150,059 matches
-
Artă Contemporană". Pictori și sculptori, printre care Marin Gherasim, Alexandru Chira, poetul Constantin Abăluță în ipostază de grafician, Zoe Pop, Rodica Marinescu, Ștefan Pelmuș, Mircea Barzuca, Paula Ribariu însăși, alături de încă vreo cîțiva artiști de același calibru, au încercat să propună, într-o selecție extrem de severă, coordonatele unei posibile imagini ale contemporaneității noastre artistice. Rezultatul este o expoziție incitantă, vie, de o mare mobilitate ca viziune muzeografică, o expoziție care absoarbe diferențele și creează, prin chiar gîndirea ei ca ansamblu, imaginea
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
a atitudinii dadaiste ș.a.m.d. Marile muzee de artă modernă și contemporană din lume respectă acest principiu, această dialectică a continuității și a discontinuității, urmărește acest parcurs sinuos pe care îl are cultura, arta, dar nici unul din ele nu propune o viziune catastrofică în care direcții, opere, mișcări culturale, artistice apar din senin sau din întuneric ca după o calamitate! Am văzut multe muzee de artă modernă și contemporană - numesc cîteva: Muzeul Ludwig din Köln, Muzeul Louisiana din Copenhaga, Muzeul
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
admite reîntoarcerea la scrierea etimologică acolo unde adaptarea din ediția precedentă nu s-a impus, în cuvinte ca motto, parking, skating, penalty (în vechiul DOOM se recomandau formele: moto, parching, scheting, penalti) - de obicei păstrându-se, ca variantă, și forma propusă în 1982. Se admit și grafii conservatoare, atipice pentru română, în unele cuvinte semi-adaptate: charismă, charismatic. Puține sînt cazurile în care DOOM-2 propune o adaptare ortografică; e nevoie ca termenul să fi devenit într-adevăr foarte răspîndit, popular și deja
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
vechiul DOOM se recomandau formele: moto, parching, scheting, penalti) - de obicei păstrându-se, ca variantă, și forma propusă în 1982. Se admit și grafii conservatoare, atipice pentru română, în unele cuvinte semi-adaptate: charismă, charismatic. Puține sînt cazurile în care DOOM-2 propune o adaptare ortografică; e nevoie ca termenul să fi devenit într-adevăr foarte răspîndit, popular și deja "românizat" în scris, în paginile ziarelor - ca bodyguard, pentru care se avansează și varianta bodigard. În unele cazuri - cel mai frapant fiind computer
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
Goethe răspunde laconic: ,Mă întorc la Faust". Peste câțiva ani, la 22.05.1797, își implora colegul să sacrifice o noapte fără somn ca să poată desluși, scrutând din afară, rețeaua de fire care alcătuiesc pactul cu Mefisto și să-i propună urgent soluții de ieșire din impas. Referindu-se sincer la îndoială sau la eșec în destinul lor profesional cei doi nu se socoteau degradați, între ei nu mai funcționau demoni ai răului, amorul propriu sau gelozia. Ce exemplu încurajator de
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
cămin, o familie, un popas al reculegerii. S-a luat la trântă cu sărăcia, cu orizontul strâmt al tatălui, care disprețuia meseria scrisului, cu interdicțiile oficiale. Fiind elev la o școală militară, a fost prins în flagrant delict că a propus o piesă la un teatru din Mannheim. A primit solemnul avertisment să nu mai apuce condeiul în mână. în caz de recidivă i se vor anula toate drepturile cetățenești, va fi arestat ca un tâlhar de codru (în realitate o
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
lărgească, în stupida producție de moment a spațiului anglofon, care a uitat gustul subtil al experimentului și a început să hăhăie penibil melodii în două acorduri, și acelea mai mult false. O incursiune spre locul de obârșie al acestui curent propun maeștrii cântăreți Maria Răducanu și Maxim Belciug cu albumul "La Tarara": creuzetul iberic, matcă a unui metisaj muzical fericit exploatat în secole mai inteligente și mai cuviincioase ale Europei (Ravel, Lalo, Bizet etc). Reîntoarcere în matricea stilistică don quijotescă și
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
de la urât mirositoarele și imundele muzici de cartier, fie ele manele sau dance, și până în polul opus al unui rock - pop șmecheros și căznit, încercând să cucerească prin "miștocăreala" textelor ceea ce nu reușește să creeze la nivel melodic - autorii albumului propun o oază de normalitate, prin selecție și interpretare. În țara lui "merge și așa", o încercare de a arăta că nu merge totuși oricum. Partituri complexe, atent studiate și interpretate, migălos pregătite, datorate cu siguranță și formației clasice a celui
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
