19,087 matches
-
În esență, un imperativ, acesta se manifestă ca sancțiune și, astfel, este tot prin esență, coercibil - adică dacă nu e luat În considerație, poate fi impus cu forța. Dreptul ca normă bilaterală, contrapune un subiect altui subiect, atribuind unuia o pretenție (exigență), căreia Îi corespunde o datorie (obligație) pentru celălalt. Dreptul stabilește Întotdeauna un raport și o limită Între mai multe subiecte. Conceptele de Drept și Coercibilitate sunt indisolubil legate Între ele. Pe bună dreptate Thomasius a observat superioritatea datoriilor juridice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de asemenea, prin urmare, un Stat in nuce”. Cu alte cuvinte: „Fiecare individ poate, Într-adevăr să scoată imediat, de la el Însuși, din propria conștiință, o serie de afirmații juridice (fie ele și rudimentare, fie imperfecte): el poate să emită pretenții și exigențe, tinzând de a impune activității altuia limitări corespunzătoare, cu condiția de a-și recunoaștelui Însuși supuneri față de limitări analoge, vis-à-vis de exigențele altuia”. Reflectând la „rezultanta” ce decurge, psihologic, din diversele tendințe individuale, gânditorul ajunge la concluzia că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
propriu-zise. Se stabilește, astfel, un fel de colaborare reală Între organele generatoare de reguli, având origini extrem de disparate și eterogene, susține, pe drept cuvânt, Giorgio del Vecchio. Desigur, recunoaște gânditorul italian, apar adesea contradicții de neîmpăcat: Între tendințele particulare (cu pretenții arbitrare sau extra-legale) și regulile coerente ale Statului. În scara evoluției juridice, există grade extrem de diverse ale unor astfel de contradicții firești, „naturale”. Toate Însă, trebuie să recunoaștem, aparțin „genului logicii dreptului”. Filosoful Dreptului face observația profundă asupra „necesității În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
devenit Statul” - Statul Însuși nu poate fi decât expresia sintetică a voinței cetățenilor, rezultatul (legătura) unei deliberări și unei elaborări psihologice colective. Desigur, aici, se află și un „viciu” de judecare, căci, ideea „contractului social” este o pretinsă „unanimitate” În „pretențiile juridice particulare față de Stat”. Alți doctrinari au susținut că, În esență, Dreptul și Statul sunt totuna, că „ecuația Între Stat și individ (ca «spirit» sau «conștiință populară», n.n. - V.V.), Între autoritate și libertate, ar fi În cele două cazuri, absolută
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
filosoful italian, nu poate fi negat faptul că el „are un caracter juridic”. Giorgio del Vecchio explica această situație de fapt (deși este antinomică): „El impune, Într adevăr, În mod imperativ, o anumită coordonare Între subiect și obiect: stabilește o pretenție, căreia Îi corespunde pe de altă parte o obligație; suntem deci incontestabil În sfera formei juridice a dreptului. Deci, din cauza numeroaselor echivocuri și chiar greșeli, care se leagă de cuvintele «drept natural», voim să evităm a da principiului acest nume
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
urmă tot ce-i fusese drag cândva, mama, prietenii, serviciul, orașul natal... Ina avea certitudinea că o altă prietenie adevărată, îi va fi greu să o realizeze, dacă nu chiar imposibil. * Olga părăsi orașul pentru totdeauna. Nunta se desfășură conform pretențiilor rafinate ale soțului, la cel mai luxos restaurant din Pitești. Cei doi, o data cu noul an, porniră pe drumul vieții ce se anunța a fi lipsit de denivelări, ca unul pe care stratul de asfalt proaspăt turnat făcea mai mult decât
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
orașul se golea de locatari. Cu mic, cu mare care perpedes, care cu autoturismele, motocicletele, motoretele, bicicletele, plus cu merindea de rigoare în sacul de drum, turiștii împungeau lumea, către locurile pe care le considerau mai adecvate, în consens cu pretențiile lor. Numai Melodia, cu accentul pe litera o, nu se depărta de locul de baștină. Dim potrivă. Urcată la volanul micului său autoturism, cu rulotă la spate, după ce urca pe cele câteva serpentine, până sus de tot, de unde se arăta
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe șalupă. Tot timpul înșalupă! De partea financiar-contabilă a afacerilor se ocupa soția, iar după ce a mai crescut, și feciorul George Naghi. Ducea o viață dublă : de neobosit muncitor, pe propriile dependințe, și de patron. Un patron modest fără mari pretenții la mâncare, la îmbrăcăminte și încălțăminte, la distracții. De altfel, la drept vorbind, nici nu prea avea timp pentru așaceva. Își stabilise sediul permanent al locuinței pe iaht, iar cel provizoriu, pe șalupă. Ceva, părea, ieșit din comun. și nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
