3,419 matches
-
fapt ilicit simplu, care nu constituie faptă penală și pentru care se aplică dispozițiile art. 2.528 din Codul civil privind prescripția dreptului material la acțiune. ... 8. Se susține, de asemenea, că prevederile art. 1.394 din Codul civil încalcă și principiul previzibilității normei juridice. Textul prezintă neclarități în ceea ce privește sintagmele „în toate cazurile“ și „fapt penal supus de legea penală unei prescripții mai lungi decât cea civilă“. În acest sens arată că textul de lege criticat prezintă o deficiență gravă
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, se realizează potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. Unul dintre aceste principii este principiul legalității sancțiunilor contravenționale, sub aspectul prevederii faptei contravenționale și a sancțiunii în lege, cu respectarea criteriilor de stabilitate, previzibilitate și claritate. Pentru aceste considerente, instanța judecătorească apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIA nr. 415 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293759]
-
pune concluzii la instanțele unde au funcționat foștii judecători, însă, nefiind o normă precisă și clară sub aspectul activității de punere a concluziilor, nu oferă vreo garanție a respectării drepturilor constituționale împotriva arbitrarului, conducând la afectarea principiului securității juridice și previzibilității dreptului. ... 6. De asemenea, se apreciază că textul de lege criticat contravine art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți. Astfel, respectiva interdicție este impusă pe o perioadă foarte mare de timp (5 ani), fiind
DECIZIA nr. 383 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293758]
-
extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, apreciind că atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023, cât și legea de aprobare a acesteia încalcă flagrant o serie de principii constituționale, și anume: principiul statului de drept, principiul legalității și previzibilității legii, principiul accesului liber la justiție, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, care se face numai prin lege, precum și recurgerea la mecanismul delegării legislative, dată fiind inexistența urgenței și a situației extraordinare care nu poate fi amânată
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
urgență a Guvernului nr. 116/2023, aceasta fiind contrară dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 11. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, autorii sesizării susțin că, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate aduce atingere atât principiului previzibilității și clarității normelor, așa cum acesta își găsește expresia în art. 1 alin. (5) din Constituție, cât și art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. Aceștia apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 a fost inițiată, elaborată și
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
elaborarea actelor normative și, în acest sens, arată că dispozițiile cuprinse în art. 1-8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 nu sunt clare și previzibile, ceea ce determină ca însuși obiectul reglementării să fie lipsit de claritate și previzibilitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție raportat la dispozițiile Legii nr. 24/2000. ... 12. În acest context se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 introduce reglementări ambigue și neclare cu privire la implementarea unor sisteme informatice, ceea
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
loc pentru interpretări variabile și subiective. În opinia autorilor sesizării, ordonanța de urgență analizată introduce reglementări ambigue și neclare privind implementarea unor sisteme informatice, iar această lipsă de precizie a reglementării generează un climat de incertitudine juridică și încalcă principiul previzibilității legii. Mai mult, aceștia consideră că ordonanța de urgență nu prevede măsuri adecvate de protecție a datelor și de respectare a confidențialității, lăsând loc pentru abuzuri și afectând negativ drepturile fundamentale ale cetățenilor. ... 37. Curtea apreciază aceste susțineri ca fiind
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât încalcă exigențele de claritate, previzibilitate, precum și principiul securității juridice. Sunt invocate cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la cerințele de calitate a normelor juridice, de exemplu, Decizia nr. 383 din 29 mai 2019 și Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012. Se
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
și (3). ... 17. În critica de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 sunt contrare art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât sunt neclare și lipsite de previzibilitate, acestea nereglementând în mod expres și limitativ infracțiunile pentru a căror săvârșire salariatul este incompatibil și urmează a fi suspendat din funcție. ... 18. Autorii excepției de neconstituționalitate arată și că dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
și asigurări sociale și Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege sunt clare și au previzibilitatea necesară. Este la latitudinea angajatorului ca, din momentul îndeplinirii condiției obiective a trimiterii în judecată a salariatului, să aprecieze dacă fapta penală este sau nu incompatibilă cu funcția deținută de salariat și să procedeze în consecință. Nu poate fi ignorat
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
a faptului că salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. ... 35. Un prim aspect pe care autorii excepției îl invocă se referă la lipsa de claritate și previzibilitate a reglementării supuse controlului de constituționalitate. Astfel, în opinia acestora, art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 este neconstituțional, întrucât nu prevede un termen-limită până la care poate fi dispusă măsura suspendării, nu prevede
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