la cap. Să lăsăm gândul să perceapă tactil pasiunea zăvorâtă în aceste piese, pentru a-l mai limpezi de molozul "vamaiot"sau "mamaiesc", ce ne năclăiește firea cu un bleg și păgubitor marasm cu pretenții de profunde și "neînțelese trăiri". Propunem acest album, cu un aranjament situat undeva la mijloc de drum între granițele marelui Imperiu latin, de un genuin elaborat, capabil să reînvie duhul adevărat al acestor cântece (canciones espanolas antiguas), pentru un, parcă uitat, gust de gând și soare
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
puțin la fel de mari ca matematica și muzica, astfel încît viața sa a intrat într-o fundătură. Conștient de ratarea sa, devine tot mai convins că la originea acesteia stă dezordinea care domnește în societate și, ca un Rastignac postmodern, își propune să cucerească lumea și lansează la adresa țării sale, propriul său "entre nous deux, maintenant". Filip are de gînd să introducă Ordinea în societate și, pentru aceasta, începe prin a-și ordona propria sa existență. Apoi își face un plan minuțios
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
mare parte din inventarul lexical al primului dicționar românesc de acest tip, ca și modul de prezentare și principalele tipuri de informație ortoepică și morfologică. Pe acest fond de continuitate se grefează noutățile: se modifică explicit normarea unor cuvinte, se propun soluții de fixare a unor împrumuturi recente; se adaugă informații și instrucțiuni de folosire a termenilor. Autoarele au avut ideea foarte bună de a semnala în text modificările față de vechea ediție: indicațiile de acest tip vor folosi în primul rând
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
modelelor sale, în adînca lui angajare morală în lupta împotriva uitării și a indiferenței. Dar linia, punctul, pata, hașura, verticala și orizontala compozițiilor nu sînt aici doar materiale de construcție reci și indiferente, care descriu obiectul și atît. Ele individualizează, propun psihologii, identifică laconic sau aproximează narativ, creează o atmosferă atît de diferită de la un caz la altul și prelungesc forma, integrînd-o într-un ansamblu imaginar, dincolo de limitele ei mecanice sau convenționale. însă dimensiunea cea mai importantă a desenelor lui Olian
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
demersul diaristic, iar despre Mircea Cărtărescu nu se poate spune doar că e un scriitor-internațional-care-trăiește-din-burse-ce-și-mai-poate-dori?. E o naivitate să crezi că Mircea Cărtărescu din acest jurnal e complet și adevărat și că poți decela personajul de om. Exhibarea intimității nu propune automat o persoană publică, socială și etică. }inerea jurnalului are, fără îndoială, semnificația unui intermezzo între două cărți, un alt nivel de expresivitate literară, altul decît cel exclusiv ficțional, unul care tinde spre adevăratele - posibil atroce - "limite interioare"; dar și
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
cheamă Richard, fiindcă a venit pe lume exact când făcuse vâlvă sosirea președintelui american Nixon la București. Cu taxiul, urcăm în sus pe Copou prin mirosul îmbătător de tei... Richard - pentru că de aici înainte, așa îi voi spune, prietenește, îmi propune să vizităm ceea ce o lume întreagă cunoaște - Teiul lui Eminescu, și pe care mărturisesc că nu l-am mai văzut de vreo patruzeci și ceva de ani. Cu vechiul meu reflex de reporter, scot imediat din buzunar carnețelul, ca pe
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
în sfârșit, lizibile, dar le lipsește un anume curaj care să le facă memorabile. Căci, din păcate, la finalul lecturii rămâi cu puține lucruri. Formula literaturii sale e mai omogenă, dar rămâne destul de discretă și pariul pe care i-l propune cititorului pare fără cine știe ce miză. "Sâmburele epuizat" palpită totuși "imprevizibil", iar pojghița cuvintelor poate "pocni" și trebuie forțată. O spune însuși autorul, fără a reuși însă prea multe lucruri în acest sens. A rămâne la suprafața uscată a literaturii, cu
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
tranziție între două regimuri politice complet diferite (1945-1947) și începutul proletcultismului (1947-1950). Al. Piru, care știa foarte bine toate aceste împrejurări dramatice, trece senin peste tragedia literaturii române. Suspendă istoria. Ia deceniul ca pe un segment temporal indiferent. Nu-și propune să vadă epoca și transformările, pentru că stă, fără sensibilitate și imaginație, în fața unor rafturi de bibliotecă. Numele scriitorilor sunt etichete, iar cărțile - suportul de hârtie al unui text oarecare, fără legătură nici cu viața socială, nici cu viața formelor literare
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
nu este interesat de o secțiune în socio-politicul românesc și nu urmărește ridiculizarea figurilor exponențiale din (noul) sistem. Accentele povestirii se mută pe întâlnirea cu misteriosul boschetar, care pare a fi un mesager al Diavolului, un însărcinat cu afaceri demonice propunând vechiul contract de colaborare. Dar fiindcă lumea s-a mai schimbat de la Faust încoace, mesagerul nu mai vrea cu tot dinadinsul sufletul omului. El nu dorește de la noi un da entuziast, ci doar atât: să nu-i spunem nu, să
