea normală de la copil la om. În asemenea împrejurări, învățământul e fatalmente mai mult formal, el ajută dezvoltarea funcțiunilor naturale ale copiilor și îi pregătește pentru specializarea care urmează în școlile superioare. Liceul nu mai e o școală închisă, ci numai o punte de trecere. Rosturile lui sunt precumpănitor educative. Dacă în adevăr liceul trebuie să asigure dezvoltarea armonică și complexă a sufletului copilului, atunci
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
le procura bucurii prin învățarea, inventarea și executarea de cântece și jocuri; - de a le deștepta interesul și a le cultiva gustul, dragostea și înțelegerea pentru cântecul și jocul popular românesc, deprinzându-i a cânta și a asculta viersul românesc; - pregătindu-i sufletește, și prin ajutorul muzicii, pentru viața de simțire, cuget și faptă românească”<footnote Ministerul Instrucțiunii - Programa analitică pentru școalele de copii mici, București, Institutul de Arte Grafice Ed. Marvan, pp. 20 - 21; Republicată în: Breazul, G(eorge) - Patrium
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Matei Martin. Nu neapărat totul despre..., dar cu siguranță cel mai interesant din...Istoric, teorie, miniantologie (de la Batman, X-Men, Pif la Corto Maltese), statistici aduse la zi. Ați auzit de asociația bedefililor din România ? Dar de faptul că Edmond Baudoin pregătește un album B.D. după romanul Travesti, al lui Mircea Cărtărescu ? Dar de temele cyber-punk, heroic fantasy, rock ale aparent liniștitelor benzi desenate. Fie și numai pentru acestea, dar și de dragul nostalgiilor copilăriei, merită să răsfoiți - lent - numărul din noiembrie-decembrie al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
e - în limbajul elevat care i-a caracterizat întotdeauna prozele indigeste - nici mai mult, nici mai puțin, decât o "lichea"? Spuneți-o de-a dreptul, că nu e nici o supărare! La câți oameni am atacat eu, credeți-mă că sunt pregătit să îndur orice. N-am nici mania per-secuției și nici nu mă cred infailibil. Așa că dați cu nădejde! Dar nu vă ascundeți după paravanul nedemn al lui "se spune" și "se vorbește". Suntem suficient de maturi să știm exact pe
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
Tismăneanu a crescut o generație întreagă de intelectuali critici și de specialiști în științele politice. Tare-aș fi curios ce-a crescut în urma campaniilor anticulturale din "Scânteia" d-lui C. Stănescu. Am scris împreună cu Vladimir Tismăneanu patru cărți și ne pregătim s-o scriem pe-a cincea. Nu ne-am imaginat nici o clipă că vom schimba cu ele lumea - fie ea și lumea în care prea mulți din coconii comunismului ajung iarăși să vorbească cu voci în-groșate. Din acest punct de
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
pe pietre albe, înconjurat de munți cu nume muzicale: Cozla, Pietricica, Cernegura... Cum au fost primiți scriitorii? La gară, o fanfară, apoi, cu ea în frunte prin oraș, pînă la locuința mea și a Mariei Banuș - un adevărat iatac. Totul pregătit cu minuțioasă dragoste. Deasupra patului, o lozincă: ŤBine ați venit, scriitori ai poporului!ť Glastre cu flori. La festival, două eleve ne înmînează mîțișori, violete și ghiocei. Masa ni se pregătește acasă. Atenții peste atenții. Semnăm într-un catastif special
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]