1,175 matches
-
a dus să-l vadă, a doua zi dimineața, doctorii i-au comunicat că soțul ei decedase. New York, 1 martie 2000 (Apostrof, nr. 5/2000) Radu Petrescu către Norman Manea ș1ț fără dată Familiei Norman Manea Cu mulțumiri pentru gândurile prietenești și cu cele mai bune urări de sănătate și bucurie În anul care Începe. Radu Petrescu ș2ț București 4 ianuarie 1974 Scumpe Domnule Norman Manea, Mă aflu Într-o clipă foarte grea a vieții mele. Nu din cauza cărții care nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dar nu știu până când și cu ce preț. În preț intră, văd de pe acum, o mare slăbire a sistemului meu nervos, slăbire pe care o constat, printre altele, și prin Întârzierea cu care vă mulțumesc pentru gestul Dumneavoastră atât de prietenesc de a scrie despre Matei Iliescu al meu. Emoția produsă de rândurile Dumneavoastră a fost pentru mine adâncă, durează și acum. Voi rămâne totdeauna convins că am În Dumneavoastră cititorul afectuos și luminat dorit de oricine. Vroiam să vă spun
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Domnul Virgil Duda, Încercând să-l duc mai departe. Am prezent În minte admirabilul Atrium și o mare dorință de a vă revedea. Radu Petrescu ș6ț București 29 iunie 1975 Mult stimate Domnule Norman Manea, Vă mulțumesc pentru atât de prieteneasca Dumneavoastră scrisoare. Datorez apariția cărții lui Florin Mugur, care a insistat să i-o dau și iată că a și publicat-o. În textul originar, paginile despre București le pusese În finalul capitolului al III-lea și, la admirabila sugestie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fi Întâmplat ce mi s-a Întâmplat, aș fi rămas până la capăt În Costinești și aș fi avut marea plăcere de a vă Întâlni În acel loc totuși sublim. Poate ne vom Întâlni acolo În vara următoare. Cu cele mai prietenești sentimente și rugându-vă să prezentați Doamnei respectuosul meu omagiu. Radu Petrescu ș8ț Leningrad, hotelul Europa 14 decembrie 1975 Ce ține piept grațiozității arhitecturii italiene, cheiurilor Nevei și misterului fascinant al celui mai adânc orizont al golfului Finic? Ai să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Europa 14 decembrie 1975 Ce ține piept grațiozității arhitecturii italiene, cheiurilor Nevei și misterului fascinant al celui mai adânc orizont al golfului Finic? Ai să vezi și Dumneata: Familia lăptăresei, de Louis Le Nain, de la Ermitage. Adânc omagiu Doamnei, o prietenească Îmbrățișare pentru Dumneata, Radu Petrescu ș9ț București 25 august 1976 Mult stimate Domnule Norman Manea, Semnul Dumneavoastră de prietenie mi-a făcut mult bine. M-a bucurat să vă știu la Constanța, oraș care pentru mine Întrunește aproape condițiile idealului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
președintele Uniunii Scriitorilor mă invitase la o cu totul neașteptată plimbare prin parcul Herăstrău. Bănuiam că are să-mi comunice ceva confidențial, de vreme ce voia să evite microfoanele din biroul său oficial. Plimbarea s-a prelungit pentru câteva ore Într-un monolog prietenesc și, dacă mă ghidam după banalitățile pe care le auzeam, codificat. Peisajul aproape londonez al parcului devenise, parcă, decorul neuitatului film Blow-up... Ascultam În tăcere și aprobam, din când În când, lamentările colegului președinte, dar nu prea Înțelegeam de ce mă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
posibil, supravegheați. „Probabil, el (ei) știu mai bine”, scrieți. Multe notații din Jurnal, anterioare și posterioare acesteia, arată Însă că Întrețineați mereu o astfel de bănuială (și cum s-ar fi putut altfel, În situația dată?), deci sugestia mea, strict prietenească și fără nici o acreditare „comunitară”, nu ar fi avut de ce să vă surprindă. Nu neapărat În legătură cu această notă, aș adăuga că n-am putut Înțelege nici unele inutile accente În tratarea cazului Vicu Mândra. Pentru justificarea votului, În acest caz, mi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doresc să rămânem În legătură și, la fel, promit o scrisoare mai lungă, sper pe curând! Oricum, mă bucur că ne-am regăsit și Încă pe aceeași lungime de undă... Cu tot greul, exilul are uneori avantajul unor regăsiri sentimentale, prietenești, ceea ce, acasă, e tocmai dimpotrivă. Pe curând și cu tot dragul, Mircea Zaciu * Bonn, 13 februarie 1994 Dragă Norman Manea, Relația noastră epistolară s-a Întrerupt de mult timp, din vina mea, cred. E drept că am și fost mereu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
St. Louis și catedrala Notre Dame, mă simt În Bucureștii anilor 1935-1944 pe care i-am mai prins la venirea mea În București În martie 1944, dar pe care Îi Înțeleg mai deplin abia acum. În Încheiere: un „la revedere” prietenesc Dvs. și Doamnei Dvs. A. Vieru Salutări Dlui Botstein! Mă Întreb ce va Înțelege el din lumea românească, din fluctuația caracterelor. Poate Musil l-ar putea Întru câtva ajuta; oricum Bucureștii sunt mai aproape de Viena decât de Berlin. (Familia, nr.
