1,810 matches
-
aurită a fost parte din ceea ce a fost numit "altarul artistului""585. În spatele "altarului", așa cum o sugerează de altfel și pictura, se dezbracă femeile care urmează să-i servească drept model. Desemnat astfel, altarul evocă un cult păgân având drept preoteasă o femme fatale, o Evă decadentă, care preia atributele falice. Prin acest procedeu à l'envers specific decadent, elogiul adus sacrificiului Mântuitorului în fața altarului este înlocuit cu un elogiu al senzualității și al păcatului reflectat în dublul său simbol al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
directorul strigat ba pe al mă-tii și ridicat bastonu") sau în forma ei prescurtată, însoțită de instrucțiuni logopedice ca în Art. 214: "Cocoana (pufnind) Em...p (face din buze un zgomot onomatopeic). Avocatul Em...p (face același zgomot ca preoteasa mai sus...)." Din domeniul scatologiei, este abordată cu decența cerută de educația celor mici constipația și efectele ei (D-l Goe: "Aide, zice mam' mare, ieși odată, ne-ai speriat. Nu pot! zbiară Goe dinăuntru. De ce? ...te doare la inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
atu al solidității atașamentului ei la familia sa nouă și bogată. În plus, pădureanca e înzestrată cu o serie de calități care fac din ea un ajutor indispensabil în gospodăria imensă a bogătoiului la care mama lui Iorgovan și, ulterior, preoteasa din Socodor nu renunță ușor. La polul opus e Busuioc cel decis să nu accepte în ruptul capului mezalianța, deși, după cum el însuși i se confesa părintelui Ioan, așa bătrân cum e, s-ar face luntre și punte, dacă ar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a învățat să-și vândă marfa și nu e bucurie mai mare pentru Mara decât să se întoarcă acasă cu coșurile deșerte. Numai așa poate să adune ban lângă ban și să facă din Persida și Trică oameni cum sunt preoteasa din Pecica, dulce la fire, frumoasă și bogată, și Bocioacă, starostele cojocarilor din Lipova pe care ea îi admiră atât de mult. Ca să ajungă astfel, Persida trebuie să-și împlinească educația cel puțin cinci ani la mănăstirea minoriților din Lipova
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Pecica, dulce la fire, frumoasă și bogată, și Bocioacă, starostele cojocarilor din Lipova pe care ea îi admiră atât de mult. Ca să ajungă astfel, Persida trebuie să-și împlinească educația cel puțin cinci ani la mănăstirea minoriților din Lipova așa cum preoteasa din Pecica stătuse patru ani la călugărițele din Oradea-Mare. Pentru Trică calea era mai ușoară: nu era nevoie de multă școală ca Bocioacă să-l primească ucenic. Cei șaizeci de florini, cât cerea maica Aaegidia pentru Persida, s-au făcut
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
numesc Maria. O singură dată, scriitorul face excepție de la o regulă impusă parcă (aceea de nu folosi acest nume special) într-o lucrare însemnată a sa: Popa Tanda. Pe fiica părintelui Trandafir o chema Maria precum icoana cea mai dragă preotesei era chipul Sfintei Maria, Maica Domnului. Nimeni nu va mai folosi însă acest nume atunci când se va referi la copilă. Nici măcar naratorul. Fiica cea mai mică și delicată a popii Tanda împodobită cu pălărie de paie și flori roșii e
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Femeii lui Mesia, care este în același timp Soră, Soție și Mamă. Ea va fi aceea care va elibera sexul feminin "de sub dominația puterii și a aurului" ("Fiică a Evei, strigă Enfantin, pentru tine bărbatul nu mai este un stăpîn.") Preoteasă suverană, asociată Pontifului-rege, și ea va avea misiunea de a conduce umanitatea pe calea Progresului și a Iubirii, cuplul sacerdotal întruchipmd astfel "individul social complet", acela în care se întîlnesc și se armonizează harul inteligenței, al voinței și al sensibilității
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
căminul, copilul și soțul. Acest fapt va avea repercusiuni grave asupra carierei preoțești a lui Creangă. Diaconul încearcă fără succes să aplaneze conflictul intrafamilial, zadarnice fiind și eforturile sale de mascare a problemelor, „gura târgului” vorbind pe la colțuri de adulterul preotesei și încercând să-i găsească acesteia scuze nefondate, care îl incriminau tot pe sărmanul Creangă. Militând pentru libertatea culturii și neavând idee cât îl va costa acest fapt, Ion Creangă merge să vizioneze o piesă de teatru. I se atrage
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
