3,972 matches
-
lecțiile de etică ale detectivului nu mai au pregnanță. Moliciunea lui Marlowe e pusă din evidență încă din primele pagini, când gigantul Malloy îl ia, practic, pe sus și-l proiectează într-un carusel de aventuri incontrolabile. Atracția față de femeile „problematice” ciobește aerul de invulnerabilitate al eroului: învins de împrejurări, „puritanismul” lui pare a suferi înfrângere după înfrângere. Pe lângă Vivian din The Big Sleep, pe lângă Velma, situații în care atracția primejdiei ia chipul feminității devastatoare apar din ce în ce mai frecvent în cărțile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sosită în apartamentul lui, aceasta nu bănuiește prezența ascunsă a lui Moose Malloy), dar nu se sfiește s-o întâlnească pe Anne. Motivul e simplu: în raport cu aceasta se simte în siguranță, pentru că se știe în stare să domine jocul. Natura problematică a relațiilor cu femeile nu-l orbește, însă, nici o clipă. Tot ce poate face pentru Velma/Helen este să-i găsească, dintr-un irepresibil spirit de fairplay, câteva circumstanțe atenuante. Ele n-au însă de-a face nici cu justiția
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
atunci când Margaret se află în fața unor situații neobișnuite. Observațiile ulterioare - întreprinse pe când Margaret avea 5, respectiv 14 ani - mai indică faptul că utilizarea intelectualizării ca apărare era predominantă printre modalitățile de reducere a anxietății generate de anumite situații neobișnuite sau problematice. Studiul efectuat de Provence demonstrează în mod convingător utilitatea cercetărilor longitudinale care, pornind de la stadii foarte precoce ale dezvoltării individuale și ajungând la perioada adolescenței, permit descrierea evoluției mecanismelor de apărare. Care sunt modalitățile de evoluție, în timp, a mecanismelor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de mijloace etc.), permite subiectului să înfrunte situația pentru a o rezolva. Diferitele instrumente de evaluare a coping-ului (Folkman și Lazarus, 1988; Chipp și Scherer, 1992) sunt alcătuite din itemi care descriu diferite mijloace utilizate pentru a face față situațiilor problematice: rezolvarea rațională a problemei (inclusiv căutarea de informații), căutarea de sprijin social, reamenajarea pozitivă (sau reevaluare pozitivă) a situației, fuga-evitare, reprimarea cognitivă (distanțare sau minimalizarea amenințărilor), recurgerea la gândirea magică, autoacuzarea, exprimarea afectelor, reprimarea afectelor, spiritul combativ sau acceptarea confruntării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
calea reprezentărilor indezirabile și a afectelor, cu un consum neîntrerupt de energie. Mai ales formațiunea reacțională, produsă prin consolidarea atitudinii opuse pulsiunii ce se cere a fi refulată, ilustrează conflictul de ambivalență iubire - ură care se află în centrul acestei problematici. „Omul cu șobolani” (Freud, 1909b/1979) rămâne cazul clinic tipic pentru aceste diverse contrapuseuri care își găsesc aplicare în simptomele obsesionale. În genere, „alegerea” contrainvestirii simptomatice corespunde unei logici a inconștientului proprie subiectului. Funcția de liant a simbolizării, mai cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Widlöcher (1971-1972) vorbește, în această privință, despre „proiecție identificatoare”. Aceste identificări se află la baza construcției oedipiene. Semnificații pentru patologietc "Semnificații pentru patologie" Întreaga psihopatologie se bazează, mai mult sau mai puțin, pe proiecție (Sami-Ali, 1970), în sensul că diferite problematici se cristalizează anume în jurul unui exces sau al unei carențe a acestui mecanism. Dacă ne referim acum la clinica adultului, este lesne de înțeles de ce Freud a ales să descrie proiecția ca mecanism de apărare prin intermediul psihozei și paranoiei președintelui
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În afara școlilor de partid au putut fi Încă găsiți În prima elită Ceaușescu, fără Însă a forma o proporție considerabilă. 2. calitatea educației tehnice În școli unde ideologia și loialitatea față de partid au stat la baza recrutării este cel puțin problematică. 3. după cum am menționat deja, mulți dintre tehnocrații „incerți” ai lui Ceaușescu au ajuns În guvern pe „filiera de partid”, chiar dacă aveau o anumită educație economică sau tehnică. Desigur, acestea sunt numai câteva elemente ale unei probleme mult mai complexe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și Închegate (prima parte - În care se analizează instituția școlilor de partid până În 1989, și a doua parte - dedicată noilor poziții deținute de intelectuali În câmpul puterii și noilor forme ale angajării lor politice după 1989), Își datorează coerența internă problematicii comune urmărite În ambele părți: relația dintre câmpul puterii politice și intelectuali În funcționarea societății. M.D. Gheorghiu practică un tip de analiză care depășește rigorile disciplinare „caricaturale” care mai caracterizează o bună parte a cercetărilor sociologice (reduse În mare măsură
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
