3,755 matches
-
Întreprinderea produce pentru a vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 2. Structurile mentale și culturale. Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra Statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat printr-un calcul ce consistă în maximizarea interesului urmărit și minimizarea neîmplinirilor; c) așa-numitul "spirit al capitalismului" (în sensul dat de Max Weber): reușita materială pe pămînt este un semn al
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
adâncime, care antrenează o serie de transformări și în structura de suprafață". Autoarea studiului insistă asupra faptului că "una dintre condițiile intertextualității într-o astfel de interpretare este globalitatea". Altfel spus, în dialectica repetare/diferire, care acționează mecanismul intertextual, repetarea primează. Chiar și așa, globalitatea implică un grad limitat de generalitate a repetării. Anca Măgureanu nuanțează ideea globalității în intertext și utilizează criteriul coextensivi tății raportului intertextual cu unul sau cu ambele texte, ajungând la: o intertextualitate globală, în cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
diferența dintre traducerea literară și cea filosofică, ambele hipertexte corespunzătoare hipo textului kantian. Însă o asemenea abordare ar defavoriza atributul științific al traducerii din secolul al XIX-lea. Este evident, chiar dacă anticipăm puțin concluziile alăturării traducerilor, faptul că la Eminescu primează proprietarea noțiunii în raport cu proprietatea termenilor, căreia îi este preferat, ca instrument explicativ, aspectul plastic al imaginii. În mod paradoxal, el mizează pe conotație și câștigă denotație. (H) Timpul nu este o noțiune empirică care ar putea fi abstrasă din vo
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
marginalizate de sistemul patriarhal, care, cu multitudinea lor de trăiri emoționale și psihologice, ar fi oferit o substanță epică mult mai diversă. În practica narativă, scriitoarea crede în desenul de ansamblu și nu în contururile lui de amănunt. Imboldul sociologic primează în fața celui psihologic. De aceea, surprinde iritarea romancierei la auzul comentariului că este percepută drept "un reper al feminismului". În interviuri și eseuri autonome, ea constată suficient de agasată că stereotipul unei astfel de recep tări se naște din dorința
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
anii copilăriei, prin exersarea acestei bi-dimensionalități "texistențiale", în volumul al treilea, ei interacționează mai întîi subliminal, apoi fizic. În atmosfera halucinantă din "1Q84", patronată de ezotericii Oameni Mici (stăpînii discreționari ai intervalului "literar", cum ar veni), foștii colegi de școală primară acum adulți cu vieți încurcate ajung, finalmente, iubiți (Aomame rămîne însărcinată în universul "literaturii", conștientizîndu-și însă noul statut în cel al "realității", situație care o determină să se gîndească, pentru o clipă, la Imaculata Concepție!). Misterioasa "crisalidă de aer" continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
constitutiv, intrând în memoria structurantă a identității unei culturi"17. Spre deosebire de teoretizările cu latură critică ale acestei probleme, cele de istorie literară se îndepărtează puțin de acest model, funcționând mai mult sub forma unei cronologizări canonice, liniaritatea fiind cea care primează, în prezentarea acestui fenomen. Totuși, întâlnim și aici mai multe nuanțe. Astfel, Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui George Călinescu 18 se desfășoară "similar calendarului creștin, unde structura calitativă a timpului este mai importantă decât cea liniară
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de profesorul care nu e întrecut de elevii lui". Cât despre viitorul literaturii și al cărții, în general, nu promite să fie prea roz. Cuvântul e acoperit de propaganda prin imagini. Spre asta pare să meargă societatea de azi... Imaginea primează asupra textului. Internetul fură timpul elevului care ar putea să mai citească ceva. Elevul nu mai citește cărți, iar dacă citește, le citește pe internet, ceea ce este altceva. Eu sper că, după o criză profundă, va fi și o renaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor sau cel din Singurătatea scriitorului și G. Călinescu în autoportret. Câteva lecturi în palimpsest conțin suficiente chei de înțelegere a profilului omului real, cel din spatele numelui de pe copertă. Un om în al cărui cod existențial primează sobrietatea și demnitatea, probitatea și fidelitatea, față de propriile valori și față de cei care le