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
două istorioare despre consecințele Încoronării de la Stockholm. Prima era despre polițistul din Chicago care Îl saluta zilnic de douăzeci de ani la colțul străzii și care, neștiutor de Evenimentul Literar Universal, continuase, imperturbabil, să-l salute și ulterior la fel de simplu, prietenesc, convențional. Al doilea incident se referea la un fost coleg de liceu al scriitorului, pe care nu Îl văzuse de decenii. Ciocnindu-se de el, pe neașteptate, pe stradă - din nou, În Chicago, din nou, după ceremonia Nobel -, Bellow fusese
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și țări, departe de țara de origine. Nu fusesem deloc mirat, deci, de accentele biografice și literare pe care le regăsisem În cuvântarea lui Imre Kertész la Stockholm. De data asta, semnatarul se baricadase, evident, Împotriva oricăror Încercări, fie și prietenești, de perturbare. Înțelegeam bine starea. Soția lui Vidia Naipaul Îmi povestise, la festivitățile Nonino de la Percoto, din iarna 2002, ce Înseamnă coșmarul „mediatic” din jurul Marelui Premiu, un soi de asalt canibalic de oarbă devorare a bietei celebrități. La câteva luni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și agitând pe față împotriva atitudinii mele. N-am așteptat din partea autorităților de resort o arestare a lor, căci aș fi stăruit în acest caz să fie lăsați în pace, dar m-am așteptat ca să li se dea un sfat prietenesc și asta ar fi fost mai mult decât suficient. Oamenii în cauză nu erau niște anonimi, ci figuri bine cunoscute în rândul legionarilor. Mi se pretinde să fac totul, dar când este vorba de o mână de ajutor sunt lăsat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
firul în patru, dintr-un exces analitic aparent gratuit și dintr-o calofilie cu pecete personală. Atuurile prozatorului, îndemânatic exploatate, sunt adresarea plină de amenitate, recursul la tonul blând și sfătos, opțiunea pentru registrul stilistic al colocvialității îngrijite, propriu conversației prietenești. Instituind o inocentă „complicitate” cu cititorul, glasul auctorial îl supune pe acesta unei incantații nostalgice, clădită prin „vorba măiestrită”, de o calofilie neconvențională și deloc găunoasă, fiind țesută cu idei relevante și imagini uneori memorabile. O „urmare” - sau o întregire
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
informale purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3). 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 1.4. Canale și rețele de comunicare 1.4.1.Comunicarea prin mass-media Comunicarea face posibilă coexistența oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalți. Comunicarea directă între oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a împărtăși cunoștințe cu persoane aflate departe, e nevoie
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3). 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 25 1.4. Canale și rețele de comunicare 1.4.1.Comunicarea prin mass-media Comunicarea face posibilă coexistența oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalți. Comunicarea directă între oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a împărtăși cunoștințe cu persoane aflate departe, e nevoie
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
partid românească a mers la Beijing și a participat la a cincisprezecea aniversare a zilei naționale chineze, trecând mai întâi prin Moscova. La dineul care a avut loc cu acest prilej, Hrușciov a părut depresiv, dar „atmosfera a fost extrem de prietenească”. în al treilea rând, această situație a ridicat poziția României, ea fiind considerată a „treia forță”, alături de Uniunea Sovietică și de China, în tabăra socialistă și „cea mai influentă mică națiune comunistă în afacerile internaționale”. România era aliat al sovieticilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Nu e deci de mirare că Tito și anturajul său, apropiindu-se de URSS, în același timp continua să se distanțeze accentuat de conducerea maghiară. Este adevărat că, la începutul anului 1955, la adresa lui Imre Nagy au fost făcute unele gesturi prietenești, netrecute cu vederea de diplomația sovietică. în Imre Nagy liderii Iugoslaviei neutre au văzut un politician disponibil să pună în prim-plan prioritățile naționale și un aliat potențial capabil să se opună dictatului sovietic. Dar, după înlăturarea lui Imre Nagy
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-le opțiunea, el îi sfătuia: „ori de rămâneți aici de veci, ori de veniți acasă, sorbiți cu putere această învățătură, urmați cu entuziasm aceste exemple”. Mai mult încă, el le recomanda că „d-voastră de aici, prin purtarea d-voastră prietenească, să le arătați tuturor că le sunteți frați și prieteni. Să vă purtați, în America, ca americani. Nici ură de rasă, nici ură de religie pentru copământenul tău. Acesta e naționalism în sensul cel mai larg al cuvântului”. Așa cum era
