3,949 matches
-
care a permis clasificarea tipurilor de contribuție la propagarea reprezentărilor în sistem și, ulterior, corelarea lor cu rolul organizațional al contributorului. Acest instrument este un tabel cu două intrări, având patru rubrici pe orizontală, în funcție de tipul de contribuție la procesul propagării reprezentărilor: formarea reprezentării, modificarea reprezentării, menținerea explicită a reprezentării și menținerea tacită a reprezentării. Cinci rubrici pe verticală menționează contributorii la procesul propagării reprezentărilor: rectorul sau alt membru în colegiul senatului, decan, director, alți participanți și exprimarea colectivă (de pildă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este un tabel cu două intrări, având patru rubrici pe orizontală, în funcție de tipul de contribuție la procesul propagării reprezentărilor: formarea reprezentării, modificarea reprezentării, menținerea explicită a reprezentării și menținerea tacită a reprezentării. Cinci rubrici pe verticală menționează contributorii la procesul propagării reprezentărilor: rectorul sau alt membru în colegiul senatului, decan, director, alți participanți și exprimarea colectivă (de pildă, vot/tăcere însemnând acord, dezaprobare etc.). O dată consolidată o anumită expertiză în identificarea tipului de contribuție la generarea și propagarea reprezentărilor în sistem
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
contributorii la procesul propagării reprezentărilor: rectorul sau alt membru în colegiul senatului, decan, director, alți participanți și exprimarea colectivă (de pildă, vot/tăcere însemnând acord, dezaprobare etc.). O dată consolidată o anumită expertiză în identificarea tipului de contribuție la generarea și propagarea reprezentărilor în sistem, grila de observare a proceselor sociocognitive este ușor transferabilă la variate activități cognitive și „sisteme funcționale”. Am analizat documentele organizaționale care susțin activitatea ședinței CA din perspectiva utilizării lor ca mijloace în procesele sociocognitive. Astfel, ne-am
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cognitivă a colegiului senatului și apoi a CA. Un al treilea sistem funcțional include generarea sau modificarea reprezentărilor în consiliile profesorale în scopul utilizării lor ca resurse în activitățile structurilor organizaționale în care consiliul profesoral are reprezentanți. • Diferențe calitative în propagarea reprezentărilor în sistemele funcționale În primele două sisteme funcționale în care locul generării reprezentărilor îl constituie colegiul senatului sau grupuri de lucru create ad-hoc la cererea rectorului sau a altui membru al colegiului senatului, dar cu aprobarea rectorului, reprezentările se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
avut ca rezultat fie ajustarea reprezentării participantului respectiv, fie renunțarea la această reprezentare disonantă prin mecanisme democratice de vot sau ignorare tacită. În sistemul funcțional în care locul creării reprezentărilor este consiliul profesoral al facultăților am identificat două tipuri de propagare a reprezentărilor. Unul deosebit de eficient este cel în care reprezentarea unuia dintre decani este asumată cu destulă ușurință prin vot sau tacit de CA. Astfel, temele (însoțite sau nu de documente scrise) aduse în CA de reprezentanții consiliilor profesorale ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
facultate, pentru care există reglementări anterioare generalizate, cunoscute de decani. În baza acestei cunoașteri împărtășite, expectanțele sunt coordonate cu ușurință, într-un timp scurt: fiecare știe ce să facă în situația respectivă. Al doilea tip semnalează mai degrabă blocajul decât propagarea formală a reprezentărilor create în consiliile profesorale. Astfel, în perioada cuprinsă în această analiză nu a existat nici un caz în care vreunul dintre consiliile profesorale să introducă în CA un document prin care să transmită reprezentările membrilor săi într-o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de membrii consiliului profesoral într-o temă importantă din agenda ședinței CA. Contextul formal în care el își poate îndeplini această intenție conține facilitățile și constrângerile practicii curente de desfășurare a ședințelor. După cum am arătat mai înainte, în practica ședințelor propagarea reprezentărilor asumate de colegiul senatului este mult facilitată prin artefactul (buletinul informativ) propus participanților ca document de lucru și prin ghidarea interacțiunilor de către rector. Procesul facilitat de această practică este cel de acomodare a stării reprezentaționale din mintea contributorului individual
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ședințelor CA Rezultatele prezentate în acest studiu privesc activitățile cognitive surprinse în practicile desfășurării ședințelor CA: interacțiuni „dirijate” în cea mai mare parte de documente „trecute” prin ședințele colegiului senatului și ghidate de moderatorul discuțiilor; sisteme funcționale care transcend ședința; propagarea mai eficientă a reprezentărilor create sau asumate de colegiul senatului în raport cu cele create în consiliile profesorale ale facultăților; insuficienta utilizare a mijloacelor materiale ca medii reprezentaționale de către consiliile profesorale. Aceste rezultate arată că, în timp ce colegiul senatului conștientizează importanța de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