dominat de-o iubire eterată. Acest moment crucial, de neașteptatăși dramatică decizie, neamintește de o altă capodoperă a literaturii universale: „în astă suferință a singurătății, cu inima aceasta tristă și rănită - mi-a apărut Ea, gingașăși sfântă, aidoma cum o preoteasă a iubirii sta acolo înainte-mi; țesută parcă din lumină și miresme, atât de delicată și spirituală; peste surâsul plin de pace și bunătate cerească împărățeau într-o divină maiestate ochii ei însuflețLți, și - asemeni unor nourei ce înconjoară aurora
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
toți cetățenii statului Român. „Așa să-mi ajute Dumnezeu în cariera mea preoțească”. cu Î.P.S. Teofan, Mitropolit Iași Un preot cu har, și protopop într-un timp, a fost părintele Enache Herescu, mulți ani locuind în casa parohială cu preoteasa și cei trei copii (Dănuț, Doina, Doru, prieteni de joacă, școală și hârjoană cu autorul cărții); exemplu luminos peste 2 decenii pentru enoriașii săi, fie din comuna Giurgioana, fie Podu Turcului. Preotul Constantin Pieptănaru a stat puțini ani aici pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
săi, fie din comuna Giurgioana, fie Podu Turcului. Preotul Constantin Pieptănaru a stat puțini ani aici pe unde au mai slujit preotul Gheorghiță, Silviu Munteanu, Ioan Dorin ș.a. De 16 ani slujește și viețuiește aici preotul paroh Vasile Dulhac și preoteasa lui Cornelia care au crescut și trimis la învățătură pe cei doi copii ai lor, dar, i-au îndrumat către carte și pe alți giurgioneni. Preoteasa lui Vasile Dulhac reușește să suplinească necesarul cântăret bisericesc la strană, împosibil de găsit
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Dorin ș.a. De 16 ani slujește și viețuiește aici preotul paroh Vasile Dulhac și preoteasa lui Cornelia care au crescut și trimis la învățătură pe cei doi copii ai lor, dar, i-au îndrumat către carte și pe alți giurgioneni. Preoteasa lui Vasile Dulhac reușește să suplinească necesarul cântăret bisericesc la strană, împosibil de găsit după moartea lui Ghiță Tătărăscu și îmbolnăvirea lui Anton Dorin. CIMITIRUL este împrejurul bisericii și are circa 600 de morminte, cu aproximativ un sfert dintre ele
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și părintele Vasile. Copii: Maria Magdalena (n. 21 nov. 1982) și Vasile (n. 1984). Se apropie de două decenii de când păstorește acest sat. Pentru apostolatul său, părintele Vasile merită să i se ierte toate păcatele. Mai rar în bisericile noastre, preoteasa Cornelia Dulhac este o cântăreață de strană deosebit de apreciată, uneori acompaniată de femei din sat. Și-a crescut cei doi copii în cultul cărții. 22. Ionel FOCȘĂNEANU Motto: „Cu mii de mulțumiri celor care m-au crescut, educat și ajutat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de către cine -, la Tomis, cel puțin, nu este urât262. Aici este binecunoscută a sa pietas față de Augustus și de casa imperială: poetul are în casa sa un sacrum în onoarea lui Cezar; acolo sunt imaginile tânărului său fiu și ale preotesei, soția sa și nu lipsesc nici cele ale celor doi nepoți. În fiecare zi la răsărit el le oferă rugăciuni și tămâie. Cu ocazia "aniversării" zeului (Augustus), Ovidiu îl comemora și cu jocuri, se înțelege modeste, după posibilitățile sale limitate
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nu ne spună mare lucru. Se cere o analiză mai adîncită și multidisciplinară. Bocetul, de pildă, cunoaște o întreagă tipologie. El se practică în împrejurări diverse (și la nuntă, și la moarte), ține de competența anumitor actori, divinități ale vegetației, preotese, femei specializate pe segmente ritualice, de unde alunecările de sens de la un caz la altul. Inanna vechilor sumerieni este, în fapt, o divinitate războinică, dar patronează, totodată, cultul vegetației și al rodniciei. Coboară înlăcrimată în infern, la sora ei, Ereșkigal, pentru ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceasta, de plantă. Cel mai strîns și caracteristic element de legătură dintre Miorița și Caloian îl constituie episodul plecării maicii în căutarea fiului. Se recunosc aici semne de adîncă arhaitate. Pe scurt, bătrîna este un personaj chtonian din familia vechilor preotese și spirite sapiențiale ale gliei. Stă de vorbă cu ceața, cu luna, cu soarele, deci cu forțe cosmice atoateștiutoare; primește sfaturi de taină de la Sfînta Vineri ori de la Sfînta Duminică, stăpîne peste tărîmuri îndepărtate; se metamorfozează în păsări, știe vrăji