da romanului (dacă îl considerăm roman), narațiune densă și suficientă sieși, rămâne mereu ceva inexplicabil, care rupe coerența hermeneutică. Ne permitem, totuși, să mai sugerăm cititorului român să fie atent la câteva elemente ale narațiunii, fără să avem, doamne ferește, pretenția că am oferit „grila“ de lectură și înțelegere: alteritatea, ezoterismul - ca rezultat al tensiunilor dintre stilistica revelării și stilistica obscurizării, motivul umbrei ca ființă autonomă și ca epifanie a realului, limbajul magico-inițiatic, parabolic, meditația ca model de „falsificare“ a realului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
De la 14 la 18 , șnur ; o juma’ de oră, odihnă. La 0ra 18,30 - generală. La ora 20 - avanpremiera ; la 22 -PREMIERA. Vi se pare imposibil? Eu bag mîna-n foc că sunt În stare să fac asta, fără să am pretenția, firește, că o să iasă un eveniment artistic : ajunge că e un eveniment de senzație... Dar ce m-a Încurajat, nu de mult, În consolidarea acestui vis personal? Știrea următoare : ” Arca rusească e singurul lung metraj (96 de minute) tras dintr-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
În general, criticii serioși evită asemenea topuri ; 3) probabil că la corectură ( dacă s-o fi făcut corectură!) a fost sărit un cuvînt, altfel sintagma „despre după ’ 90”, nu nseamnă nimic. Dacă ar fi fost vorba despre un ziar fără pretenții, am fi fost mai blînzi... La fel, În revista Argeș - care apare la Pitești un domn mai În vîrstă - dacă ne gîndim că a fost prieten cu octogenarul Eugen Comarnescu - deplînge dispariția aces tuia. Nimic anormal : Eugen Comarnescu a fost
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nu puteau, dom'ne, să mai aștepte până-n vacanță ori după sesiune!?", întrebă cu o retorică indignată baba de Fito. "Așa le-am zis și eu..." "Și ăia ce-au răspuns?" "Ce, dracului, să răspundă? Că toți ne ridicăm cu pretenții și ei trebuie să stea să le facă pe plac la toți, după cum i se scoală fiecăruia." Îmi închipuiam că Săvuleasca o să-l consoleze, spunându-i că el nu era în pericol de a fi inclus în categoria respectivă. Dar
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să le lase nimic data trecută?" "Nu-i în grevă. Da' nu-i esclus să să fi stricat la ceafă cu dom' Ciucurel. Am fost dă față cân' s-a luat în gură cu ei, că prea să ridică cu pretenții. Aci, are și el dreptate. Păi io te cinstesc și tu vii să-mi bați obrazu' că n-am pus sticla la sticlă, hârtia la hârtie și aluminu la aluminu?" "Cică ăștia-i gunoieri privați, nu mai e d-ăia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de Fito. Trupele mele de elită erau ascunse tot acolo, așteptând un semn de la mine. Bineînțeles că se ocupau de activitatea lor favorită, adică mâncau și sporovăiau între ei. O chestie firească, la urma urmelor. Nu aveam câtuși de puțin pretenția să aștepte încordați, într-o disciplină de iuncheri prusaci. Oricum, știam că la orice semnal venit din partea mea or să percuteze imediat. Madam Săvulescu tocmai pătrunsese în încăpere. După ce-și lăsă bagajele, o geantă uriașă și o pungă de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
acu', n-a mai căzut niciodată. Așa... Și cine să chinuie să tragă tot banu' ăsta încoa'? Tot noi, clasa politică pă care scuipați zi dă zi. Vă bagăm și vouă apă, că acuma, poftim, toți țărănoii să ridică cu pretenții, vă asfaltăm, vă băgăm gaze și curent până-n creierii munților. Da' omu' simplu tot cu gălăgie-n gură e. Că a sfertisit ăla dân fonduri, că furat ăla nu știu ce. Prostii. În loc să fie mulțumit că nu să mai spală-n copaie
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
fost cam zăpușeală afară - a completat Pâcu - în felul lui - rugămintea lui moș Dumitru. Se vede cine îi băutor de soi. Pentru noi era bun și un vin mai cald... Nu luam noi în seamă trebușoara asta - a apreciat Hliboceanu pretenția lui Pâcu. Apoi, măi fraților, omul cât trăiește tot învață. Voi o să învățați de la mine, iar eu am învățat de la alții și tot așa. Numai că treaba cu vinul rece nu merge chiar otova. Una-i vinul alb și alta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Îndreptându-se spre closet. Câteva precizări, cred, se impun. Până și o compunere de clasa a doua trebuie să cuprindă câteva elemente fixe, cum ar fi data, locul și personajele. Noi am Început cu câteva personaje, fără a avea Însă pretenția de-a le fi epuizat, ceea ce, bineînțeles, n-ar reuși nici toate arhivele de evidența populației și cărțile de telefon din lume. Data. Potrivit Bisericii Catolice , doar Dumnezeu știe cât timp petrece fiecare În Purgatoriu. Așadar, oricând este un răspuns
