3,896 matches
-
arătat harul și mila asupra noastră, de aceea L-a trimis pe Fiul Său să pătimească pentru nelegiuirile noastre ca să avem viața veșnică crezând în jertfa Sa. Christos a Înviat ! ------------------------------------------------------------------------------- Bibliografie: Biblia sau Sfânta Scriptură, traducere după preotul Dumitru Cornilescu Prelegeri de Teologie Sistematică de Henry Clarence Thiessen Dicționar Biblic, 1995, SMR- Oradea Biblia cu explicații, SMR- Oradea --------------------------------------------- Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania Vinerea Mare, 10 Aprilie 2015 Referință Bibliografică: Ligia-Gabriela JANIK - SEMNIFICAȚIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREȘTINI / Ligia Gabriela Janik : Confluențe Literare, ISSN
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
Sohnut. Dădu și-a terminat excelent studiile universitare de Drept. Nici nu se putea altfel! Doar frații lui povesteau că el făcea parte din acea specie rară de studenți, care repetau chiar în aceeași zi materia rezumata în timpul conferințelor și prelegerilor, si nu se mulțumea să învețe numai în ajunul examenelor, cum o făceau majoritatea studenților. Când și-a terminat studiile, Dădu a întemeiat o organizație de tineri pe langă „Uniunea Evreilor Români” (U.E.R.). Această veche uniune ocupase un loc important
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
întocmească lucrări de referință privind caracterul lor permanent românesc. O activitate neobosită și de prestigiu a desfășurat cărturarul și omul politic Nicolae Iorga și pe plan internațional pentru edificarea opiniei publice mondiale asupra istoriei românilor prin susținerea unor magistrale conferințe, prelegeri, dizertații, intervenții în principalele centre universitare din Europa și America, sau în cadrul unor reuniuni științifice, precum și prin difuzarea unor lucrări proprii, de înalt nivel teoretic, privind geneza daco-romană a poporului nostru, latinitatea limbii și a culturii, dăinuirea sa permanentă în
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
noastre se înfățișează cu o căldură exagerată, dar necesară. Și când, dincolo noua religie era gata (în Transilvania - n.ns). apostolii trecură munții (în Moldova și Muntenia - n.ns.) cu cuvântul de viață și veste bună pe buze” . Într-o prelegere universitară intitulată Permanența noastră în Dacia, savantul spunea: „A susține o teorie a strămutării noastre peste Dunăre (teoria lui Rösler) înseamnă a te pune de-a curmezișul celei mai elementare logici care nu poate admite ca un neam ce avea
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
culturală și ideologia națională, comunitatea tradițiilor, stărilor de spirit, idealurilor și aspirațiilor politice ale tuturor românilor. De altfel, N. Iorga inițiază la Universitatea din București un curs intitulat în mod semnificativ Dezvoltarea ideii unității politice a românilor. În mai multe prelegeri magistrale, el demonstrează, pe baza argumentului continuității istorice, caracterul legitim al refacerii unității politice a românilor pornind de la ideea că „la început a existat o unitate politică românească”, în anumite forme potrivite cu epoca, fără a fi avut un stat
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
deținut funcția până în 1923, când, în data de 13 aprilie, a demisionat. Pe perioada mandatului său de primar al Clujului, a fost inaugurată Universitatea Românească din Cluj, Dacia Superioară (azi Babeș-Bolyai), care și-a deschidea porțile la 1 noiembrie 1919. Prelegerea inaugurală, cu titlul „Datoria vieții noastre”, a fost susținută de istoricul Vasile Pîrvan. Deschiderea oficială a Universității Daciei Superioare a avut loc în prezența Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. De asemenea, în mandatul lui Iulian Pop, s-a
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
prezent. Întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prieteneasca așa cum este firesc între colegi, colaboratori și prieteni de o viață, oameni de nădejde ai acestui neam, despre care domnia sa a scris în vastă să opera sau a ținut numeroase prelegeri la congrese științifice în țară sau în alte țări și chiar alte continente. Dr. Elenă ARMENESCU București 7 noiembrie 2014 Referință Bibliografica: Elenă ARMENESCU - ACADEMICIAN DR. FĂRM. OVIDIU BOJOR CELEBRAT LA 90 DE ANI / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
ACADEMICIAN DR. FARM. OVIDIU BOJOR CELEBRAT LA 90 DE ANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369128_a_370457]
-
Profesor Dumitru Stăniloae. Reacția filosofului față de cele însemnate în lucrarea sus-amintită („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“) s-a concretizat într-un pamflet, „De la cazul Grama la tipul Grama“. Analizând la rândul său această dispută într-una din prelegerile sale, marele nostru apologet, profesorul Ioan Gh. Savin, emite un semnal de alarmă cu privire la pericolul disocierii sentimentului religios de cultura poporului român. „Cultura reprezintă doar sufletul unei națiuni, și acest suflet nu se poate nici înlătura, nici schimba. Noi suntem