carte științifică, datorită rigorii metodologice, a demersului de tip istoric, precum și aparatului critic și indicelui de nume care facilitează o lectură În cheie academică. Calafeteanu nu se mulțumește să studieze fondul Ana Pauker din arhivele MAE; pentru a clarifica anumite problematici, el recurge și la alte fonduri ale acelorași arhive, dar și la Hoover Institution Archives sau la Arhiva Institutului Yad Vashem, Arhiva Academiei Române, precum și la trimiteri la autori români care au scris studii sau cărți susceptibile de a clarifica temele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
spun și eu de vreo zece ani, exact În aceiași termeni. În România, ultimii cincisprezece ani ai regimului comunist au Încorporat profunde elemente fasciste. Am subliniat adesea că procesul de detotalitarizare mentală presupune asumarea trecutului, confruntarea cu elementele cele mai problematice ale acestuia: ce a fost colaboraționalismul, cât a știut și cât nu a știut populația românească din tragedia concetățenilor evrei. Nu era vorba de ființe de pe altă planetă, erau concetățeni pe care statul român avea obligația să-i protejeze. El
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
delimitând un spațiu emoțional destinat lor înșiși. Răspunsul la a doua întrebare este mult mai complex. În cercetarea narativă ca instrument terapeutic s-a sugerat faptul că „fisurile” formale ori structurale dintr-o poveste a vieții ar putea reflecta aspectele problematice ale sinelui și identității. Acest lucru ar implica faptul că poveștile femeilor din eșantionul nostru sunt „fisurate” în ceea ce privește criteriile structurale ale unei narațiuni corecte (având o organizare clară și logică a structurii, obiective și o anumită dinamică la nivelul intrigii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
neliniștitoare. Aceste două exemple sunt cazuri extreme de abstractizare și, respectiv, de concretețe. În absența detaliilor concrete, este clar că primul pasaj e abstract, în vreme ce al doilea este concret, neabstractizat. În orice caz, în majoritatea situațiilor, o asemenea distincție este problematică în măsura în care ne referim la un aspect continuu al gândirii, și nu la unul categorial. Evaluarea caracterului abstract ori concret al unei afirmații anume poate fi făcută așadar doar prin comparație cu altă afirmație mai mult ori mai puțin abstractă sau
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
trece de la o afirmație abstractă la exemple concrete fără să atragă atenția asupra tranziției. Identificarea tranzițiilor nu e întotdeauna ușor de făcut, așa cum s-a dovedit a fi cea din exemplele de mai sus. Următoarele exemple prezintă cazuri ceva mai problematice. Sara, de pildă, își amintește: „Am amintiri foarte clare de la grădiniță, îmi amintesc chiar și numele educatoarelor, fiindcă mi-a plăcut atât de mult acolo”. Aici m-am întrebat dacă își amintește numele educatoarelor ar putea fi privit ca o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
al indianisticii, oferind o reflecție, profundă și fundamentală, în marginea fenomenului cultural. Cartea a îmbogățit în chip oportun bibliografia privitoare la literatura - și, în general, la cultura - română, reprezentând o contribuție notabilă în domeniul culturologiei, și anume într-un câmp problematic fecund, cel al revalorizării gândirii tradiționale. Volumul grupează patru eseuri consacrate temei enunțate în subtitlu, cu referire precisă la Constantin Brâncuși (Comentarii indiene la Brâncuși), Mircea Eliade (India în destinul cultural al lui Mircea Eliade), Lucian Blaga (Structurile antinomice la
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
indiscrete. Acest tip de vis are semnificația de acces la adevăr, la cunoaștere, la lumină atunci când cel ce visează descoperă o ascunzătoare. Este pregătit, în realitate de data aceasta, să găsească soluția, cheia unui mister, să înțeleagă cauzele unei situații problematice. Sat, oraș Mediul joacă adesea un rol preponderent în simbolistica visului. Astfel, semnificațiile date sunt diametral opuse dacă acțiunea se derulează la țară sau, dimpotrivă, într-un oraș. Proverbul englezesc «Dumnezeu a făcut satul, iar omul a făcut orașul» permite
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
director Apariția în vis a șefului, a patronului, a directorului (unei întreprinderi, unei școli etc.), a unui ministru sau a unui președinte trimite la relația pe care subiectul o are cu puterea. În funcție de scenariu, relația în cauză este armonioasă sau problematică. Visul poate compensa doleanțele reale. De exemplu, poate permite exprimarea agresivității, ostilității și a ranchiunii simțite în raport cu autoritatea. Dar șeful poate fi și o reprezentare simbolică a tatălui sau a mamei, un substitut parental ce reactivează prejudiciile suferite în copilărie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
oferă informații cu privire la calitatea schimburilor. În vis, alterările și culoarea sa simbolizează natura relațiilor pe care subiectul le întreține cu mediul: - o piele sănătoasă reprezintă relațiile armonioase, un acord între interior și exterior; - leziunile (coșuri, negi, cicatrici, pete) arată relațiile problematice și nearmonioase. Cicatricile precizează că aceste dificultăți sunt vechi, își găsesc originea în trecut, chiar în copilăria persoanei. Coșurile trimit adeseori, în mod inconștient, la adolescență (acneea juvenilă); - culoarea pielii poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
