4,133 matches
-
nevinovăție, între căință și revoltă, între dreptate și nedreptate, sub efectul frazei intuitive: „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat” care l-a salvat pe acest „maestru prin excelență al Omenirii” (Aubier - Montaigne) de la cădere. Revelația este prilejuită mai degrabă de spaimă decât de suferință, în spiritul: „Din spusele unora și altora auzisem de Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut” (42, 5). Preotul - poet ce slujește credincioșii din Kitchener are intuiția poetică a divinului, pentru care
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
Matei” (Ibidem, f. 293). 40 De menționat, pe lângă studiul nepublicat, Papolatria, amintit mai sus, este și comunicarea L` attitude du Vatican � l`egard de l`Orthodoxie durant les 30 derniers annèes, susținută în data de 9 iulie 1948 în cadrul festivităților prilejuite de aniversarea a 500 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ruse („Actes de la conference des chefs et des representants des eglises orthodoxes autocephales reunis � Moscou � l`ocasion de la celebration soleunelle des fêtes du 500eme anniversaire de l`autocephalie de
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
forma poetică, Despre asocierea marilor religii, Despre O arhi-amintire, Despre libertatea poetului, Despre receptare, Despre un proiect de cercetare semiotică, Despre Shunyata, Despre Bătrân, Despre beatitudine și spirit. Volumul stă sub semnul unui motto ales cu inspirație din discursul poetului, prilejuit de lansarea ediției critice, la care am făcut trimitere mai sus, și care vizează fericirea desăvârșirii artistului în operă: un topos karatos dincolo de materie și spirit, unde ființa tinde spre eul profund al Ființei, percepute după o filosofie compozită, la
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
nr. 925 din 13 iulie 2013 Toate Articolele Autorului I-aș cere, prevenitor, cititorului îngăduință pentru o spovedanie. Când, în 1990, l-am cunoscut pe José Saramago în Portugalia, la el acasă, am trăit câteva contrarietăți emoționale care mi-au prilejuit, ani de-a rândul, reflecții și eforturi de conciliere în forul meu interior. Mai întâi, durerea pricinuită de radicalismul politic al omului, fapt care nu se împăca, în emoționalitatea mea, cu acea desăvârșită omenie a creatorului, așa cum o receptasem eu
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
reînoindu-și repertoriul cu noi lucrări de Musicescu, Vidu, Timotei Popovici, Elinescu, Costescu, Paulian și alții. Se cuvine să amintim din această perioadă concertul excursie, organizat în ziua de 5 iunie 1906 la Târgu Jiu, precum și participarea la serbările corale prilejuite de deschiderea Expoziției generale române de la București. Cu această ocazie se constituie și secția feminină formată dintr-un grup de treizeci de doamne și domnișoare din diferite pături ale societății, 176 ajungându-se astfel la un cor de aproape nouăzeci
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
făcute pe concursfestivalmacedonski.ro, pentru poeții care nu au debutat în volum premiile sunt următoarele: Premiul I - 500 dei ; Premiul ÎI - 400 lei; Premiul III - 300 lei. Se asigura transpot, cazare și masa în perioada cât vor participa la festivitățile prilejuite de acordarea premiilor, care vor avea loc pe data de 14 martie 2014, ocazie cu care se va comemora și ziua de naștere a poetului Alexandru Macedonski. Lucrările pentru concurs se vor trimite pe adresa Asociației Macedonenilor din România, str.