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
în joc a celor care sunt cel mai bine pregătiți. XI. METODA CADRANELOR Este o modalitate de rezumare și sintetizare a unui conținut informațional. ETAPE: l. trasarea a două axe principale perpendiculare în urma cărora apar patru cadrane; 2. audierea unei prelegeri/povestiri/citirea unui text; 3. stabilirea sarcinilor pentru completarea cadranelor: > Cadranul I imagini, idei principale, cuvinte cheie; > Cadranul II sentimente trezite de conținutul textului: > Cadranul III legătura dintre conținutul textului și cunoștințele, experiența de viață; > Cadranul IV învățătura, morala ce
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
Eseu despre filozofia indiană (1829). Tot de Colebrooke se puteau citi: A digest of Hindu Law (deja amintită), Calcutta, 1797-98; Eseu despre Veda (Asiat. Res., VIII) [101]. Probabil că la această lucrare din urmă se referea Hegel (1830-1831) cînd, în Prelegeri de filozofie a istoriei [102] observă: "Cîteva manuscrise ale acestor Vede ajunseseră în Europa, dar este foarte ciudat că sînt totuși complete [...]. Colebrooke le-a tradus doar în parte...". În ce privește importanța operelor lui Colebrooke [103] pentru acea perioadă a culturii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
complete [...]. Colebrooke le-a tradus doar în parte...". În ce privește importanța operelor lui Colebrooke [103] pentru acea perioadă a culturii occidentale, avem o mărturie foarte prețioasă ce ne este comunicată de Victor Cousin în 1829. El consacra la College de France prelegerea a cincea și a șasea din Cursul de Istorie a filozofiei doctrinelor hinduse; încă de la început spune deschis: "Je déclare que pour moi, qui ne peux lire les originaux, la philosophie orientale se réduit a la philosophie indienne, et je
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o sută. În faza următoare vrem să prezentăm o substanțială trecere în revistă a pasajelor celor mai semnificative, însoțite de note rezumative pentru restul [117]. Să începem cu operele în care lumea culturală indiană este abordată incidental, lăsînd la sfîrșit Prelegeri de filozofie a istoriei, unde India ocupă un loc primordial în discuția filozofului din Stuttgart. Deja în opera Filozofia naturii (ilustrată de C.L. Michelet, tradusă în italiană de A. Nivellini, Napoli, F. Rossi-Romano, 1864), p. 119, Hegel îi reunește pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
treia secțiune, unde discută despre "panteismul în filozofie", el dezbate pe larg "panteismul filozofic indian". Asupra acestei abordări foarte importante vom reveni la timpul cuvenit. Singurele afirmații despre lumea culturală și spirituală a Indiei antice apar presărate ici-colo în opera Prelegeri de filozofie a istoriei. Partea a II-a și partea a III-a: Lumea greacă. Lumea romană (colecția "Gînditori celebri", Milano, ed. Athena, 1927, cu o prefață de E. Morselli). La p. 56, Hegel notează că în teogonii se pot
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
contact cu India și cu însăși China. Stăpînirea grecească s-a întins peste partea de nord a Indiei și Santracotto (Ciandragupta) a fost acela care a eliberat-o primul..." [122], [6 td]. În opera Ideea frumosului artistic (Partea I din Prelegeri de estetică) (îngrijită de H.G. Hotho, traducerea italiană de A. Novellini, Napoli, F. Rossi-Romano, 1863) referitoare la distincția dintre "ideal" și "reprezentare", Hegel subliniază că lipsa formei în opera de artă rezultă adeseori din lipsa de conținut, dîndu-i exemplu pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu este decît o absurditate" [124], [8 td]. Același episod este tratat de Hegel în altă parte [125]. Hegel dedică diverse pagini aspectelor estetico-filozofice indiene în lucrarea Dezvoltarea idealului în formele particulare ale frumosului artistic (Partea a II-a a Prelegerilor de estetică) (îngrijită de H.G. Hotho, traducerea italiană de A. Novellini, Napoli, F. Rossi-Romano, 1863). La p. 11-12, Hegel vorbește despre incertitudinea în artă, considerînd că aceasta este prezentă în aproape toată arta Orientului. "Din această cauză, cînd intrăm mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nici un interes pentru punctul central esențial al acțiunii" [21 td]. (Urmează rezumatul poemului Śakuntăla, după, fără nici un dubiu, traducerea făcută de William Jones în 1789, pe care Hegel îl citează.) O mai mare relevare pentru subiectul nostru o găsim în Prelegeri de istorie a filozofiei (traducerea italiană de E. Codignola și G Sanna, Perugia-Veneția, "La Nuova Italia", 1930). În primul volum se află fragmentele cele mai importante în acest sens. În introducerea de la p. 74-77, Hegel notează că în Orient există
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