eficientă a reprezentărilor create sau asumate de colegiul senatului în raport cu cele create în consiliile profesorale ale facultăților; insuficienta utilizare a mijloacelor materiale ca medii reprezentaționale de către consiliile profesorale. Aceste rezultate arată că, în timp ce colegiul senatului conștientizează importanța de a controla propagarea reprezentărilor în structurile de decizie, consiliile profesorale al facultăților ignoră condițiile care împiedică utilizarea reprezentărilor sale ca resurse în aceleași activități. În practicile obișnuite, înțelesurile candidate la calitatea de rezultate finale ale activităților cognitive din ședințele CA reprezintă răspunsuri personale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
structura pe care o reprezintă. Unitatea de analiză - „sistemul funcțional” - face evidente coordonările contribuțiilor individuale. În cazul studiat, tehnologia desfășurării activității cognitive în practicile curente - și anume ghidarea interacțiunilor de către moderator și utilizarea mijloacelor tehnice, materiale de reprezentare - susține diferențiat propagarea reprezentărilor diferitelor substructuri organizaționale. În condițiile create de practicile curente, contribuțiile cognitive ale participanților sunt integrate în sistemele funcționale care susțin propagarea mai eficientă a reprezentărilor dinspre colegiul senatului spre birourile consiliilor profesorale decât dinspre consiliile profesorale spre CA. Lipsa
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în practicile curente - și anume ghidarea interacțiunilor de către moderator și utilizarea mijloacelor tehnice, materiale de reprezentare - susține diferențiat propagarea reprezentărilor diferitelor substructuri organizaționale. În condițiile create de practicile curente, contribuțiile cognitive ale participanților sunt integrate în sistemele funcționale care susțin propagarea mai eficientă a reprezentărilor dinspre colegiul senatului spre birourile consiliilor profesorale decât dinspre consiliile profesorale spre CA. Lipsa documentelor care să susțină și să încadreze contribuțiile cognitive ale decanului diminuează performanțele acestuia în funcția de reprezentare a semnificațiilor propuse de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și În multe cazuri provoacă demisionări; recrutarea din interior determină apariția posturilor vacante În lanț, generând noi acțiuni de recrutare pentru posturile devenite vacante prin succesiune, fenomen care În literatura de specialitate este denumit efect de undă sau efect de propagare a postului liber. Pentru recrutarea din surse externe, literatura de specialitate menționează atât avantaje, cât și dezavantaje: Avantajele recrutării din surse externe: numărul mare al candidaților potențiali, ceea ce Înseamnă că ponderea celor cu reale cunoștințe și aptitudini selectați poate fi
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Descrierea proprie 31, 34 Dezvoltare factori de ~ 31 Diagrame de Înlocuire/succesiune 21 Disponibilitate 24 Dosar de Înscriere 58 Drepturi 25 E Economie 24, 26 ~ concurențială 17 ~ de tranziție 27 Efect ~ halo 61 ~ Întâmplărilor recente 62 ~ de undă 48 ~ de propagare a postului liber 48 Efectiv creștere a ~ 19 Eficiență maximizarea ~ 40 menținerea sau creșterea ~ activității 24 nivel al ~ 19 Efort ~ mental 43 ~ fizic 43 Ergonomie reguli de ~ 31 Eroare ~ de contrast 62 ~ de indulgență/exigență 62 ~ tendinței centrale 62 Evaluare
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
menținute anumite copii ale acelorași date stocate. Coerența datelor se referă la faptul că trebuie să se asigure că orice modificare a unei date se va reflecta automat asupra tuturor datelor aflate într-o dependență logică. Acest proces se numește propagarea actualizărilor. Independența fizică și logică a datelor - adică independența aplicațiilor față de orice modificare survenită în memorarea datelor sau a tehnicilor de acces. Integritatea datelor asigură fiabilitatea și coerența bazei de date. Pentru aceasta trebuie definite restricții de integritate, cum ar
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
definiție ca fiind însoțit de o schimbare socială majoră. Din punctul de vedere al mecanismelor concrete ale realizării unei asemenea schimbări, Neculau(1996Ă evidențiază rolul agenților schimbării că factori de progres, rolul lor fiind de identificare a ritmului schimbării, de propagare a ideilor, valorilor, inovațiilor, noilor stiluri comportamentale. Importantă liderilor în procesul schimbării culturale organizaționale relevata de către specialiștii din psihologia organizațională este consistentă astfel cu afirmațiile autorului român ce provine din psihologia socială. Un fenomen inerent schimbării sociale este rezistență la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
loc, întîlnire; localitate; Londra; lume; mama; la mare; maro; mașină; mă aflu; merg; mergem?; să mergi; mister; munte; mușchi; nesiguranță; neștiință; neștiut; nu știu; oare; oraș; orașe; oricînd; oriunde și oricînd; pasăre; pat; pe lună; pendulare; permanență; plăcut; plec; plecat; propagare; radio; rapid; rază; raze; rîu; rodie; romantism; sat; satelit; sateliți; sărută; scurte; secret; sinusoidal; soare; solar; sonorități; Spania; stai; stă; Suceava; Suedia; sunt; sus; suspans; în școală; șoc; știe; tară; topos; treabă; țara; țintă; ultraviolete; unde; unii; ușurință; ne vedem
