2,651 matches
-
străzi și cea care susținea că aceste femei puteau fi, Într-adevăr, salvate și puteau deveni membri ai societății, dacă nu perfect sănătoși, măcar funcționali. Dezbaterea În privința prostituției nu era o simplă confruntare Între două perspective filosofice diferite. Pentru eugeniști, prostituția avea o legătură directă cu creșterea cazurilor de infecție cu sifilis În România, după primul război mondial, și nu vedeau o soluție pentru problema sifilisului atâta timp cât prostituția, ca problemă socială, nu era și ea rezolvată sau măcar pusă sub control
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prostituției nu era o simplă confruntare Între două perspective filosofice diferite. Pentru eugeniști, prostituția avea o legătură directă cu creșterea cazurilor de infecție cu sifilis În România, după primul război mondial, și nu vedeau o soluție pentru problema sifilisului atâta timp cât prostituția, ca problemă socială, nu era și ea rezolvată sau măcar pusă sub control. Stigmatizarea prostituatelor servea, În același timp, și scopului de a distrage atenția de la clienții acestora, care nu erau În nici un fel denigrați sau acuzați de lipsă de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
limbajul științei, nu pe cel al eticii: pentru eugeniști, prostituatele erau un pericol sanitar. Folosind această imagine, eugeniștii sperau să avertizeze bărbații și să creeze un cordon sanitaire, susținut În mod voluntar de membrii sănătoși ai societății. Soluțiile la problema prostituției erau foarte diferite, de la abolire până la reglementare. Argumentele În favoarea fiecăreia dintre aceste opțiuni reproduceau dezbaterile care se desfășuraseră cu un secol În urmă În Anglia victoriană 71. Opțiunea reglementării a câștigat În cele din urmă, fiind considerată o abordare mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prostituau puteau fi readuse În societatea normală, cu condiția să fie dispuse să renunțe la acest obicei. Din nou, eugeniștii păreau să se contrazică, pentru că cei mai mulți dintre ei afirmaseră În diferite ocazii că prostituatele erau un grup de infractori degenerați: Prostituția... apare ca echivalent feminin al vagabondajului, tâlhăriei și, Într-o anumită măsură, al criminalității... Influențele exogene, incluzând elemente sociale, economice și Întâmplătoare, nu sunt cauza determinantă șa acestei problemeț 72. În același timp, eugeniștii percepeau prostituatele nu doar ca infractoare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
faptul că femeile adesea deveneau prostituate din cauza neajunsurilor economice sau deoarece cădeau victime meseriilor lor, În special dacă erau servitoare. De aceea, unii adepți ai eugeniei au propus măsuri radicale pentru a Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii minime pentru angajatele În restaurante, cârciumi, cafenele; recunoașterea paternității și obligativitatea tatălui de a-și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii minime pentru angajatele În restaurante, cârciumi, cafenele; recunoașterea paternității și obligativitatea tatălui de a-și crește copiii... eliminarea rubricii „ilegitim” din codul civil 73. Astfel, unii eugeniști sperau să prevină, Într-o oarecare măsură, prostituția și să reducă fenomenul deja existent prin măsuri de asistență socială care se asemănau cu cele propuse de contemporanii lor socialiști mai mult decât cu sugestiile liberale, conservatoare sau fasciste. La fel ca În discuțiile despre problemele femeilor, liberalii susțineau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acces la programele de asistență socială, Între care ar fi putut să aleagă În mod liber. O astfel de atitudine trăda, de fapt, un sentiment profund de neîncredere În „al doilea sex”. Un element distinctiv al abordării eugeniste a problemei prostituției era, pe lângă perspectiva biologic-ereditară, propunerea ca personalul medical, și nu poliția să aibă autoritatea ultimă În reglementarea prostituției. În opinia eugeniștilor, poliția aplica un tratament prea dur și insensibil la implicațiile complexe ale prostituției pentru sănătatea generală a populației 74
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de atitudine trăda, de fapt, un sentiment profund de neîncredere În „al doilea sex”. Un element distinctiv al abordării eugeniste a problemei prostituției era, pe lângă perspectiva biologic-ereditară, propunerea ca personalul medical, și nu poliția să aibă autoritatea ultimă În reglementarea prostituției. În opinia eugeniștilor, poliția aplica un tratament prea dur și insensibil la implicațiile complexe ale prostituției pentru sănătatea generală a populației 74. Implicarea poliției În reglementarea acestei ocupații nu făcea decât să descurajeze prostituatele de la o atitudine cooperantă, mai ales
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