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu plînge pentru că, prin moarte, a devenit „altcineva”. Așa cum bătaia este „ruptă din rai”, după cum meșteșugurile, artele și ocupațiile, scrierea și hrana au fost experimentate „prima dată” de anumite divinități civilizatoare, și plînsul ritualic s-a impus prin divinități competente. Preotesele aflate în slujba lor, practicantele, bocitoarele profesioniste imită plînsul modelator. În Caloian, plînsul „maicii bătrîne” este mimat de cortegiul funerar al fetelor, iar în Miorița, oricît s-ar părea de ciudat, de însăși turma de oi, în frunte cu mioara
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mult întinse pe portative lirice. Textul în întregime dă impresia că este destinat să arate efectele miraculoase ale cîntecului asupra mediului sensibil înconjurător, păsări/animale/plante, așa cum formele și culorile năvălesc pe trupurile divinităților egiptene, pe Isis înainte de toate, ca preoteasă, investind-o cu puteri magice mereu reînnoite. O secvență cvasinarativă are ca obiect „școala” lui Orfeu; mai bine zis, înfățișarea micului grup de ucenici, în frunte cu Musaios. Așa se ajunge la orfism, la instituirea misteriilor, care au ca obiect
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
veșnic neastîmpăr și răscolitoare de lume, te întrebi dacă oaia își justifică prezența în imaginarul bestiar și fabulos. O primă impresie. În fond, ea este „năzdrăvană”, poziție proprie și unică în inventarul mitologic. De aici înrudirea cu puterile chtoniene, cu preotesele, cu prezicătoarele. Răsare surprinzător din anonimatul turmei, ca o plantă miraculoasă în mijlocul cîmpiei, îndemnată de puteri neștiute să dea sfaturi de bună purtare, să transmită vești vrednice de luat în seamă. Grecii aveau încredere în Pytia, carpaticii, mai „primitivi”, s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Grecii aveau încredere în Pytia, carpaticii, mai „primitivi”, s-au atașat de „mioara năzdrăvană” atoateștiutoare, cu naivă sinceritate și familiaritate. Dar, în vreme ce insularii, cu firea lor mereu dilematică, sensibilizată de cauzalități și de principii, o plasau pe celebra și misterioasa preoteasă într-un spațiu care favoriza răspunsuri probabile, cel mult să-l scoată în față pe „ori-ori”, mesajele Mioarei erau formulate cu claritate cutremurătoare, direct prin „viu grai” și în chip univoc, fără fisuri și intenții de răstălmăcire. Era glasul sever
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de nerecunoscut. O ilustrare o găsim în Epopeea lui Ghilgameș, în pasajul următor: Sălbăticiunile-l hrăneau cu lapte, Necunoscînd ce-i pîinea dulce, coaptă. Nu știe ce e pîinea, Enkidu! Nici cît e vinul, cînd îl guști, de dulce. Harimtu, preoteasa, însă-i spune: Enkidu, gustă pîinea, nu uita Că ea e viața însăși, iară vinul Pe care glia ni l-a hărăzit, E darul cel mai scump. Atunci Enkidu, S-a săturat cu pîinea ce i-au dat Abia ieșită
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
necăjit după cap, într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte ocupată cu dezvelirea unei înghețate cu ciocolată și vanilie. Mai în dreapta mesei unde suferea profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați, trecuți de centura lată care dorea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trecuți de centura lată care dorea să pară că-i profilează cât de cât talia și care, deasemenea, se chinuia să rupă și ea ambalajul altei înghețate de fructe cu parfum suav de nucă de cocos. - Vai dragă, spuse cucoana preoteasă când ajunse în dreptul ei, ce coincidență: și tu băț și eu pe băț. Și se așeză pe un scaun, lângă lungancă. Am uitat să menționez că ambele înghețate erau pe băț, și dacă nu știți despre ce e vorba, pot
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de vreo așchie. Atunci scândurica poate fi aruncată cu tot cu ambalaj, de obicei pe trotuar, pe carosabil, sau pur și simplu, o lași pe masa la care ai consumat-o pentru a fi luată și dusă de vânt aiurea. Limb! gustă preoteasa din înghețată, după care se uită cercetător spre prietena ei. - Da' te văd, soro, cam îngândurată, suferi cumva de vreun sentiment aparte? Limb! și inginereasa: - Zău dacă înghețata asta pe băț are vreun gust. Poate pentru că am gustat eu ceva
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu te bosumfla, că am glumit. - N-are nici pe dracu'. Porcu'... - Domnul inginer?... - Ei, și tu, nuuu! Porcu'. A tăiat un porc și s-a zdrelit la un deget. Și-l doare. Pauză. Limb, limb, limb! amândouă, apoi coana preoteasă: - Știi, dragă, l-am văzut azi dimineață pe Gheorghe, sluga noastră din curte făcând pipi la poarta cea mare. Eu lam pândit de după perdea. - Pare palpitant ce spui, căci noi, aici, la țară..., și, limb, mai gustă din înghețată. - Și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]