10,832 matches
-
pe sprijinul puterilor occidentale, Anglia și Franța, în primul rând, dar și Austria și Prusia. Conducerea trupelor țariste de ocupație a fost încredințată comandantului șef Mihail Dimitrievici Gorceacov. Primul convoi rusesc, condus de generalul Anrep d’Elmpt, a pătruns în Principate trecând Prutul pe la Leova (Ion I. Nistor - Istoria românilor, vol.2), la data de 3 iulie 1853, îndreptându-se spre București pe traseul: Fălciu-Bârlad-Tecuci-Focșani-Buzău și intră în capitala munteană la 15 iulie, „...binecuvântat de mitropolitul Nifon” - după afirmația lui Nicolae
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
La 28 iulie, ajunse la București însuși Gorceacov, iar grosul trupelor sale, pătrunseră în Moldova, trecând Prutul pe la Sculeni și deplasându-se prin Iași, către Galați, Brăila și Focșani. Tot acum, Gorceacov ia sub ordinele sale și oștirile celor două principate, cu scopul de a le utiliza în păstrarea ordinii interne. Primim astfel, din documentele vremii, preluate de istoricii de mai târziu, câteva informații, destul de sumare, dar edificatoare oarecum, despre armatele de care dispuneau la acea vreme Muntenia și Moldova. Aflăm
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
cai, încadrați în trei regimente de infanterie, un divizion de ulani, o baterie de artilerie, un regiment de dorobanți, un batalion de grăniceri, un batalion de pompieri și patru canoniere pe Dunăre.” (Ion I. Nistor - Istoria românilor, vol.2). Domnitorii Principatelor Române (Grigore Ghica - în Moldova și Barbu Știrbei - în Muntenia) rămân în funcții până pe la jumătatea lunii octombrie, adică până când Poarta declară în mod formal război Rusiei (10 octombrie 1853). Țarul declară și el război turcilor, la 1 noiembrie 1853
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
uscat, în mai multe rânduri, acțiunile lui Omer Pașa, aflat în dificultate în confruntările cu trupele țariste. Din motive strategice, dar și, pare-se, ca urmare a unei epidemii care izbucnise în zonă, în perioada iulie-septembrie 1854 trupelor rusești părăsesc principatele și se grupează în totalitate în Crimeea. Tot acum, se petrece un eveniment destul de controversat și regretat ulterior de către Poartă: se încheie convenția turco-austriacă de la Bojadki-Keny, care consimțea, printre altele, ca Austria să ocupe principatele în cazul retragerii trupelor rusești
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
iulie-septembrie 1854 trupelor rusești părăsesc principatele și se grupează în totalitate în Crimeea. Tot acum, se petrece un eveniment destul de controversat și regretat ulterior de către Poartă: se încheie convenția turco-austriacă de la Bojadki-Keny, care consimțea, printre altele, ca Austria să ocupe principatele în cazul retragerii trupelor rusești de pe teritoriul acestora, fapt care s-a și produs în scurt timp. Aliații debarcă în Crimeea la 14 septembrie 1854. Întâmpină o rezistență firavă din partea trupelor ruse pe râul Alma, apoi înaintează spre Sevastopol, pe
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
i-au urmat lungi discuții și polemici între forțele participante, dar pentru viitoarea Românie, importantă a fost hotărârea Convenției de la Paris, care s-a semnat în august 1858 și care, așa cum am mai spus, a creat condițiile efectuării actului Unirii Principatelor Române de la 24 Ianuarie 1859. Iată cum prezintă Ion I. Nistor în Istoria românilor, vol.2, prevederile Convenției de la Paris referitoare la Principate: „În locul numirii cerute, de România, dorită de divanuri, Convenția acceptă numirea oficială de Principatele Unite ale Moldovei
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
a semnat în august 1858 și care, așa cum am mai spus, a creat condițiile efectuării actului Unirii Principatelor Române de la 24 Ianuarie 1859. Iată cum prezintă Ion I. Nistor în Istoria românilor, vol.2, prevederile Convenției de la Paris referitoare la Principate: „În locul numirii cerute, de România, dorită de divanuri, Convenția acceptă numirea oficială de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. În loc însă de un singur Domn și o singură reprezentanță, Convenția impuse Domn separat și adunare obștească separată pentru fiecare principat
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