distinctiv al abordării eugeniste a problemei prostituției era, pe lângă perspectiva biologic-ereditară, propunerea ca personalul medical, și nu poliția să aibă autoritatea ultimă În reglementarea prostituției. În opinia eugeniștilor, poliția aplica un tratament prea dur și insensibil la implicațiile complexe ale prostituției pentru sănătatea generală a populației 74. Implicarea poliției În reglementarea acestei ocupații nu făcea decât să descurajeze prostituatele de la o atitudine cooperantă, mai ales În privința efectuării unor controale medicale periodice. Eugeniștii erau convinși că, dacă prostituatele ar fi fost corect
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atitudine cooperantă, mai ales În privința efectuării unor controale medicale periodice. Eugeniștii erau convinși că, dacă prostituatele ar fi fost corect informate despre pericolele la adresa sănătății și riscurile eugenice implicate, ele ar fi devenit parteneri cooperanți În programele de reglementare a prostituției și reintegrare a prostituatelor. Abordarea eugenistă a problemei delincvenței juvenile relevă aceeași neîncredere În sistemul penal. Eugeniștii Încercau să mențină un echilibru Între identificarea naturii ereditare a infracțiunilor comise de tineri și dorința de a recupera acești indivizi, Înainte de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sursa lor, erau cauza valului crescând de migrație către oraș a femeilor tinere și singure. De asemenea, tot ei susțineau că același val de migrație, motivată de aspirațiile către dragoste romantică, aventură și bunuri materiale, influențase semnificativ creșterea dramatică a prostituției după primul război mondial 69. Perspectiva expusă mai sus trădează Însă o prejudecată de clasă, pe care adepții eugeniei o cultivau, paradoxal, exprimându-și În același timp disprețul față de viziunea nerealistă a feministelor din clasa de mijloc despre problemele femeilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuiau să dobândească o mai bună cunoaștere științifică a rolurilor lor de mame, Învățând cum să Îngrijească sănătatea fizică și spirituală a unui copil. De aceea, participantele primeau câteva informații elementare despre bolile sociale (precum alcoolismul, tuberculoza, bolile venerice și prostituția), afecțiunile epidemice și igiena individuală 73. Un raport al Subsecției Femenine Biopolitice descrie programa uneia dintre școlile țărănești pentru femei astfel: Gospodărie - gătitul pentru fiecare zi a săptâminii; cusutul la masină, cusutul șorțurilor și hainelor pentru copii; ...vopsitul lânii; ș
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a fi compromisă de proces erau mult mai mari decât ale bărbatului pe care am presupus că l-ar fi putut aduce În fața justiției. În acest caz, femeia trebuia să se teamă și de posibilitatea de a fi acuzată de prostituție și judecată pentru această infracțiune. În mod similar, În cazul căsătoriei dintre o persoană sănătoasă și o alta care suferea de o boală venerică, șansele ca o victimă să Își ceară drepturile În față justiției erau foarte mici, În cazul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Sara Lennox și Susanne Zantop (eds.), The Imperialist Imagination: German Colonialism and Its Legacy, University of Michigan Press, Ann Arbor, 1998; Elizabeth Hallam și Brian V. Street (eds.), Cultural Encounters: Representing Otherness, Routledge, New York, 2000. 59. Dominic Stanca, „Lupta contra prostituției”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr. 32-33, 9-16 august 1925, p. 573. 60. Râmneanțu și David, „Cercetări asupra”. 61. Petre Râmneanțu, Expunere de titluri și lucrări științifice, Cluj, 1942, p. 5. 62. Iordache Făcăoaru, „Amestecul rasial și etnic În România
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 3, nr. 7-8, iulie-august 1929, pp. 232-243, În special p. 237. 71. Judith Walkowitz, Prostitution and Victorian Society: Women, Class and the State, Cambridge University Press, Cambridge, 1980. 72. Ovidiu Comșia, „Considerații generale asupra cauzelor prostituției”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, p. 53. 73. Stanca, „Lupta contra prostituției”, pp. 572. 74. Iuliu Moldovan, „Combaterea boalelor venerice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr.1, ianuarie 1927, pp. 16-18. 75. Veturia Manuilă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Judith Walkowitz, Prostitution and Victorian Society: Women, Class and the State, Cambridge University Press, Cambridge, 1980. 72. Ovidiu Comșia, „Considerații generale asupra cauzelor prostituției”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, p. 53. 73. Stanca, „Lupta contra prostituției”, pp. 572. 74. Iuliu Moldovan, „Combaterea boalelor venerice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr.1, ianuarie 1927, pp. 16-18. 