respectă. Descoperind toate aceste chei, cititorul va nuanța cum se cuvine o frază precum următoarea, decupată din capitolul despre "Devenirea personalității" criticului: Vom încerca, ferindu-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cât mai acceptabilă. Cu alte cuvinte, producerea materiilor prime, procesarea și desfacerea sunt secvențe din traseul unui produs care se pot desfășura pe meridiane diferite, dar se pot corela pentru a realiza eficiența, calitatea și profitul maxim. CAPITOLUL 1. MATERIA PRIMA HORTICOLĂ PENTRU INDUSTRIALIZARE 1. La nivel european Fructele și legumele pentru industrializare sunt mai ieftine decât cele pentru consum proaspăt. Aceata se realizează în principal prin reducerea sau eliminarea muncii manuale care costă. Deasemenea se apelează la importuri ieftine, acolo
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
În 2003, s-a emis un Ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor privind conținutul și transmiterea informațiilor necesare a fi furnizate de către intreprinderile de procesare a fructelor și legumelor. CAPITOLUL 3. MATERII PRIME HORTICOLE PENTRU INDUSTRIALIZARE 3.1. Materia primă pentru industrie Fructele sunt produse horticole cu o aciditate mai ridicată și o umiditate puțin mai scăzută, din punct de vedere morfologic unitare (fructe de arbori, arbuști etc). De regulă, se utilizează ca deserturi. Sunt produse în livezi. Se culeg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
3 mg%, vitamina PP 2 mg%, foarte bogată în vitamina F, valoare energetică foarte mare 6800 Kcalorii/kg, Valoare dietetică - conține toți aminoacizii esențiali și cel mai bogat fruct în substanțe minerale, acizi grași esențiali (vitamina F); fibre alimentare. Materia primă fructele verzi = lichior, dulceață, miezul = consum proaspăt, preambalat, măcinat în cofetărie - patiserie, ulei de nucă (50-60% randament), halva; lemnul prețios; vopsitul casnic, fitoterapie etc Consum nuci verzi august, nuci în coajă în tot restul anului. Soiuri Extra + I(min) II
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și în cazul "realității economice", de o invenție. Viziunea creștină asupra lumii creează individul. Schematizînd, putem spune că ea scoate fiecare membru din comunitatea sa pămînteană pentru a-l introduce într-o relație directă cu Creatorul. Relația individuală creată astfel primează în fața celorlalte relații (politice, sociale, juridice, culturale) specifice comunității din care facem parte pe pămînt. Afacerile pămîntene (proble-mele care privesc cetatea, ar fi zis grecii, respectiv libertatea, justiția, puterea, războiul etc.) trec pe planul doi. Numai că ideea de individ
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
diferite modalități ale lui " a fi", nu sunt echivalente: "a fi în acțiune" (ceea ce este) reprezintă plenitudinea lui "a fi în putere". Posibilul este conceput ca ceea ce este în așteptarea realizării. Gîndirea lui Aristotel afirmă posibilul dar acțiunea, actualizarea, realitatea primează. În viziunea noastră asupra conceptului de posibil ținem cont de cele două distincții făcute de Aristotel dar teroria pe care o propunem dă prioritate posibilului în raport cu realitatea. Filosof al eliberării, refuzînd orice transcendență, respingînd credința în voința divină, Epicur (342-271
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cunoscut (prin previziuni și calcule); posibilul reprezintă evoluția conservatoare a realului. "Omul posibilului" are un anume simț al realului: percepînd realul pe fond de posibil, realitatea este pentru el "posibilizare", iar posibilul este tot timpul invenție. În viziunea sa, posibilul primează asupra realității. Dumnezeul experimentator al lui Musil se opune atît celui imaginat de Spinoza cît și celui imaginat de Leibniz: lumea care există nu este decît una din nenumăratele încercări posibile. Teoria posibilelor-imposibilelor se întîlnește cu nucleul gîndirii lui Musil
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
asupra posibilului. Ca să vorbim ca unul din personajele sale din roman, demnitatea și responsabilitatea nu ne comandă oare "să trăim cu o conștiință redusă a realității"? "Mai sus decît realitatea se ridică posibilitatea 152": susținînd, la rîndul său, că posibilul primează asupra realității, filosoful german Martin Heidegger (1889-1976) inversează relația stabilită de Aristotel. Analizînd modul de "a fi în lume" al omului, filosoful distinge două moduri de existență. Omul ființează, pe de o parte, după modul realului (el face referire la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fie, la fel de mult, dacă nu și mai mult, decît în ceea ce a fost sau este. Omul, fiecare dintre noi, este propriile posibile. Teoria posibilelor-imposibilelor se întîlnește cu gîndirea lui Heidegger în cîteva aspecte esențiale, cum ar fi postulatul că posibilul primează asupra realității. Din Ființă și timp, ale cărei pagini ne-au stimulat cel mai mult în elaborarea acestei teorii, am înțeles că posibilul nu este produsul gîndirii, ci gîndirea este conținută de posibil. Ernst Bloch (1885-1977) scrie despre Principiul Speranță
