1,085 matches
-
trimite cu mesaje romantice) venea să mă trezească pe la 8 dimineața, lumea exterioară era Încă acoperită cu gluga unei bezne maronii hiperboreene. Lumina electrică din dormitor avea o nuanță mohorâtă, aspră, ca de icter, care-mi provoca usturimi la ochi. Proptindu-mi urechea care-mi zbârnâia pe mână și rezemându-mi cotul pe pernă, Îmi impuneam să-mi pregătesc cele zece pagini ale temei neterminate. Pe noptieră, alături de o veioză masivă cu două capete de lei din bronz, se afla un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ea și, cu un zâmbet tot mai tandru, Îmi Întinse o oglinjoară de mână ca să pot vedea dâra de sânge de pe unul din pomeți, În locul unde Într-un moment nedeterminat strivisem un țânțar ghiftuit, prin gestul inconștient de a-mi propti obrazul de pumn. Dar am văzut mai mult de-atât. Privindu-mă În ochi, am avut senzația șocantă de a descoperi doar niște resturi ale eului meu obișnuit, rămășițele unei identități evaporate, pe care cu un mare efort al rațiunii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
că dracul nu-i așa negru. Doamne iartă-mă! se plesnește el cu palma peste gură. Acu dormi. Adormi. Somn ușor, Măria-ta... Ia un lemn, se așează pe un scăunel și începe să cioplească o lingură. Ștefan, cu capul proptit în palme, luptă cu somnul, bolborosește cu limba încleiată: Ești... ești un... un diavol... Ești un...un... "A căzut o... o stea"... Baia ... Podul... Valea... Val... ea... Va... Va... Cade cu capul pe masă. Să-ți fie somnul lin, "Năzdrăvane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sare în picioare strigând: Slujba Domnului! Chiribuță, tu ce zici de toată comèdia aiasta? Chiribuță, ridică din umeri: Eu... eu nu știu... Nici eu... Prinde! îi aruncă Ștefan un măr de pe tipsie Chiribuță îl prinde, râde și mușcă. Ștefan își proptește capul greu în palme, picotește cu ochii roșii de oboseală. Un greier țârâie fin în zidurile mucede ale cetății. Chiribuță! Ia vină tu de mă trage olecuță pe spinare. Mi s-a pus o ruptoare de mă seacă. Chiribuță sare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
O s-o scot! O s-o scot!... Noapte bună, Ioane. Noapte bună Ștefane... Dormi puțin, că mâine.... O să dorm... O să dorm... Somn ușor... Țamblac pleacă. Ștefan a rămas singur. Se apropie de masă. Răstoarnă clepsidra și se lasă în jilț. Își proptește capul în mâini, ațintind firișoarele ce se prefirează în clepsidră... Doborât de somn, capul greu îi cade pe masă. A adormit. Clopotele... Broaștele Sucevei... 17 La mănăstire, Maria !? Pe culoarul luminat de două torțe, e vânzoleală mare. Un du-te-vino de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
clipește des; îl usturau de parcă ar avea nisip sub pleoape. Ai auzit Negrilă? Unii mai cred în Vodă Ștefan... Tu... tu mai crezi?... Cred!! strigă el. Să trăiți! Cred! Îl trec nădușelile, le șterge cu palma. Ștefan picotește cu capul proptit în pumn: Rău faci! Eu nu mai prea cred... A cam scrântit-o Vodă aista... Negrilă hâhâie ca de o glumă bună, dar nu-și poate stăpâni un clănțănit mărunt... Ce-i tremuriciul aista? A dat cataroaia peste tine, Negrilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de toate, veneam de la Madrid și Geneva... Am perceput văzând tot acel gri generalizat ca pe un pumn în burtă, dar aidoma unui boxer bine pregătit șocul psihic și fizic nu m-a doborât, ci m-a făcut să mă proptesc și mai bine pe picioare. Vorba ceea: Fie viața cât de grea, tot mai bine-n țara mea"! După întoarcere, multe rude și cunoscuți m-au întrebat de ce nu am "rămas", calificându-mă cu tot felul de epitete (tâmpit, cretin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
trenă, supraîncărcate cu flecuștețe delicate, corsetele pentru menținerea unei talii de viespe, jupoanele foșnitoare, botinele cu nenumărați nasturi, fără a mai pune la socoteală că pălăriile mari ca niște lighene erau prinse cu niște lănci amenințătoare de un edificiu capilar proptit cu piepteni și alte ace întăritoare pe margine. Marea noutate a Palatului de Gheață atrăgea publicul pe oglinda pistei sale artificiale; începînd cu orele cinci lumea "bună" ceda patinele petrecăreților și hetairelor ale căror nume cunoscute făceau gloria almanahului Gotha
