9,624 matches
-
umane și sociale, desfăcând râul ori binele unei societăți aflate în derivă, nu în scop vindicativ ori pentru o simplă etalare ci ca formă de luptă împotriva carentelor unei lumi aplecata pe o pantă greșită. În „Puterea destinului”, pe parcursul unei productive dramatizări a acțiunii, adică 148 de pagini aproape în exclusivitate de dialoguri, aflându-ne astfel în fața unui scenariu inedit, ușor de parcurs, stârnind curiozitatea următoarei file, autoarea biciuiește fără milă moravurile unei societăți imunde. Cu un condei strașnic mânuit, în
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
loc. RELAȚIILE SOCIALE Pentru paleoliticul inferior, dovezile arheologice care pot aduce elemente în această problemă sunt sărace. Desigur, o societate bazată economic pe cules, pescuit și vânătoare cu ajutorul unor arme și unelte primitive, în strânsă legătură cu o muncă puțin productivă, avea un caracter egalitar, bazat pe solidaritatea grupurilor sociale. În paleoliticul superior, femeia obține în cadrul societății o poziție deosebită (dovadă: descoperirea unor figurine antropomorfe și a unor înmormântări cu ocru roșu, precum și a unor morminte cu podoabe ce au aparținut
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
cel înmor �mântat se depuneau ofrande: unelte din piatră, dinți de ren sau de cerb, coarne de capră de munte. Corpul era presărat cu ocru roșu. ARTA Apar: capacitatea de a percepe realitatea în culori, repro �ducerea artistică a activității productive, a omului primitiv. Există reprezentări fantastice despre om și realitatea înconjurătoare (magia, totemismul ș.a.). Arta plastică se manifestă prin decorarea cu motive geometrice a obiectelor de uz casnic (arie geografică largă: Anglia, Rusia, Africa). Sunt specifice numeroasele statuete antropomorfe din
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
citate compromițătoare, eu aș fi fericit dacă am avea un guvern format din plagiatori tineri, bine informați în toate domeniile democrației ce se practică în cele mai civilizate state ale lumii, care să știe să-i plagieze pe cei mai productivi și mai benefici oameni politici în materie de dezvoltare națională. Să ia istoria recentă a Europei și să plagieze ce au făcut Adenauer, Willy Brandt și Helmuth Koll pentru Germania, De Gaulle pentru Franța, Margaret Tatcher pentru Anglia, miniștrii lui
VREAU GUVERN DE PLAGIATORI TINERI ! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369735_a_371064]
-
putea fi sancționată pecuniar sau chiar dată afară din serviciu. Se plătiseră multe mii de dolari pentru aducerea lui când junincile au ajuns la vârsta bună pentru gestație. Dorea să obțină de la ea o nouă generație de viței viguroși și productivi în carne și lapte, dacă va naște o vițelușă. O iubea ca pe un copil. Abia aștepta să vină acasă să-și vadă Fetița cum o numise cu dragoste. Între cele două ființe exista un atașament cum rar se vede
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
cu ce te ocupi, o făcu el pe neinformatul, cu toate că știa de la Mircea ce face în I.A.S. - Sunt șefa unei ferme de juninci aduse din Elveția. Se dorește la nivel de județ să se înlocuiască rasele autohtone, mai puțin productive atât la carne cât și la lapte, cu altele aduse din Țara Cantoanelor recunoscute în lume. Este o fermă experimentală, unde s-a dovedit că se pot adapta aceste rase la condițiile noastre de climă și hrană. Mircea nu era
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
criteriu al calității. Eugen Simion socotește că în proza românească idealul este să scrii o carte unică, exemplară, pitorească, model de limbă și de imaginație epică, și că „opus acestui model (l-am putea numi: modelul flaubertian) este modelul prozatorului productiv (modelul, în fond, balzacian) amplu, eseistic, reflexiv, analitic”, agreat de majoritatea creatorilor de literatură. „Unii îi reproșează lui Breban că scrie prea mult, mai susține Simion, el le reproșează altora că scriu puțin și trăiesc, încă de tineri, ca niște
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
lumea ar fi fost mai saracă (spiritualiceste vorbind, dar nu numai) și chiar nicio evoluție științifică sau tehnică nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost poezia ce îndeamnă la imaginare și creație dulce, visare constructivă și meditație productivă... "Sub asta piatră zace, Ovidiu Cântărețul Iubirilor gingașe, răpus de al său talent, O tu, ce treci pe aice, dacă-i iubit vreodată, Te roagă pentru dânsul, să-i fie somnul lin!" Statuia și mormântul, pomenirea lui de veci spune