efectuării actului Unirii Principatelor Române de la 24 Ianuarie 1859. Iată cum prezintă Ion I. Nistor în Istoria românilor, vol.2, prevederile Convenției de la Paris referitoare la Principate: „În locul numirii cerute, de România, dorită de divanuri, Convenția acceptă numirea oficială de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. În loc însă de un singur Domn și o singură reprezentanță, Convenția impuse Domn separat și adunare obștească separată pentru fiecare principat. Puterile garante recunoscură însă prin Convenție uniunea vamală între ambele țări, unificarea regimului de
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
Principate: „În locul numirii cerute, de România, dorită de divanuri, Convenția acceptă numirea oficială de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. În loc însă de un singur Domn și o singură reprezentanță, Convenția impuse Domn separat și adunare obștească separată pentru fiecare principat. Puterile garante recunoscură însă prin Convenție uniunea vamală între ambele țări, unificarea regimului de măsuri și greutăți, cetățenia și organizarea unitară a oștirii naționale cu drapeluri deosebite, dar cu o panglică comună de culoare albastră, înlăturându-se totodată și toate
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
o panglică comună de culoare albastră, înlăturându-se totodată și toate deosebirile de organizare, pentru ca la momentul oportun ambele oștiri să poată fi unite într-un singur corp militar. Convenția mai prevedea instituirea unei singure curți de casație pentru ambele Principate. Iar pentru a îndruma unificarea legislațiilor din ambele țări, se instituia comisia centrală de la Focșani, oraș de graniță, compusă din consilieri munteni și moldoveni, cu misiunea de a pregăti proiectele de legi de interes comun pentru ambele Principate. Convenția menținea
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
pentru ambele Principate. Iar pentru a îndruma unificarea legislațiilor din ambele țări, se instituia comisia centrală de la Focșani, oraș de graniță, compusă din consilieri munteni și moldoveni, cu misiunea de a pregăti proiectele de legi de interes comun pentru ambele Principate. Convenția menținea suzeranitatea porții, fixând și tributul pe care fiecare din cele două principate urmau să-l plătească...” De remarcat îndrăzneala și ingeniozitatea cu care forțele progresiste ale vremii au știut să exploateze în interes național, în ciuda multor piedici apărute
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
comisia centrală de la Focșani, oraș de graniță, compusă din consilieri munteni și moldoveni, cu misiunea de a pregăti proiectele de legi de interes comun pentru ambele Principate. Convenția menținea suzeranitatea porții, fixând și tributul pe care fiecare din cele două principate urmau să-l plătească...” De remarcat îndrăzneala și ingeniozitatea cu care forțele progresiste ale vremii au știut să exploateze în interes național, în ciuda multor piedici apărute preponderent din interior, acele oportunități providențiale pe care Convenția li le-a pus la
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
Nistor, Istoria românilor, vol, 2, Editura Biblioteca Bucureștilor-2003, pag, 104-126; - N. Iorga, Istoria românilor, vol, 9, București - 1938, pag. 237-268; - A.D. Xenopol, Războaiele dintre ruși și turci și înrâurirea lor asupra Țărilor Române, vol. 2, pag. 163-243; - N. Iorga, Unirea Principatelor (1859) povestită românilor cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la întemeierea Statului român, Tipografia „Neamul românesc” -1909, pag. 41-60; Referință Bibliografică: Despre Războiul Creimeii și influiența lui pozitivă în istoria României / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
atașat scriitorilor gălățeni, Theodor Codreanu. Periplul eseistic debuteată cu evocarea: „Dunărea. Poveste și adevăr”, apoi autorul se oprește la principalele repere culturale ale urbei: „Biserica redută Precista”, ascultă „Pașii lui Cuza și șoaptele lui Eminescu”, în Casa memorială a domnitorului Principatelor Române și în Parcul cu numele Poetului, poposește preț de câteva rugăciuni la „Casa Domnului de pe strada Domnească”, oprindu-se, de fiecare dată în fața monumentelor care definesc profilul orașului. Suntem poftiți în plină memorialistică eminesciană și anume, la popasurile făcute
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