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
are drept punct de sprijin teoria ecologiei sociale a adolescenței în care familia, grupul de prieteni și școala sunt cele trei zone care alcătuiesc lumea adolescentului. Pentru obținerea performanțelor înalte, familia trebuie să în trețină o atmosferă suportivă, relații apropiate, prietenești, să se implice în viața școlară a adolescentului, să manifeste atitudini pozitive, valorizatoare. Adolescența este stadiul ontogenetic în care individul dotat realizează cel mai mult diferențele de potențial dintre sine și majo ritatea celorlalți. Persistă încă ideea că dotații își
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
a fost un an electoral și câteva subiecte de importanță externă erau pe agendă. În același timp, sunt profund onorat că, pe parcursul celor patru luni de când noua echipă a venit în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ne-am bucurat de sprijinul dumneavoastră prietenesc și generos și vă sunt recunoscător tuturor celor de aici, vă sunt recunoscător, dragi miniștri și dragi prieteni, pentru înțelegerea și ajutorul acordat de ambasadorii dumneavoastră la București. Și sper că o parte dintre prietenii noștri care se află deja
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în geantă”" Într-un interviu acordat marți de la Londra pentru ROMPRES, ministrul român al Afacerilor Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, a caracterizat întrevederea avută cu omologul său britanic, Jack Straw, în mod pozitiv. A fost o discuție foarte directă, foarte clară, evident prietenească, pentru că între mine și Jack Straw este o relație mai veche de amiciție și încredere, care s-a stabilit de-a lungul întâlnirilor de la Bruxelles, mai ales în ultimele întâlniri de la Bruxelles - a afirmat șeful diplomației române. „Am profitat la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
negociat anumite chestiuni. Stelian Tănase: Ce poziție au Iușcenko și actuala administrație față de Transnistria? Mihai-Răzvan Ungureanu: Ne este încă greu să facem... Așteptăm niște pași foarte concreți. Dincolo de declarații. Și am să spun de ce. Uniunea Europeană întinde Ucrainei o mână foarte prietenească, oferindu-i un parcurs care, în mod normal, după completare, ar așeza Ucraina între statele pentru care Uniunea Europeană ar putea găsi un mecanism inclusiv, un proiect european, cum ar veni. Acest parcurs se numește Plan de Acțiune. Planul de Acțiune
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
primul lucru pe care vreau să vi-l spun. În al doilea rând... Bogdan Chirieac: Iertați-mă. Ați avut senzația că Bucureștiul a uitat ce se întâmplă în jur în toamna aceasta, când totuși Kievul nu a dat deloc semnale prietenești față de noi? Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Bogdan Chirieac, eu vă spun că, în momentul de față, România a uitat unde se află Kosovo. Spuneți-mi și mie care e diferența de kilometraj dintre axa București-Kiev și axa București-Priština? Eu văd focurile
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Articolul 1 Se aprobă Tratatul cu privire la relațiile prietenești și la cooperarea dintre România și Republica Polona, încheiat la București la 25 ianuarie 1993. Articolul 2 Tratatul cu privire la relațiile prietenești și la cooperarea dintre România și Republica Polona, încheiat la București la 25 ianuarie 1993, se supune spre ratificare
DECRET nr. 25 din 3 martie 1993 privind aprobarea şi supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului cu privire la relaţiile prieteneşti şi la cooperarea dintre România şi Republica Polona, încheiat la Bucureşti la 25 ianuarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109139_a_110468]
-
Articolul 1 Se aprobă Tratatul cu privire la relațiile prietenești și la cooperarea dintre România și Republica Polona, încheiat la București la 25 ianuarie 1993. Articolul 2 Tratatul cu privire la relațiile prietenești și la cooperarea dintre România și Republica Polona, încheiat la București la 25 ianuarie 1993, se supune spre ratificare Parlamentului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU
DECRET nr. 25 din 3 martie 1993 privind aprobarea şi supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului cu privire la relaţiile prieteneşti şi la cooperarea dintre România şi Republica Polona, încheiat la Bucureşti la 25 ianuarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109139_a_110468]