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
de la soția lui,după cum ști,firma nu merge prea bine și fiindcă nu înregistrează un profit sadisfăcator sunt nevoit să pornesc o campanie de reducere a personalului și din păcate va trebui să te concediez deși ești un angajat destul de productiv.Ai o oră la dispoziție să-ți strângi lucrurile personale apoi poți pleca acasă! Deși știa că va fi concediat,șocul era atât de puternic încât se simțea că într-o tranșă din care își reveni în momentul în care
FUNCŢIONARUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352775_a_354104]
-
se așează și aliniază, cu multă competență, probitate intelectuală și morală, respect și onoare, în rândul teologilor români, conținutul cărții fiind expresia unui cuget clar și limpede, a unor convingeri ferme și a afirmării unor opinii personale dintre cele mai productive, competente și eficiente Acum, în încheierea acestei umile recenzii, îi dorim, cu toții, distinsului autor, pe care-l (re)cunoaștem și admirăm în mod deosebit, să aibă parte, în continuare, de mult spor și multe împlinirii, pentru finalizarea, cu real succes
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
pledat atâtea personalități ale culturii române -, spaniolii, care de asemenea au un Institul Cervantes etc, etc. Să ne imaginăm doar o clipă cum ar arăta cultura și litertura română fără acest miracol apărut în sânul neamului nostru, fără acest ,,mit productiv”! E ca și cum n-am avea piscul legendarului Ceahlău, ,,Olimpul Moldovei”, sau coama maiestuoasă a Bucegilor, cursul și Delta Dunării sau malul albastrului mării. Așadar, în pofida acestor tentative bine țintite, care-au creat un curent atât de periculos pentru păstrarea ființei
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
eterogenă ca vârstă, care - departe de-a oferi un avantaj pentru imperiu - reprezenta o permanentă sursă de cheltuieli, nemulțumiri, epidemii etc. De-abia rămânând pe loc, în ținuturile unde aveau locuințe, animale și unelte de muncă, unde se desfășurau activități productive și se întăreau obștile, de-abia în asemenea condiții ei erau utili Imperiului Roman. Căci încotro se îndreptau popoarele migratoare? Nu în căutarea de populații sedentare cu care ajungeau să conviețuiască - și pe care le apărau de alți năvălitori! - grație
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
dirijează (cu sau fără știință) totul. De aici, aerul ușor parodic, polemic chiar, de aici stratul meta-artistic (inocent, desigur) al mesajului. Referentul, în fiecare caz în parte, este, simultan, pretextul, faptul concret, obiectul vizat, și pictura însăși. O tensiune foarte productivă sub raport estetic. Tema ultimă (arhi-tema, cum o numesc adesea) este Paradisul pierdut, ori, mai exact, pierderea iremediabilă a Paradisului, cu toate consecințele ei asupra condiției umane. Reiau, și cu acest prilej, convingerea mea, rostită și scrisă, de multe ori
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
interactivitatea copiilor, să transforme activitatea la grupă într-un proces facil, atractiv și recompensatoriu. CARTEA PRIMĂVERII, cu cele două secțiuni ale sale (colecția de jocuri didactice și concursul de creație artistico-plastică PENTRU TINE, COPILE!), se dovedește a fi un proiect productiv, folosind atât copiilor - prin posibilitatea manifestării creativității într-un cadru organizat, cât și educatorilor - unul dintre rezultatele efortului comun constând în publicarea unei lucrări cu un mare grad de utilitate pentru lucrul la grupă. Coordonatorilor proiectului, cadrelor didactice participante la
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352588_a_353917]
-
simpli, nu spun nici măcar că sunt bătrâni, ci „adulți”! Dar cu bătrînii care nu au lucrat la viața lor, pentru că poate nu au putut, din diferite motive obiective, și care poate nu au avut parte nici de soți așa de „productivi” precum cele două doamne „adulte” pe care le-am cunoscut eu: Cu aceștia ce se întâmplă pe aici? Sunt cumva lăsați de izbeliște, să moară de singurătate sub privirile de josnică indiferență a politicienilor? Căci aceștia mai peste tot sunt
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
și nu numai. Azi, 28 octombrie, 2014, se împlinesc 78 de ani de la moartea lui Bogdan Amaru, care reprezintă, fără îndoială, un reper în spațiul culturii și spiritualității românești, unul dintre cei mai abundenți dintre contemporanii săi - de o energie productivă neistovită până la sfârșitul vieții. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: In memoriam - BOGDAN AMARU - 78 ani de la moarte / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