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
sadism, taote moștednite de la antecesorii săi și, în final, manifestarea unei boli mintale, confirmată de medicul Ursu, ce elimină ipoteza unei simulări, așa cum părea la început. Atitudinea contrară a gardianului ce-l păzea, Andrei Leahu, într-o situație similar. Îi prilejuiește lui Puiu Faranga, reflecții asupra comportamentului rațional al unui om simplu și asupra motivației actului său, considerând că a avut în el însuși instinctual criminal. Își răscolește trecutul din care relevă elemente sadice al acestui instinct, printre acestea impulsiunea de
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
Din curcubeu ne dă lumină,/ Din versuri împletind coroană.” Simpla joacă a cuvintelor apropiate ca sonoritate, chiar și acolo unde nu comunică nimic, are darul de a crea o atmosferă ludică de tip “ala bala portocala.” Bogăția și varietatea lexicului prilejuiește neașteptate treceri de la prețiozități intelectuale sau neologisme de ultimă oră ori sintagme în limbi străine, la cuvinte sau expresii ale graiului popular, ale vorbirii străzii sau chiar ale argoului de mahala. Chiar și atunci când insolitul asociațiilor pare doar non-sens, aceste
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
sunt născut în familie de țărani, la mine acasă am auzit primele hori, glasul fluierului, primele versuri ... Pentru ca un om să se poată destăinui trebuie să te simtă, să faci parte din comunitate, să participi la toate activitățile și manifestările prilejuite de anumite sărbători. Eu am crescut cu țăranii, am lucrat împreună, am fost la oi, la clăci, la șezători, la nunți și înmormântări. Am dormit cu ei. M-am născut acolo și altfel s-au destăinuit față de mine. Toate aceste
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
-se ajutorării săracilor și instituțiilor de binefacere. Urmărea cu interes evenimentele din țară și a fost foarte îndurerată de urmările răscoalei din 1907. Începutul anului 1909 îi aduse câteva clipe de fericire. Jubileul celor 50 de ani de la Unire au prilejuit omagierea Elenei Cuza și a domnulului Unirii de către întreaga elită intelectuală a țării și de înșiși suveranii României. Dar emoțiile puternice din aceste zile i-au șubrezit și mai mult trupul ei firav. După 14 februarie a rămas țintuită la
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
și celor veniți. Nu mai exista un alt ceasornic mare în întreg orașul. În primul an de studii devenise neînfricată, biruind acea barieră de a se lupta și pe străzile urbane cu sine și cu întunericul, care rareori, dar, îi prilejuia momente de dificultate, și de conștientizare a faptului că are o sarcină esențială: să se lupte mai întâi cu sine însuși. Într-o seară de ianuarie, colega de grupă, cu care locuia împreună, îi zise: -Trebuie să merg să vorbesc
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
la UE -, rezultatele sunt modeste, la cel mai sărac neam latin din Europa. ------------------------------------------------ Prof. Dr. Viorel Roman Consilier academic la Universitatea din Bremen. 20 mai 2015 Cărți și articole: • De la Ram la Roma. Studii, articole și conferințe, 1990-1999. Anexe: Discursuri prilejuite de vizită Papei Ioan Paul al II-lea în România. București 1999, 220 p. • Iliescu la Roma. Cine va începe dialogul? Partidă Națională sau Convenția Neoliberală? În: Dimineața, Nr.184 (696), București, 20 sept. 1992 • Integrarea în Europa/UE de la
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
ca fațete ale unei singure, plenare și desăvârșite virtuți, care este dragostea față de Dum �nezeu și de aproapele. Pentru a accede la aceasta, exercițiul creștinului comportă și reclamă practicarea tuturor celorlalte, pe rând sau concomitent, potri �vit ispitelor care le prilejuiește și pricinuiește lucrarea, și capacității celui încercat. Însă precum la începutul păcatului originar au acționat toți germenii păcatelor implicați în slăbiciunea omului și lipsa exercitării capacități �lor lui sufletești, tot în acest fel, la restaurarea omului hristofor sunt chemate și
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FELII DE RĂDĂCINI PECICANE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Praznicul de Pită nouă Pecica Arad a prilejuit să gustăm Felii de Rădăcini Pecicane onorante distincții oferite prorectorului Universității Vest Tms Otilia Hedeșan și profesorului Gheorghe Rancu Bodrog.Lumina luminii revistă de cenaclu a prefațat Jubileul 50 de ani de joc popular apoi defilarea Portului popular și Carul
FELII DE RĂDĂCINI PECICANE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368689_a_370018]
-
Autorul o smulge - într-o încercare de a arăta cititorului fața hidoasă a lumii, cu toate substraturile ei, de multe ori mizerabile - pe eroina lui, pe Iuliana, dintr-o lume liniștită, a visării, sacrificând-o. O face să trăiască ororile prilejuite de o răpire urmată de viol, plasând-o într-un plan cu un timbru specific, cel al tragediei, al dramei, al unui destin spulberat, o întâmplare de care, din păcate nici acum, în anul 2016, nu sunt scutite multe dintre
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
ce vă vor deschide o nouă viziune ori vă vor da posibilitatea de a deschide adevărate dezbateri și reale controverse despre originea și limba poporului român. Veți afla detalii deosebite despre desfășurarea unui însemnat ritual religios, trăind, împreună cu autorul, emoțiile prilejuite de Taina Sfințirii unei biserici, prin cuvântul descriptiv al acestuia. Cu o fantastică răbdare, dar și cu meticulozitatea care îl caracterizează, aduce în prim plan și consemnează informații despre obiective de interes istoric și cultural din zona Ruginoasei, despre descoperiri