natural și spiritual, transfigurare în care ceea ce e exterior și în lumea naturii nemijlocite, ca și în spiritualul empiric, lumesc, este eliminat și absorbit" [180], [32 td]. Fragmente foarte importante și ample despre gîndirea índică se mai găsesc și în Prelegeri de filozofie a istoriei (traducerea italiană de Guido Calogero și Corrado Fatta, Florența, "La Nuova Italia", 1947). În primul volum (Delimitările istoriei), la p. 117, vorbind despre "stat și religie", observă: "Există popoare la care doar anumite arte au ajuns
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ea orice conștiință și una pozitivă, care se practică cu cilícii și penitențe îndîrjite [217]. În acest domeniu au apărut diverse teorii ca și cele mai stranii invenții ale brahmanilor." Istoria Indiei este rezumată de Hegel în vol. II din Prelegeri despre filozofia istoriei, ed. cit., p. 106-118, din care vom extrage fragmentele mai interesante: "India nu a făcut niciodată cuceriri, din contră, de-a lungul întregului timp de cînd datează istoria relațiilor ei cu lumea externă, a fost mereu cucerită
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
p. 100. [108] Afirmă A. PAGLIARIO, Sommario di Linguistica arioeuropea, fasc. I, Roma, "L'Universale", 1930, p. 53. Despre primele cunoștințe de sanscrită, numită la început: "samscortam, hanscrit, sahanscrit, samscroutam, samscretam, samscrada" etc., vezi R. SCHWAB, op. cit., p. 39. [109] Prelegeri de filozofie a istoriei, vol. II (trad. ital. C. Calogero și C. Fatta, Florența, "La Nuova Italia", 1947), p. 94; cf. infra, p. 258. [110] Cf. R. SCHWAB, op. cit., p. 190-195, 198 sq. [111] Este vorba de faimosul episod "Năla
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vorba de faimosul episod "Năla și Damăyănti" din Mahăbhărata (III, 52-79), care este rezumat și comentat și de Hegel de două ori, mai precis în Ideea frumosului artistic (Estetica) (trad. ital. de A. Novellini, Napoli, 1863), p. 230-231, și în Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 145. [112] Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. I (trad. ital. de E. Codignola și G. Sanna, Perugia-Veneția, "La Nuova Italia", 1930), p. 146. [113] Ibid., este amintită, pentru a stabili problemele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care este rezumat și comentat și de Hegel de două ori, mai precis în Ideea frumosului artistic (Estetica) (trad. ital. de A. Novellini, Napoli, 1863), p. 230-231, și în Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 145. [112] Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. I (trad. ital. de E. Codignola și G. Sanna, Perugia-Veneția, "La Nuova Italia", 1930), p. 146. [113] Ibid., este amintită, pentru a stabili problemele studiilor filozofice indiene, chiar Transactions of the Royal Asiatic Society of
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
of the Royal Asiatic Society of Great Britain and Ireland, vol. I, prima parte, Londra, 1824, p. 19-43; și vol. II, prima parte, ed. cit. [114] Cf. fragmentului citat mai sus, p. 229 (= "baza" limbii grecești și latine). [115] Cf. Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 171. [116] Cf. Prelegeri de istorie a filozofiei, ed. cit., I, p. 143; idem, Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 170 sq. [117] Fragmentele din opera lui Hegel privitoare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prima parte, Londra, 1824, p. 19-43; și vol. II, prima parte, ed. cit. [114] Cf. fragmentului citat mai sus, p. 229 (= "baza" limbii grecești și latine). [115] Cf. Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 171. [116] Cf. Prelegeri de istorie a filozofiei, ed. cit., I, p. 143; idem, Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 170 sq. [117] Fragmentele din opera lui Hegel privitoare la lumea índică au fost adunate în addenda tezei despre Hegel și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ed. cit. [114] Cf. fragmentului citat mai sus, p. 229 (= "baza" limbii grecești și latine). [115] Cf. Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 171. [116] Cf. Prelegeri de istorie a filozofiei, ed. cit., I, p. 143; idem, Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 170 sq. [117] Fragmentele din opera lui Hegel privitoare la lumea índică au fost adunate în addenda tezei despre Hegel și lumea índică, de o absolventă de-a mea, Achille Rosaria, căreia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
p. 170. [199] Ibid., 171. [200] Ibid., p. 121. [201] Ibid., p. 122. [202] Indianul s-ar putea gîndi tocmai la contrariu (nota ne aparține). [203] Ibid., p. 124. [204] Ibid., p. 126 (trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Prelegeri de filozofie a istoriei, Humanitas, București, 1997). [205] Op. cit., p. 153 (trad. ns.). [206] Op. cit., p. 154 (trad. ns.). [207] Op. cit., p. 155 (trad. ns.). [208] Ibid., p. 156 (trad. ns.). [209] Ibid., p. 157 (trad. ns.). [210] Ibid., p.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]