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o parte dintre acești vîntură-lume s-au stabilit în Canaan. La paragraful 58 spune despre ,,istoricul Dio, cel mai harnic cercetător de antichități(de ce oare nu o fi ,,monitorizat” el antichitatea așa cum fac astăzi fel de fel de tonți proptiți pe banii noștri ca gorniști de fîsă sau de-o bleagă), care a dat operei sale titlul de Getica(și despre geți am dovedit mai înainte că au fost goți) după cum spune Paul Orosius, acest Dio amintește că, după multă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spectatorul invidios. de Tudor Arghezi Într-o vreme la-nceput Și-ntr-un leat nemaiștiut, Care, nu pot să însemn, Casele erau de lemn. Și ulucile de scânduri, Ca și azi, întinse rânduri, Puse strâmb și cap la cap Și proptite cu proțap. Dar zburau cu fiecare Vânt mai tare, Case, garduri și pătule; Și în timpurile toate Grijile erau destule. Le-adunai împrăștiate Și-ncepea din nou și iar Truda muncii în zadar. Ca să scoli din clătinare Iarăși doagele-n
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că așa mi s-a spus... Și la Miliție erau două colege de-ale mele de liceu... Una, când m-a văzut, a sărit de gâtul meu, m-a sărutat, c-a auzit c-am murit, iar cealaltă a stat proptită de pervazul ușii și nici nu s-a apropiat..., da’ nu ne salutăm nici În ziua de azi... Ei, de-acolo de la Miliție m-am dus să văd unde-i fetița și am aflat de la o fostă profesoară de-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care fuseseră făcute ad-hoc, adică erau niște gherete din lemn, cu o fundație turnată din beton, pe-asta se clădea ghereta. Izolarea era atâta de mare, că Încăpeai În ea, dar din afară erau bătute cuie, ca să nu te poți propti și să stai numa’ În picioare... Și erai scos numai pentru necesități fiziologice și să mănânci când primeai de mâncare. Și te ținea așa trei-patru zile, În picioare..., și când ieșeai de-acolo erai cu gleznele ca butucii. Primul lucru
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lega zilnic de viața literară și intelectuală din Franța, din Anglia și din țară. Pe măsuțele din dreapta și din stânga patului, până unde mâinile de fildeș puteau ajunge, se Îngrămădeau ultimele cărți bune și reviste proaspete, trimise de prieteni de peste țări... Proptea peste genunchi o scândură cu picioarele tăiate pieziș și - În aceeași poziție În care dormea, În care mânca - Blecher sprijinea cartea ori caietul”. În 1930, Tudor Arghezi publică În Bilete de papagal primele două Încercări În proză trimise de bolnavul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pas bărbătesc și o voce poruncitoare întrebând: „Unde sunt oamenii, care au venit astă noapte la voi? Pe cine aveți în grajd? Femeia lui Neagu a început să se bâlbâie. Toate au fost auzite de cei doi. Nicolae Petrașcu a proptit ușa cu o furcă și ei s-au strecurat pe ușa din fundul grajdului, în grădină. În timp ce jandarmul zgâlțâia ușa, care în câteva minute a cedat, apoi a cercetat grajdul și fânul. Ei au fugit prin grădină până la șanțul din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în celălalt șapte de cincizeci și șaisprezece de zece. În total, trei mii opt sute zece yeni. Un fleac pentru sistemul meu de calcul. Mi se părea chiar mai simplu decât dacă mi-aș fi numărat degetele de la mâini. Mi-am proptit, satisfăcut, picioarele în podea și m-am rezemat de peretele din oțel inoxidabil, cu privirile ațintite la ușile din fața mea. Tot nu se deschideau. Nu pricepeam deloc de ce le trebuie unor uși de lift atât de mult timp ca să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rămăsese pe masă. Am luat-o tiptil spre bucătărie și l-am prins exact în momentul în care voia să bage craniul într-o sacoșă neagră de plastic. Am deschis briceagul, i-am sărit în spate și i l-am proptit sub bărbie. Bărbatul a dat imediat drumul sacoșei. — N-am vrut să fac nimic rău, se bâlbâi el. În clipa în care l-am văzut, mi l-am dorit teribil. A fost un impuls de moment. Vă rog să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Pitic s-a uitat iar la ceas și a pocnit din degete către Matahală. Când a auzit sunetul, huiduma s-a mișcat ca un robot băgat în priză. Și-a ridicat bărbia și s-a apropiat de canapea. S-a proptit în fața mea de nu se mai vedea nimic din pricina lui. Nici măcar lumina din tavan. Și pe aia reușise să o pună în umbră. Mi-am amintit de o zi din copilărie când, împreună cu colegii, am privit din curtea școlii eclipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