omului. Cât de fragilă este siguranța resurselor de apă, energie și hrană, în acest moment? Resursa de apă are un caracter limitat și vulnerabil cu posibilitățile reale de regenerare. Este indispensabilă pentru viață și societate. Reprezintă materie primă pentru activități productive, sursă de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic. Caracterul ei limitat și vulnerabil este compensat de caracterul regenerabil datorat circuitului natural al apei. Omul are obligația de a respecta legea circuitului hidric al apei și
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
și Tracia Egeeană între anii 1913-1916 și aproximativ 320 de coloni strămutați din Yenice-Vardar între anii 1924-1926. Principalele ocupații au fost pescuitul, viticultura și producerea vinului, torsul și țesutul. Pescuitul se desfășura de-a lungul întregului an, perioada cea mai productivă fiind de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate la Istanbul. Vinăriile erau organizate în afara orașului, aproape fiecare familie avea o pivniță unde
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
cei mai săraci, cei mai mințiți și mai jefuiți.E și vina lor că nu și-au impus statutul de producători. Acum o sută patruzeci de ani în urmă, Eminescu reproșa guvernelor vremii că înmulțiseră clasele consumatoare în dauna celor productive. Astăzi suntem tot acolo . Nu s-a schimbat nimic.N-am învățat nimic. Suntem corigenți la istorie, la cultură,la civilizație, la toate. E vremea să ne altoim trunchiul bătrân cu altă MENTALITATE! Să lăsăm miorițele să plângă la umbră
ALTĂ MENTALITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357236_a_358565]
-
sens și se invocă prea des, libertatea de exprimare, de gândire și cuvânt, care uneori sunt foarte greșit înțelese și nu servesc literaturii, cu atât mai puțin culturii românești. Dar nici invocarea la nesfârșit a “zăpezilor de altădată” nu e productivă, ci trebuie mers în pas cu evoluția societății și cu noile comandamente pe care le reclamă aceasta, fără a se lăsa în voia literaturii de consum, a pieței, care nu întotdeauna știe să-și promoveze producțiile de valoare și să
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
stat să ne plângem lipsurile la nimeni sau să protestăm „organizat” împotriva celor care ni le fac, după cheremul celor care așteaptă să le vină rândul, să ne facă și ei altele, ci am plecat cu zestrea anilor cei mai productivi ai vieții noastre, să ne sacrificăm și să întâmpinăm greutățile necunoscutului, trăind departe de rădăcinile noastre. Într-o astfel de frumoasă lună a anului 2012, mă aflam în vizită la o prietenă. Și, cu o ceașcă de cafea aburindă în fața
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
balcon distinsa doamnă. - Dar nu e bine deloc cum puneți voi problema puterii acum. Capitalismul înseamnă Occident, adică creator de sistem, zise doamna din loja oficială. - Care sistem? - Am intervenit eu. Un sistem care a început cu invenția “muncitorului social productiv”, o altă formă de sclavie modernă, descrisă de Emile Zola în romanul “Munca” și concepută de Marx în Capitalismul lui vulgar? Aceasta invenție sterilă și bolnavă pentru Capitalul lui Marx, inspirat probabil din mecanismul diabolic de generare a plusvalorii rațelor
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
a manifestat și în versuri. În 1763 scrie satira Educația unui prinț - contra bigotismului de la curțile regale, Marsiliezul și leul, îndreptată împotriva feudalilor hrăpăreți și Finanțele, denunțarea curajoasă a fiscalității excesive care apărea în acea vreme tocmai asupra celor mai productive pături sociale din Franța. Un gen literar propriu secolului al XVIII-lea, pe care Voltaire l-a înălțat pe culmile perfecțiunii artistice, este romanul filosofic, ilustrare a unui adevăr, combatere a unor erori sau denunțare a unor fărădelegi printr-o
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
noi metode economice de gestiune realizate printr-o combinare de reglementări eficiente cu măsuri de încurajare a sectorului privat și de dezvoltare a potențialului uman. Fără un sistem de valori solid orice transformare a modelului socio-economic existent nu poate fi productiv. Un nou model de dezvoltare realist ar trebui să se bazeze pe principiile justiției, eficienței și solidarității sociale. Statele care caută să îmbrățișeze aceste principii în activitatea lor economică vor căpăta în mod sigur un avantaj competitiv în situații viitoare
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]