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
publicul prezent la lucrări. Tema - " în comunicarea de grup și între grupuri" - a fost ilustrată în primul rînd de conferințele unor profesori prestigioși: Marcelo Dascal (Tel Aviv) a invitat la o abordare psiho-pragmatică a dezbaterii interioare; Edda Weigand (Münster) a propus un model general de analiză a dialogului și aplicarea sa la dialogurile de afaceri; Frans van Eemeren (Amsterdam) și-a expus cunoscutul model pragmadialectic de analiză a argumentării, ilustrîndu-l prin cîteva strategii de echilibru între căutarea succesului și menținerea raționalității
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
a învinge și a convinge, astfel încît vălul a devenit (prin mișcarea de acoperire - descoperire) și o metaforă finală a interpretării dialogului. Alt punct de interes l-au constituit mesele rotunde: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Margit Thir (Viena) au propus un model teoretic de analiză a discursului ca formă de reprezentare a lumii, aplicîndu-l pe un text polemic al lui Carol I, exemplar prin abilitatea de a stăpîni intrigi și de a aplana conflicte. Elda Weizman și Zohar Livnat (Bar
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
decenii: Pledoaria pentru facsimilare (p. 11-104) ca o secvență specială din prima parte a cărții, Întâlnirea cu manuscrisele eminesciene. Apelurile sale sunt adresate succesiv sau simultan Academiei, Uniunii Scriitorilor, ziarului "Scânteia tineretului", iar prin intermediul lor întregii lumi românești. Constantin Noica propunea modalități concrete de facsimilare (fotocopiere, xerox), astăzi depășite. Făcea calcule cât mai apropiate de costurile reale, pentru a fi convingător. Lansa idei și argumente fără putință de contrazicere: caietele eminesciene arată "laboratorul unui geniu", aduc "prezența fizică a lui Eminescu
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
ale textului manuscris, pentru că asta ar fi însemnat complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită acceptabilă. Cititorul obișnuit sau cercetătorul pot face propriile descifrări, estimări, observații, reflecții, interpretări, comparații cu textele din edițiile existente. Nu mi-am propus să relatez, în această simplă cronică de semnalare a unei mari izbânzi editoriale, istoria relațiilor criticii românești cu manuscrisele eminesciene, fie și pe scurt (de la Iorga și Călinescu la D. Vatamaniuc și Petru Creția, cu o stăruință obligatorie asupra lui
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
subliniază nu fără umor Adrian Marino - ca professor universitario romeno, especialista em estudios romanicos, ceea ce nu s-a considerat, nici nu a dorit să fie vreodată! Președintele - de atunci - al Academiei Portugaliei, Jacinto do Prado Coelho era cel care îl propusese - în 1976-1977 - spre a fi invitat a ține conferințe în universitățile portugheze, cunoscîndu-i și recunoscîndu-i lucrările. Pînă la această dată, Adrian Marino publicase Modern, modernism, modernitate, 1973, Introducere în critica literară 1968, Dicționarul de idei literare, vol. I, 1973, și
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
timp de trei luni doar pe "suport electronic", Cronicarul a fost sensibil la notița lui Marius Vasileanu, La un click de cultură, apărută în ziarul ADEV|RUL din 14 mai, în care erau lăudați colegii săi de la departamentul tehnic: Ne propunem și de această dată să vă recomandăm un site cultural de maxim interes. Ne-am oprit la site-ul revistei România literară: http://old.romlit.ro șse poate ajunge la fel de ușor și prin ziare.com, R, România literară, nota Cr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
războiului, roman surprinzător prin ruptura de tot ce autorul scrisese până atunci și prin ruptura de întreaga epocă anterioară. Un bizar tribut conjunctural îl dă volumul Patria sovietică (1971). Cu toate acestea, două narațiuni problematice redactate în anii 1969-1973 și propuse spre publicare sunt respinse: romanul Noaptea a treia va apărea abia după 18 ani, în 1988, sub titlul Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine, iar manuscrisul din 1972-1973 Prima ninsoare va fi editat în
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
cale a cunoașterii de sine, iar manuscrisul din 1972-1973 Prima ninsoare va fi editat în 1979 cu titlul modificat în Ignat și Ana. O a treia situație o reprezintă continuarea narațiunii din Zbor frânt într-o cronică de familie, Nepotul, propusă în 1973, dar apărută în 1976 cu titlul iarăși schimbat de cenzură, Acasă (versiunea inițială va fi restaurată într-o reeditare din 1993). Dintr-o proiectată trilogie a unui roman istoric despre Miron Costin au apărut primele două părți: Sânge
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]