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu există decît ceea ce imaginația, care a înălțat palatul, a făurit 181." Imaginația constituantă este capacitatea de a crea fără model. Cornelius Castoriadis 182 vorbește despre imaginar instituant. Imaginației secunde (care reproduce, imită și combină imaginile) el îi opune imaginația primă cea care ne interesează de altfel pe care o consideră radicală. Creînd ex nihilo imagini, dar mai ales forme (în special noi forme de gîndire) imaginația radicală este "cea care face posibil ca orice ființă pentru sine (...) să-și creeze
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pentru a vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 16.1.2. Structurile mentale și culturale Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat printr-un calcul ce constă în maximizarea interesului urmărit și minimizarea neîmplinirilor; c) așa-numitul "spirit al capitalismului" (în sensul dat de Max Weber): reușita materială pe pămînt este un semn al
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
identifica și clasifica obezitatea, este unul din cei mai buni predictori pentru dezvoltarea HTA. Asocierea între obezitate și valorile TA sistolice și diastolice este liniară și continuă (38, 39, 40). Rezulatele studiului Framingham au arătat că aproximativ 78% din HTA primară la bărbați și 65% la femei este atribuită obezității (41). De asemenea, valoarea scăderii în greutate la subiecții obezi a fost demonstrată atât la subiecții normotensivi, cât și la hipertensivi (42, 43). Localizarea țesutului adipos joacă un rol important în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de schimbări ale societății industriale. Pentru Lefebvre, cotidianul și modernul reprezintă două instanțe care se presupun, se legitimează și se compensează reciproc. Prin faptul că substanța cotidianului este alcătuită din repetiții, rolul obiectelor și al "demografiei" acestora este unul care primează, subiectul fiind din ce în ce mai estompat. De asemenea, Lefebvre este interesat de relația dintre conceptul de cotidian și cel de filosofie; prin raportare la filosofie, viața cotidiană îi apare ca fiind non-filosofică, în timp ce în legătură cu viața cotidiană, viața filosofică s-a dorit întotdeauna
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe ethos, avem de-a face cu o retorică în care filonul etic al indivizilor este predominant; dacă importanța este acordată pathosului, se obține retorica-manipulare, iar dacă se accentuează logosul se va obține un tip de retorică în care va prima viziunea logică și argumentativă. Asumând ideea conform căreia manipularea, seducția, informarea sunt posibilități înscrise în însăși natura discursivității, precum și că vor exista permanent două tipuri de uzaj retoric, unul critic, lucid în raport cu discursul și procedeele sale (retorica albă) și unul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ori În politică, ca să ajungi lider, nu este important să cunoști foarte bine o serie de fenomene economicii sociale, să fii specialist Într-un domeniu anume: În fața unor calități interioare (mod de a gândi, de a sesiza esența fenomenelor macroeconomice), primează adesea calitățile exterioare (carismă, fizionomie, mod de a vorbi, ținuta) cele mai multe ori, ideologia liderilor politici se suprapune peste cea a partidului din care aceștia fac parte, Însă pot apărea cazuri În care un lider politic, ajuns la putere, să vadă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dezlocuiască ori măcar să concureze serios dispozitivul intereselor americane ancorate aici. Această regiune este importantă din punct de vedere strategic și politic pentru Iran, Pakistan și India, din perspectiva asigurării securității flancului lor vestic, iar pentru R. P. Chineză și Japonia primează raporturile economico comerciale cu statele arabe. Franța reprezintă și ea un alt actor semnificativ mai cu seamă în arealul arabo-african, dar care se instalează destul de serios în ultimii ani și în spațiul Golfului Persic sub raport economic și militar. Principalul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]