faceți mișcări dure, mă sfătui doctorul. Fără sex și fără hohote de râs. Stați liniștit, citiți și veniți mâine la control. I-am mulțumit, am plătit la ghișeu, mi-am luat unguentul și am plecat acasă. Am reușit să-mi proptesc cât de cât ușa, cu multă greutate. După care, conform sfatului medicului, m-am urcat în ceea ce mai rămăsese din pat și am luat în brațe Rudin de Turgheniev. Aș fi avut chef să citesc Torent de primăvară, dar era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ce-a încetat zgomotul, n-a mai pornit. Am rămas nemișcați locului, cu urechile ciulite. Ca să scap de presiunea din urechi, am respirat pe gură și am înghițit de câteva ori, dar sunetul a răsunat exagerat de tare. Parcă se proptise acul patefonului în colțul platanului. — S-a retras apa? am întrebat eu plin de speranță. — Nu, abia acum urmează să țâșnească. Zgomotele pe care le-ai auzit mai înainte au fost provocate de presiunea aerului din conductele de apă. O dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Raymond Lefèvre; la berării - polcă; spre sfârșit de an, în magazine se aud colinde de Crăciun. Am luat liftul și am ajuns la apartamentul meu. Ușa de la intrare nu era prinsă în balamale, dar cineva se străduise totuși să o proptească. Oare de ce? Nu știu cum or fi procedat, dar sunt convins că le-a luat ceva timp și nici ușor nu le-a fost. Am împins-o de parcă eram omul de Cro-Magnon care intra în peșteră. Am lăsat-o pe fată să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
patru animale în dimineața asta. Or să mai moară și mâine. E o iarnă îngrozitor de friguroasă. Mi-am scos mănușile și mi-am apropiat degetele de sobă. Paznicul a stivuit lemnele în șură. A închis ușa după el și a proptit toporul de perete. A venit lângă mine și și-a întins mâinile spre sobă să și le încălzească. — De-acum încolo o să trebuiască să incinerez singur cadavrele animalelor. Mi-a fost mai simplu cu ajutor, dar toate se termină într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
s-a uitat și el și m-a văzut. A intrat și: "Ca să nu vă pedepsesc pe toți, spuneți repede cine s-a uitat pe vizetă!" "Eu". "Ieși afară!" Mi-a mușcat o palmă așa în dreapta și apoi m-a proptit cu stânga, că altfel dintr-o palmă mă dădea jos, așa de dur a dat! Două săptămâni de zile mi-a vuit capul. C. I.: Nu v-a băgat la izolare? I. N.: Nu. Am fost bucuros că nu m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au mai rămas. „Pe asta l-a facut dânsul cu contract, pentru Dutescu, de la Cultura. Zicea că-l pune la Teatru, înăuntru... N-a mai venit nimeni să-l ia, l-au lăsat aci, să stea ciorile pe el. Colo, proptit în gard, e Victor Babeș - trebuia să fie pus la Muzeul Medicinei. Dar parcă nu s-a mai făcut, că l-a luat Boerica. Uite și pe Toma Caragiu - ăla mai în spate, de s-a frânt de la mijloc. I
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
Un reportaj din revista „Furnica” (ediția 12 aprilie 1912) prezenta câteva evenimente din timpul filmărilor: "„în goana mare, caii se năpustesc sforăind asupra «convoiului turcesc». Ba unii armăsari, neputând fi stăpâniți la timp, s-au ridicat, nechezând, pe picioarele dinapoi, proptindu-se cu cele dinainte pe coviltirele căruțelor. Înspăimântați, «soldații turci» au rupt-o la fugă [...] Cărăușii, cărora li se recomandase multă «rezistență», s-au risipit ca puii de găină, unii ascunzându-se pe sub căruțe, alții căutând adăpost sub burțile cailor
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
alimbare: mahona, șalanda, șlep-pontonul, șlepul, ceamul, pletina ș. a. Existau tipuri de mahone fluviale denumite în limba română „"bolozane"” care se remorcau cu boi sau cai, și uneori se manevrau cu ajutorul unor vele amovibile, unor vâsle lungi și al unor prăjini proptite de fundul apei. Folosite ca bolozane dunărene, transportau mărfurile până în portul de destinație, pe distanțe lungi. Mahonele portuare și maritime efectuau transporturi scurte ("mahonare") legate de obicei de încărcarea sau descărcarea navelor aflate în rade, dane sau bazine, dar neputând
Mahonă () [Corola-website/Science/302964_a_304293]