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fie băgată în seamă, mi-am zis să-i fac câteva fraze introductive; și așa am ajuns la portretul de mai jos al lui Nae Ionescu, mai curând o schiță de portret, dată fiind alinierea sumară a câtorva trăsături, fără pretenții de rigoare, cu atât mai mult cu cât persoana lui Nae Ionescu nu face parte din preocupările de prim interes ale subsemnatului. Avusesem în mână multe cărți din biblioteca personală a lui Nae Ionescu, multe din ele cumpărate direct de
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
o manipulare de prost gust. Trebuie recunoscut că Nae Ionescu avea tact pedagogic. Prelegerile nu sunt complicate, sunt bine dozate, formularea este ușoară și vie, nelipsită de farmec. Nu sunt deloc îmbâcsite; nu cad nici pradă verbiajului, nici nu solicită pretenția unei vorbiri tehnice greoaie, tehnică în care se târâie de obicei sobrietatea sterilă a filozofilor. Nae Ionescu, profesorul, pare simplu și elastic, condus liber de gândul pe care-l expune virtuos, fără să-l încarce cu ezitări. Ai impresia că
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
un moment dat ambiția infantilă să lase să se creadă, în mod public, că Hitler îi dăruise personal un Mercedes, pe care, de fapt, Nae îl plătea pe ascuns, în rate, neștiut de nimeni. Este aici o vădită disproporție între pretenție și aparență; ca să vorbim popular, Nae nu vroia decât să "se dea mare". Ei și, ce e rău în asta? Răul nu e mare, faptul e inofensiv; dar el poate deveni "ofensiv: când îți instalezi cu asemenea efecte o autoritate
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
pe Brejnev că e mai bine să-și vadă de celelalte treburi. Nu cumva este vorba despre Raza Morții, pe care Tesla o propusese cu patruzeci de ani În urmă primului ministru britanic? Fie-ne permis doar să Întrebăm, fără pretenția de a da și un răspuns, tocmai pentru că răspunsul e de la sine Înțeles. Cu atît mai mult cu cît, după acest incident, președintele american Richard Nixon s-a grăbit (!) să vină la București! Am dezlegat astfel Încă una din enigmele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
omorît prin Înecare. Pitagora nu știa că orice număr, În afară de 1, este o relație de numere, deci un obiect abstract, care nu intră În datele imediate ale conștiinței. — Lucrul ăsta nu-l pricepe oricine, confirmă Nut. — De la Pitagora am alte pretenții. El ar fi trebuit să-l priceapă! I-ar fi plăcut ca Vic să aibă o nouă pasiune, iar aceasta să fie mineralogia. Cuvinte ca: brecia sării, caustobiolit, concrețiune calcaroasă, sau șist bituminos o intimidau și totodată Îi făceau plăcere
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trăda oarecum neliniștea și Îngrijorarea. În momentul imediat următor, oftă și colonelul, dar dintr un motiv complet diferit; asistenta și secretara terminaseră cu succes delicata operație. — Tocmai aici e problema, domnule colonel. Suntem un pic nedumeriți. Energiile au ridicat anumite pretenții. Desigur, cu cele mai multe dintre ele suntem de acord, deoarece se referă la măsuri suplimentare de protecție socială. Zilele următoare voi proclama un nou Decret Imperial de subvenționare a apei calde și căldurii, pentru cei care nu pot sau nu vor
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu observe unele modificări În comportamentul pacientului său preferat, cu efecte nedorite asupra relației dintre ei. Lăsînd deoparte zilele de la sfîrșitul săptămînii, cînd doamna Agneta se dedica treburilor din propria gospodărie, și cu deosebire lui Boule-de-neige, ale cărui nevoi și pretenții Îi ocupau acum cea mai mare parte a timpului liber, În orele petrecute la clinică se obișnuise cu prezența lui Pablo, iar reflecțiile lui asupra celor mai diverse aspecte ale lumii contemporane Îi stimulau respectul de sine și-i confirmau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din cosmos mesaje de prietenie și doreau să facă bine Întregii omeniri. Stați puțin, cred că m-ați Înțeles greșit. Atunci era vorba de extratereștrii noștri. Ei nu interveneau propriu-zis În ordinea actuală a insulei, iar dacă aveau totuși anumite pretenții, se arătau dispuși să negocieze. Acum, de curînd, au apărut ceilalți, ale căror bune intenții nu sunt deloc clare, ci dimpotrivă, s-ar părea că urmăresc răsturnarea ordinii de drept, precum și generalizarea haosului și anarhiei pe insulă, situație care ne
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]