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
București, tel.: 318.81.54, fax: 318.81.60 Un gând de prețuire și recunoștință - Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Vasile Coman” din cadrul Universității Oradea la 20 ani de la (re)înființare... Preacucernice Părinte Decan, Preacucerniți Părinți Profesori, Zilele acestea ne prilejuiesc multă bucurie precum și sentimente de aleasă cinstire și prețuire față de școala teologică și academică orădeană, care se află în haină de sărbătoare acum, la împlinirea a douăzeci ani de rodnică activitate spirituală și culturală!... Ne aducem aminte cu vădite emoții
FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN OARADEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364625_a_365954]
-
îngerii asculta; când copiii corului „Flori și Stele” cântă, îngerii cântă și ei. Cum altfel am putea să ne explicăm sunetele îngerești pe care le auzim de fiecare dată când avem bucuria să-i ascultăm? Sfârșitul lunii iunie ne-a prilejuit întâlnirea cu acesti foarte tineri și nespus de talentați mesageri ai cântecului creștin și, pentru mine, a fost o adevărată bucurie și plăcere să îi văd, să îi ascult și să îi cunosc. Le mulțumesc încă o dată, atât lor cât
CANTAND PRINTRE FLORI SI STELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349624_a_350953]
-
o pildă pentru cei care fie nu au știut, fie nu au avut ocazia să trăiască experiența oamenilor credinței. Iosif Trifa și Oastea Domnului Din rândul acestor persoane se remarcă în mod deosebit, personalitatea părintelui Iosif Trifa, căruia in memoriam prilejuită de centenarul nașterii sale, i se oferă un consistent articol ce ne atrage atenția asupra unui om care a știut să trăiască și să moară pentru Dumnezeu. Astfel, aflăm cum Iosif Trifa „s-a născut în satul Certege, din județul
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
structurilor economice iar în chip special însușirea standardului tehnic occidental precum și adaptarea cadrului juridic la economia de piață. Situațiile de viață surprinse în roman se află uneori în afara cadrului legalității. Ceea ce se întâmplă în marginea acestui cadru alcătuiește substanța romanului prilejuind accente critice sociale. Ca de obicei, mobilurile, care agită personajele sunt carieră, bani, amor”. Emil Cira „Cu toate că titlul și coperta cărții te împinge să crezi că e vorba de o carte de specialitate medicală, ea este de fapt un roman
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
Mariana Cristescu „le aduce la rampă”, le așază în lumina cea mai potrivită, ca să le dea strălucirea și însemnătatea pe care le merită. Domeniul artei plastice este ilustrat de prezentarea lui Vasile Mureșan, un discipol al ilustrului Corneliu Baba, articol prilejuit de o expoziție personală a artistului. Articolul se intitulează sugestiv: „Vasile Mureșan, între Lucian Blaga și Corneliu Baba”. Tot la arta plastică se referă și eseul: „Suntem, oare, pregătiți și... demni să aflăm „Marea Taină”?- despre unul dintre cei mai
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
Heimlichkeiten)” - o ediție antologică româno-germană (trad. Ida Alexandrescu), autorul operându-și singur selecția celor 120 de poeme din cele 16 cărți de poezie anterioare”. Un frumos portret îi face și lui Nichita sub imperiul inefabil al acelui “dor fără sațiu” - prilejuit de comemorarea unui sfert de veac de la plecarea poetului să spună poezii îngerilor, așa cum se exprimă Mariana Cristescu. Autoarea face o trecere în revistă a operei marelui poet și punctează momentul trecerii lui la cele veșnice. În „Marginalii la o
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
Mariana Cristescu ne invită virtual și la un eveniment cinematografic, cosntituit de filmul „Cocoșul decapitat” în regia lui Radu Gabrea, asigurându-ne că: „filmul produce o adâncă bucurie estetică”. Articolul „ Cine s-ar mai îndrăgosti de-o femeie fericită?” - este prilejuit de manifestarea „Zilele Romulus Guga ”, întâlnirea scriitorilor mureșeni cu confrați din județul Bistrița-Năsăud, un bun motiv pentru a ne prezenta Cenaclul „Conexiuni” din Bistrița și pe conducătoarea acestuia, scriitoarea Elena M. Cîmpan, căreia Mariana Cristescu îi face un portret admirabil
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
maxime", ca o concluzie a evenimentelor și stărilor sufletești. Mi-a plăcut dezinvoltura cu care, prin condeiul său, autoarea reușește să înlăture acea barieră, la început emotivă, chiar jenantă, care se crează de obicei la întâlniri de acest fel, ce prilejuiesc revederea după o lungă perioadă de timp. Angela Dina are o libertate în exprimare și în a transmite sentimentele personajelor cum numai un scriitor maestru în a "jongla" sau, mai degrabă, în a se lăsa prins în "jocul" cursiv al
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
fulguieli (echivalentul minutelor hărăzite mie pentru asta) din ceea ce-l definește pe om ca zestre a sipetului purtat cu el la vedere. Sunt încă sub efectul binefăcător al recentei întâlniri, la Chișinău, cu Omagiatul de azi din inima mea, întâlnire prilejuită de lansarea albumului etnofotografic “Românii din jurul României” al profesorului universitar Vasile Șoimaru. Sărbătoarea de la Academia de Studii Economice din 16 mai a.c. nu ar fi avut anvergura binemeritată, dacă nu ne-ar fi dezvăluit asta, acolo, cel care mereu pătrunde
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]