către instanța penală. ... 36. Față de aceste critici, se reține că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 prin prisma reperelor jurisprudențiale mai sus arătate, Curtea consideră că aceste dispoziții de lege nu pot fi apreciate ca având un caracter neclar sau lipsit de previzibilitate în ceea ce privește termenele pe care le reglementează. Din contră, textul art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 prevede în mod clar că angajatorul este liber să dispună cu privire la suspendarea contractului
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
alin. (5) din Constituție. ... 38. Cu privire la susținerea autorilor excepției potrivit căreia textul de lege este neclar, întrucât nu prevede obligația motivării deciziei de suspendare, dar și în legătură cu critica potrivit căreia textul de lege este lipsit de previzibilitate, deoarece nu prevede în mod limitativ situațiile în care se poate dispune suspendarea raportului de muncă, Curtea reține că dispozițiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 sunt clare în ceea ce privește condiționarea măsurii suspendării de existența unei
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
lit. b) din Legea nr. 53/2003 pune la dispoziție un criteriu clar în funcție de care se poate aprecia legalitatea măsurii suspendării, respectiv cel al incompatibilității faptei penale cu funcția deținută, Curtea apreciază că sunt întrunite cerințele de claritate și previzibilitate a normei de lege. Redactarea unei legi lipsite de o precizie totală nu reprezintă, în sine, un motiv pentru a se reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), atât timp cât previzibilitatea legii nu este afectată (a se
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
sunt întrunite cerințele de claritate și previzibilitate a normei de lege. Redactarea unei legi lipsite de o precizie totală nu reprezintă, în sine, un motiv pentru a se reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), atât timp cât previzibilitatea legii nu este afectată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, antereferită). ... 40. În ceea ce privește critica potrivit căreia textul de lege supus controlului de neconstituționalitate este contrar art. 1 alin. (3) și
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
limitare se impune a fi reglementată doar cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 8. În acest context, se susține că textul de lege criticat încalcă și principiul încrederii legitime. Dispozițiile legale criticate sunt neclare și lipsite de previzibilitate, întrucât creează falsa impresie că suspendarea dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii în condițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 nu se referă la modificarea „elementelor esențiale“ ale raportului de muncă al magistratului și nu reprezintă unul dintre
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al magistratului „trebuie prevăzute expres în statutul judecătorilor și procurorilor, și anume în Legea nr. 303/2004“. ... 9. În același timp, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate întrucât nici aspectele vizând drepturile salariale și vechimea în magistratură pe perioada suspendării prevăzută de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 nu sunt reglementate de legea statutară și nici de vreo altă normă în materie, cu caracter infraconstituțional
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
cu caracter normativ, de rang infralegal“ în materia raporturilor de muncă ale magistratului și în ceea ce privește „elementele esențiale referitoare la (...) suspendarea raportului juridic de muncă“ determină o „stare de incertitudine juridică“. Textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate și prin lipsa de corelare cu celelalte dispoziții din Legea statutară a judecătorilor și procurorilor - Legea nr. 303/2004 [art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2)], dar și din perspectiva lipsei de corelare cu Legea nr. 317/2004. De facto
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
judecătorilor și procurorilor, nici în cuprinsul Legii nr. 317/2004, această situație de suspendare din funcție nu este definită ca un „caz“ de suspendare a raportului juridic de muncă al magistratului. ... 10. În susținerea criticilor referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a normei juridice sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului și se subliniază că lipsa unui text expres, în conținutul art. 62 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004, care să reglementeze
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța consideră că excepția de neconstituționalitate nu poate fi admisă. Instanța consideră că o nuanțare însă s-ar impune în privința criticilor referitoare la lipsa de claritate și de previzibilitate invocate, în condițiile în care modificarea și completarea dispozițiilor criticate ca fiind neconstituționale a fost considerată necesară de legiuitor, fapt care rezultă din adoptarea Legii nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004. Lipsa de previzibilitate ar putea ridica
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
claritate și de previzibilitate invocate, în condițiile în care modificarea și completarea dispozițiilor criticate ca fiind neconstituționale a fost considerată necesară de legiuitor, fapt care rezultă din adoptarea Legii nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004. Lipsa de previzibilitate ar putea ridica suspiciuni de neconstituționalitate, deoarece ar putea crea impresia că efectele prevăzute de art. 62 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 nu s-ar produce în cazul suspendării din funcție, dispuse în temeiul art. 52 alin. (1) din
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
sporul necunoscând regulile după care se stabilește acest drept, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil și nici opozabil. Normele privind stabilirea categoriilor de personal și cuantumul sporului de pericol deosebit trebuie să respecte cerințele de stabilitate și previzibilitate a legii, însă dispozițiile legale criticate nu îi permit polițistului să își adapteze comportamentul în mod corespunzător și nici nu poate să aibă reprezentarea corectă a alcătuirii drepturilor sale salariale. ... 26. Prin urmare, autorii excepției consideră că dispozițiile art. 14
DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293132]