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copiere, ci este o operațiune de import. De succesul acestei operațiuni depinde integritatea noului sistem și f uncționarea sa impecabilă, așa cum și-ar dori orice organizație. Câteva date greșite într un sistem ERP nu înseamnă o singură eroare funcțională, ci propagarea erorii în toate modulele funcționale conectate. Mai mult decât atât, este posibil ca er oarea să treacă neobservată până la producerea ulterioară a unui eveniment, cum ar fi închiderea de lună. O consecință nefastă a preluării greșite de date este și
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
materializat în noul concept de management al relațiilor cu clienții, a cărui paternitate poate fi atribuită lui Thomas Siebel, fondator în 1993 al companiei care îi purta numele și care va domina piața CRM în anii ’ 90. Mai departe, odată cu propagarea tehnologiilor internet pe scară largă, transformarea funcțiunii marketingului a continuat și am asistat la apariția de noi categorii specifice: e-marketing - este o formă deosebit de eficientă în cercetarea de marketing deoarece furnizează informații suplimentare despre consumator, obiceiurile de consum și
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
orele 3 și 5, distribuie fiecărui organ o rație de energie pentru cele 24 de ore care urmează. Cantitatea de energie distribuită depinde de calitatea și de cantitatea hranei, de calitatea și de cantitatea aerului respirat și a condițiilor de propagare a acestei energii. De unde importanța majoră a unui somn bun în acest intervale orare. Marea circulație energetică Numim astfel ordinea care determină transmiterea energiei de la un organ la altul, într-un ciclu de 24 de ore : ciclu nictemeral. Acest ciclu
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
pregătească pentru viață, să dezvolte un sistem de educație capabil să producă indivizi care să înțeleagă „aspectele vieții naturii” și să aibă „o bogată viață spirituală”. Ca instituție socială, scrie el în lucrarea Școala și viața, școala îndeplinește „o funcție de propagare spirituală a generațiilor vechi către cele noi”, funcția de transmitere a valorilor sociale și culturale ale societăților. El cerea școlii „să formeze pe elev pentru societatea în care s-a născut și în care se dezvoltă, deoarece valorile spirituale nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
căile de trezire a dragostei față de muncă. Contribuția principală a profesorului Bârsănescu la dezvoltarea științei educației poate fi așezată sub genericul pedagogiei culturii și a politicii culturii. El militează pentru „organizarea culturii” în folosul „comunității” și „indivizilor”, indicând căile de propagare a „creațiunilor culturale”. Cultura-educație dezvoltă vigoarea nației, afirma cu o jumătate de secol în urmă profesorul ieșean, animă, unifică, inspiră sentimente superioare. Educația, creația și propaganda culturii trebuie să fie deci circumscrise unor norme organizatorice și tehnici de difuzare care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
În această categorie ar trebui consemnată, de exemplu, inițiativa de reactivare a Societății pentru învățătura poporului român. Fondată în 1866 (și desființată în 1948), această acțiune pedagogică a avut, între obiective, instruirea și educarea adulților prin cursuri generale și prin propagarea cunoștințelor profesionale. Cursurile se adresau adulților cu o anumită instrucție, micilor meseriași, păturii mijlocii: meșteșugarilor, calfelor și ucenicilor, micilor negustori. Acestora li se ofereau cursuri de cultură generală, „aritmetică aplicată operațiunilor practice”, „noțiuni elementare de higienă și științe fizico-naturale aplicabile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dezvoltă conștiința națională (are deci forță sufletească), e un bun spiritual și are puterea de a desăvârși viața individuală și colectivă. Demersul educativ este conceput de Ștefan Bârsănescu (1937) ca o „politică a culturii”: a culturii-educație, a culturii-creație și a propagării culturii. Un adevărat program de pedagogie socială. În prefața la volumul I din Cercetări pedagogice (Bârsănescu, 1943a), noua serie a Buletinului Seminarului Pedagogic, scrie: „Toată lucrarea de față gravitează în jurul ideii de cultură”. Toate studiile și planurile de lecții din
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
deviind, va antrena mișcarea generală. Particularul își face apariția în cîmpul științei. Iar omul devine un actor al Istoriei: fie la nivelul punctului critic în care acțiunea indivizilor uneori a unuia singur poate reorienta evoluția, fie la nivelul mediilor de propagare, fără de care abaterea nu și-ar putea dezvolta efectele creatoare: aceasta e diferența dintre un Hrușciov și un Gorbaciov. Acțiunea la nivelul mediilor de propagare e responsabilitatea tuturor. Aceasta e o viziune reconfortantă și o chemare în vremuri deosebit de tulburi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care acțiunea indivizilor uneori a unuia singur poate reorienta evoluția, fie la nivelul mediilor de propagare, fără de care abaterea nu și-ar putea dezvolta efectele creatoare: aceasta e diferența dintre un Hrușciov și un Gorbaciov. Acțiunea la nivelul mediilor de propagare e responsabilitatea tuturor. Aceasta e o viziune reconfortantă și o chemare în vremuri deosebit de tulburi în care se schițează schimbări fundamentale. Omul de știință i se alătură politicianului în ceea ce acesta din urmă ar trebui să fie: omul Istoriei. Decalajul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]