7,932 matches
-
operatori economici cu privire la care au suficiente indicii plauzibile pentru a considera că au încheiat acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză. În motivarea excepției se susține, în esență, că se nesocotește prezumția de nevinovăție, întrucât un operator economic va fi exclus de la procedura de atribuire a unui contract de concesiune pentru presupuse conduite anticoncurențiale, dar nu în temeiul unei hotărâri judecătorești sau al unei decizii a Consiliului Concurenței, confirmate prin control
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
se regăsesc aceleași persoane sau persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care au interese comune de natură personală, financiară sau economică ori de orice altă natură. ... 20. De asemenea, Curtea reține că prezumția de nevinovăție este consacrată de art. 23 alin. (11) din Constituție, precum și de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele prevederi referindu-se în mod expres la domeniul penal, protejând persoanele
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
prevederi referindu-se în mod expres la domeniul penal, protejând persoanele acuzate de săvârșirea unei infracțiuni de consecințele negative, pe plan procesual, dar și social, pe care o acuzație de natură penală le poate atrage. Astfel, din perspectivă procesuală, respectarea prezumției de nevinovăție reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, care implică asigurarea unui complex de garanții care să concure la evitarea riscului soluționării procesului prin prisma ideii preconcepute a existenței vinovăției persoanei acuzate. Pe plan social, prezumția
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
prezumției de nevinovăție reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, care implică asigurarea unui complex de garanții care să concure la evitarea riscului soluționării procesului prin prisma ideii preconcepute a existenței vinovăției persoanei acuzate. Pe plan social, prezumția de nevinovăție apără valori indispensabile ființei umane, precum demnitatea, imaginea, viața intimă familială și privată a persoanei cu privire la care se desfășoară o investigație de natură penală. ... 21. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut în
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
care acesta este subiectul unei investigații în derulare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 164 din aceeași lege, constând în săvârșirea unei abateri profesionale grave prin raportare la presupusa săvârșire a unei infracțiuni. Curtea Constituțională a apreciat că se încalcă prezumția de nevinovăție, întrucât autoritatea contractantă procedează la excluderea unui operator economic din procedura de atribuire, substituindu-se, în acest fel, unei instanțe de judecată sau unei autorități administrative competente, care ar trebui să aprecieze cu privire la condițiile săvârșirii unei
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
deciziei menționate, Curtea Constituțională s-a bazat și pe cele statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la drepturile prevăzute de art. 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, respectiv dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție, în sensul că acestea trebuie să fie respectate în toate procedurile cu privire la încălcări ale normelor de concurență susceptibile să conducă la aplicarea unor sancțiuni, cum ar fi amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, chiar dacă este
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
20 noiembrie 2018, precitată, Curtea a constatat că, în condițiile în care instanța judecătorească nu a pronunțat o hotărâre definitivă în sensul condamnării operatorului economic pentru săvârșirea unei infracțiuni, autoritatea contractantă restricționează participarea acestuia la procedura de achiziție prin încălcarea prezumției sale de nevinovăție, fiind astfel nesocotit art. 23 alin. (11) din Constituție, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 25. În cauza de față însă, Curtea constată că nu poate fi susținută pretinsa nesocotire a prezumției de nevinovăție, întrucât nu este vorba despre o situație care să întrunească elementele mai sus expuse. Astfel, prin aplicarea criteriilor Engel la cauza de față, se observă că eliminarea unui operator economic din procedura de atribuire a unui contract de
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
nici implicații de natură penală, nefiind aptă să antreneze, nici direct, nici subsecvent sau mediat, o răspundere penală a respectivului operator economic. Totodată, nici natura sau gradul de severitate al sancțiunii ce ar urma să fie aplicată nu justifică incidența prezumției de nevinovăție. ... 26. Sub acest aspect, Curtea reține, de altfel, că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 100/2016, actul normativ menționat urmărește stabilirea unui cadru juridic adecvat realizării unor concesiuni în condiții de transparență, în vederea creării unui mediu
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
interdicția ocupării unei funcții publice pe viață, aplicată celor care au făcut parte din serviciile de informații după anul 1990, dar au încetat această activitate înainte de a dobândi calitatea de magistrat, este o sancțiune colectivă aplicată pe baza unei prezumții de vinovăție instituite față de o întreagă categorie profesională, contrară dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Constituție. Susțin, totodată, că, prin împiedicarea participării la concursul pentru numirea în funcții de conducere, sine die, fără să fi comis o faptă ilicită
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
participării la concursul pentru numirea în funcții de conducere, sine die, fără să fi comis o faptă ilicită, se îngrădește dreptul la muncă, garantat de art. 41 alin. (1) din Constituție, se interzice accesul la o funcție publică, se încalcă prezumția de nevinovăție, se aplică un tratament juridic vădit discriminatoriu în raport cu magistrații care anterior intrării în profesie au exercitat alte funcții publice. De asemenea, susțin că interdicția ocupării unei funcții de conducere de către magistrații care au făcut parte
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