predefinit. Actualul este acel ceva care se manifestă hic et nunc drept o soluție concretă, creativă la o problemă dată, iar virtualul apare ca o configurare dinamică de forțe și de finalități. Virtualizarea transformă actualitatea inițială în soluție a unei problematici mai generale. Se pot degaja mai multe înțelesuri ale realității virtuale (vezi Nifle, 2002), cu ipostaze subiacente. Într-o primă accepțiune, realitatea virtuală este o simulare a lumii, obținută prin manipularea unor modele, a unor structuri, a unor legături specifice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
târziu Siturile școlare conțin link-uri (legături) externe. Temele și sarcinile studenților se plasează de regulă pe Web. Permite părinților să asiste la procesul de educare și să înregistreze progresele. Este un mod flexibil de a învăța pentru studenți. Abordările problematice sunt în contradicție cu unele metode de lucru ale profesorilor. Părinții pot să nu aibă timp sau să nu aibă îndemânarea de a sprijini elevii. În viitor: școlarizare virtuală Studenții (elevii) realizează o mare parte sau chiar întreg procesul de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
spațiu privilegiat (locuința sa, locul său de muncă, spațiul convenit la nivel regional sau local), nefiind puși în situația de a consuma timp și resurse pentru deplasare la centrul de formare. Profesorul transmite tuturor simultan elemente ale cunoașterii, creează situații problematice, se lasă interogat de cursanți, evaluează etc. La rândul lor, cursanții pot colabora la edificarea unor răspunsuri, complementându-se reciproc, învățând unii de la alții. Situația 3. Conținutul învățării este accesat din aceeași locație (sală specializată la nivel teritorial; de pildă, la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Pe lângă această uzanță, internetul poate fi utilizat în chip programat, deliberat, lucrul pe internet fiind explicitat în chiar proiectarea curriculară ce secondează orice proces instructiv-educativ. Mai mult, profesorul poate găsi pe piața educațională suporturi electronice de navigare într-un spațiu problematic, fiind asistat și ghidat de supraprograme construite special pentru așa ceva (așa cum este cazul, de pildă, al producțiilor pe CD ale Asociației Române de Resurse Educaționale; vezi HYPERLINK "http://www.arre.ro" www.arre.ro). Conținuturile se stochează pe un server
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la mulți adolescenți și tineri, generează o formă de dependență cu urmări maladive. Setea de conectare la universul digital substituie în oarece privință înclinația originară a subiectului către transcendență. Se ipostaziază o nouă formă de religiozitate, una falsă, rece, sărăcăcioasă, problematică. Omul, prin natura sa, nu se mulțumește numai cu ceea ce are în față; țintește cu obstinație și altceva, care îl depășește. Această nevoie de raportare la un „dincolo” astâmpără o sete imediată și creează iluzia îmbogățirii și adiționării. Pasiunea excesivă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
clasice, nu mai este de conceput și nu mai este trăită cum se cuvine de omul modern. Vrem ca totul să se aștearnă la picioarele noastre (ideile, faptele, chiar semenii noștri). Reperajul spațiilor și timpilor fizici și obiectivi devine din ce în ce mai problematic în universul virtual. Și iată cum apare o nouă dilemă, de ordin existențial, cu accente schizo-ontologice: Ăse poate sau nu trăi prin dedublări iconice? În orice caz, remodelarea distributivă a ființei umane în cronotopii și moduri de existență alternative (virtuale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau spirituale în consens cu anumite obiective. Având în vedere că tutorii lucrează de cele mai multe ori cu adulții, ei trebuie să cunoască principiile și metodologia de bază în educația adulților, să dea dovadă de tact, finețe, sensibilitate, să creeze situații problematice interesante, pe măsura caracteristicilor publicului. Este superfluu să mai amintim că aceștia trebuie să dețină competențe speciale de informare și comunicare, să stăpânească noile tehnologii și programe de interrelaționare directă sau la distanță. Se cer a fi urmărite trei obiective
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la specificul muncii didactice. Cadrele didactice nu se vor mărgini doar la cunoștințe generale, abstracte, ci vor converti aceste noutăți în întrupări dimensionate potrivit disciplinelor care le predau, vor milita pentru o încorporare aplicată, de ordin metodic, a noilor cadre problematice. Ce tipuri de competențe de achiziționat ar trebui să aibă profesorii în vedere? Iată câteva (vezi Kynigos, Dumont, 2005): structurarea unei pagini Web pentru a-i ajuta pe elevi să se documenteze; pregătirea unui material informativ folosind mai multe modalități
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]