Totuși în această perioadă, de o literatură artistică, în adevăratul înțeles al cuvântului, nu poate fi vorba decât la Ioan Budai-Deleanu, care în epopeea sa “Țiganiada “, ce reprezintă într-un timp în care atât în spațiu inter-carpatic, cât și în Principate literatura nu era decât la începuturile sale-nu numai o operă de maturitate literară, ci o adevărată realizare artistică, autorul ei depășindu-și cu mult contemporanii. Este fiul al preotului greco-catolic Solomon Budai, din Cigmău, din comitatul Hunedoarei, aproape de Orăștie, unul
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
000 militari, 12.000 de grăniceri și 8.000 de dorobanți), dotată cu puști și tunuri moderne, fabricate în Franța, forțe care au reprezentat nucleul Armatei cu care România și-a câștigat Independența în Războiul din anii 1877-1878 * după Unirea Principatelor Române, înfăptuită de Colonelul Alexandru Ioan CUZA, sunt semnificative afirmațiile lui Barbu CATARGIU, Prim-ministru, în Parlament, la 11 Decembrie 1861, când de fapt s-a rostit pentru prima oară, oficial, cuvântul România: ''...Nu este destul unirea între țările surori
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
Bizantin și au luptat pentru apărarea valorilor majore ale învățăturii creștine, prin sinoadele ecumenice, prin scrierile lor, prin predica lor, dar mai ales prin însăși jertfa vieții lor. Alții au trăit în Europa Occidentală, alții în Rusia țaristă sau în Principatele Române. Viețile Sfinților nu sunt povești, ci fapte de viață, scrise cel mai adesea cu sânge și lacrimi, dar și cu speranță nestrămutată. Cu ani în urmă, răsfoiam la Biblioteca Academiei din București câteva din cele peste 40 de volume
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
cult cu valoare documentară, precum am identificat la Biserica Înălțarea Domnului din Roșiuța cărți din Epoca Unirii, a doua jumătate a sec XIX și începutul sec. XX , (din primele cărți bisericești tipărite în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite 36 și în zilele preaînălțatului nostru Domn Carol I37) Însemnările de pe filele cărților arată că acestea au fost cumpărate38sau dăruie 39, de preoți, cantori, de mireni sau ctitori 40. Dar, mirenii au dăruit cu diferite ocazii, Sfințire, Sărbătoarea Hramului
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
M. Măneanu, Carte românească religioasă de secol XIX la Protoieria Drobeta Tr Severin, în volumul Biblioteca I.G.Bibicescu și spiritul modernității, p. 171 36.Minei, Martie, Râmnicul Vâlcii, 1862.S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța - Reparat de mine Vasile G.Osnaga, 1868 oct 26.Minei, Februarie, Râmnicul Vâlcii, 1862.S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Octombrie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța - Reparat de mine Vasile G.Osnaga, 1868 oct 26.Minei, Februarie, Râmnicul Vâlcii, 1862.S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Octombrie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Ianuarie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Osnaga, 1868 oct 26.Minei, Februarie, Râmnicul Vâlcii, 1862.S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Octombrie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Ianuarie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța -Preot G.Roșiuțanu,1882.Minei, Iulie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Octombrie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Ianuarie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța -Preot G.Roșiuțanu,1882.Minei, Iulie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, August, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Minei, Ianuarie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța -Preot G.Roșiuțanu,1882.Minei, Iulie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, August, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Iunie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
-Preot G.Roșiuțanu,1882.Minei, Iulie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, August, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Iunie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța -Cantor I.I. Osnaga .Parohia Roșiuța 24 iunie 1938.-Cantor I.I.Osnaga .29vi.1932-Dlui. I.I.V.Osnaga.-În 14
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, August, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța .Minei, Iunie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța -Cantor I.I. Osnaga .Parohia Roșiuța 24 iunie 1938.-Cantor I.I.Osnaga .29vi.1932-Dlui. I.I.V.Osnaga.-În 14 iunie 1953 am făcut slujba la Roșiuța și era(.........)de a veni știrea de concentrare . Cantor Ioan Croitoru . Parohia Ploștina
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]