de drept și principiul legalității, ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 alin. (1)-(3) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, ale art. 53 alin. (1) și (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, cât și prevederilor art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
indiferent dacă au făcut sau nu au făcut poliție politică, este neconstituțional, întrucât „instituie premisele unei răspunderi morale și juridice colective, fără existența unei fapte infamante și fără vinovăție, încălcând astfel prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție și principiul prezumției de onestitate, dedus din concepția legiuitorului constituant, care stă la baza art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală. (...) În acest caz nu se mai cercetează dacă persoana verificată a desfășurat activitate de poliție politică, după cum nu se verifică dacă
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
sau funcții în structurile și aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist; răspunderea juridică, indiferent de natura ei, este o răspundere preponderent individuală și se întemeiază numai pe fapte juridice și acte juridice săvârșite de o persoană, iar nu pe prezumții; (ii) dispozițiile legale sunt excesive în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permit individualizarea măsurii; se instituie o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
răspundere preponderent individuală și se întemeiază numai pe fapte juridice și acte juridice săvârșite de o persoană, iar nu pe prezumții; (ii) dispozițiile legale sunt excesive în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permit individualizarea măsurii; se instituie o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală, făcută pe criterii politice, ceea ce contravine principiilor statului de drept, ale ordinii de drept și prezumției de nevinovăție instituite
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
se instituie o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală, făcută pe criterii politice, ceea ce contravine principiilor statului de drept, ale ordinii de drept și prezumției de nevinovăție instituite prin art. 23 alin. (11) din Constituție; nu se reglementează un mecanism adecvat în scopul stabilirii desfășurării unor activități concrete îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale; (iii) lustrația este permisă doar cu privire la acele persoane care
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
chiar dacă prin acestea s-a urmărit un scop legitim. Așadar, Curtea reține că, prin deciziile nr. 51 din 31 martie 2008 și nr. 820 din 7 iunie 2010, precitate, a sancționat acte normative ale căror soluții legislative instituiau o prezumție de vinovăție și o sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală, a persoanelor care au avut calitatea de lucrător operativ ori acoperit al organelor de securitate în perioada 1945-1989, inclusiv prin împiedicarea
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
din 8 iulie 2020, paragrafele 36 și 37), în acord cu jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, că aceste drepturi au o existență de sine stătătoare, nu sunt drepturi absolute și reprezintă atât o consecință directă a prezumției de nevinovăție, cât și o garanție a echității procedurii, izvorâte din exigența echității procedurii la care fac referire paragrafele 1 și 2 ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Hotărârea din 17 decembrie 1996
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
plano, condamnat cu reținerea noii încadrări juridice. Dimpotrivă, prin pronunțarea unei astfel de încheieri se stabilește, cu caracter nedefinitiv, doar un aspect din ansamblul elementelor a căror stabilire se impune pentru soluționarea cauzei penale și care concură, împreună, la răsturnarea prezumției de nevinovăție a inculpatului. Totodată, astfel cum s-a arătat mai sus, încadrarea stabilită prin încheierea de schimbare a încadrării juridice a faptei poate fi modificată, succesiv, pe parcursul soluționării apelului, atunci când din probele administrate rezultă noi circumstanțe ale
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
sens, se susține că autorul prezentei excepții de neconstituționalitate solicită modificarea și completarea textului criticat, acesta dorind ca sancțiunea nulității absolute să intervină în cazul încălcării oricărei norme procesual penale, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei prezumții absolute, în sensul că încălcarea oricărei norme procedurale produce o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea acestei sancțiuni, a nulității absolute, nu și prin aplicarea altei sancțiuni, respectiv cea a nulității relative. ... 4. În subsidiar, se solicită
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că, în realitate, autorul excepției dorește ca sancțiunea nulității absolute să intervină în cazul încălcării tuturor normelor de procedură penală, fără nicio distincție, prin reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, și nu prin aplicarea altor remedii procesuale. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
expres prevăzute de lege, pe când cele implicite (virtuale) sunt „deduse“ fie din scopul urmărit de o dispoziție legală, fie din formularea utilizată de legiuitor ori din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel care invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
când cele implicite (virtuale) sunt „deduse“ fie din scopul urmărit de o dispoziție legală, fie din formularea utilizată de legiuitor ori din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel care invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
o primă etapă, pentru a fundamenta luarea în continuare a altor măsuri legale. ... 38. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragrafele 9-13
HOTĂRÂREA nr. 17 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298006]
-
nr. 31/1991, în condițiile în care, în baza atribuțiilor de serviciu sau a delegărilor date de societate, aceștia îndeplinesc anumite atribuții care trebuie să fie prezentate judecătorului pentru analiza tuturor circumstanțelor factuale ale cauzei. Prin dispozițiile criticate se instituie o prezumție de subiectivism oricărui angajat, în condițiile în care există mecanismele de cenzură prevăzute de art. 273 din Codul penal și de art. 22 și 264 din Codul de procedură civilă. ... 6. Astfel, arată că sintagma „în legături de interese cu
DECIZIA nr. 620 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298182]