75. Veturia Manuilă, „Studiul a 100 de delincvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Orientarea biologică a educației”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, pp. 1-7. Comșia, Ovidiu, „Semnificația socială a veneriilor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 3, nr. 7-8, iulie-august 1929, pp. 232-243. Comșia, Ovidiu, „Considerații generale asupra cauzelor prostituției”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, p. 53. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. II. Familie și ereditate”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1934, pp. 301-308. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. III. Familie și ereditate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sate”, Societatea de Mâine, vol. 4, nr. 19, 15 mai 1927, pp. 256-257. Stanca, Dominic, „Ambulatorul policlinic ca organ special În combaterea plăgilor sociale”, Societatea de Mâine, 6, nr. 9-10, 15 mai-1 iunie 1929, pp. 163-165. Stanca, Dominic, „Lupta contra prostituției”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr.32-33, 9-16 august 1925, pp. 571-573. Stanca, Dominic, „O anchetă sanitară la un liceu șpartea Iț”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 32, 23 noiembrie 1924, pp. 641-644. Stanca, Dominic, „O anchetă sanitară la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
în cer prin însăși starea sa - iar cerul se află taman pe pământ... Nu-i deloc de mirare, așadar, că Bisericii nu-i plac năstrușniciile acestui adept al Spiritului Liber! A legitima furtul, ba chiar și un anume fel de prostituție, sub pretext că Scripturile susțin preeminența sărăciei, iată o chemare la ordine pe care oamenii legii creștine n-o pot auzi fără să reacționeze... Când Willem Cornelisz moare, în 1253, anul în care Robert de Sorbon fondează viitoarea Sorbonă, reducerea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
În unele cazuri, efectele interacțiunii pot fi predominant pozitive, în alte condiții, predominant negative. Într-un moment, o componentă/problemă poate intra în atenția colectivității, datorită unor condiții speciale (vezi probleme sociale) - grupuri infracționale, fapte criminale șocante, uzul de droguri, prostituție. În alt moment, pot exploda alte cazuri, efecte ale dezorganizării familiilor sau ale pasivității școlii. Explozia în atenția colectivă a unui factor-problemă poate genera o presiune de intervenție punctuală care, în lipsa înțelegerii unui complex de factori, va duce inevitabil la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a-și gestiona economia. Statul poate sustrage din fluxurile legale de fonduri financiare de la nivelul unei națiuni sume importante de fonduri care dispar în sistemul mafiot. Numai în anul 2009 mafia mondială a câștigat din diverse afaceri, inclusiv droguri și prostituție, peste 1.000 de miliarde de dolari, conform unui Raport ONU.<footnote Idem. footnote> Infracțiunile economico-financiare afectează direct stabilitatea societății, putând provoca chiar instabilitate politică și socială. Exemple de activități care pun în pericol stabilitatea statului sunt comerțul cu arme
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
clasic bine conturat, existând mai degrabă tendințe către unul sau altul dintre acestea. Autorul continuă prin analiza critică a sistemului românesc actual de asistență socială din perspectiva diferitelor probleme sociale cu care se confruntă societatea românească a zilelor noastre, precum prostituția, traficul de persoane, consumul și dependența de droguri și alcool, homosexualitatea, infecția cu HIV/SIDA și copiii aflați în situație de risc. Pe lângă analiza pe care autorul o realizează asupra fiecărei probleme sociale, acesta prezintă posibile opțiuni pentru o dezvoltare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
unei formații de dansuri folclorice, după ce s-au arătat o vreme foarte „vigilenți” față de eventuale tentații de a rămâne în Occident, comit în cele din urmă „greșeala”, dezertează din societatea socialistă și ajung niște epave morale, care se îndeletnicesc cu prostituția, comerțul de producții pornografice, traficul de carne vie, banditismul, terorismul, unii dintre ei găsindu-și moartea în condiții sordide, departe de țară. În 1991 scriitorul a publicat un volum de povestiri istorico-cinegetice, Neagoe, căpitan de vânători (personajul central este viitorul
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
că sunt valabile și sindromul falsei memorii, precum și recuperarea prin terapie a experiențelor traumatice reale din copilărie (vezi și Hampton, 1999). Abuzul sexual are însă și conotații sociale mai largi, existând o legătură statistică pronunțată între acesta și delincvența juvenilă, prostituție, narcomanie, vagabondaj juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet ideea că spațiul familial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]