2,370 matches
-
Dumitru bogasieru, nădăjduind o nouă căsătorie care să o salveze dintr-o previzibilă situație precară. Complicațiile, însă, abia acum încep, fiindcă virtualul soț era - se vede treaba - un frecventator al femeilor de moravuri ușoare, de la care luase o boală venerică (prostituatele erau transmițătoarele incriminate ale sifilisului), pe care i-a dat-o văduvei: „Și osebit de aceasta, fiindcă cu boala sfrinții, ar fi bolnăvit-o și pă dânsa și ar fi cheltuit de la dânsa taleri 60 până s-au tămăduit”. Primul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1982, p. 30. 348. N. Stoicescu, op. cit., p. 231. 349. Pentru cariera lui Radu Popescu vezi Dumitru Velciu, Cronicarul Radu Popescu, Editura Minerva, București, 1987, pp. 59-74. 350. Vezi Lucian Dărămuș, „Premise pentru o monografie urbană a prostituției. Registrul prostituatelor: indicator al stării prostituției oficiale”, în vol. Cum scriem istoria, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2003, p. 229. 351. Lucian Dărămuș, loc. cit. Despre vârsta văduvelor (eșantioanele cercetate aparțin, e drept, secolului al XIX-lea ardelean), cu o predominanță a tinerelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oedipiană nerezolvată, cu carențe afective și educaționale. Această categorie de indivizi compensează instabilitatea lor afectivă și morală prin vagabondaj, furt, colecționarism absurd, acumularea de obiecte, avariție, mitomanie, intrigi etc. Adesea, ele sunt persoane din rândul cărora se recrutează alcoolici, toxicomani, prostituate, delicvenți etc. Instrumentele și mijloacele acțiunii psihomorale Cum și prin ce se realizează acțiunea psihomorală? Care sunt instrumentele sau mijloacele utilizate În această acțiune? Cum și cu ce acționăm asupra celuilalt? Iată câteva Întrebări deosebit de importante cărora trebuie să li
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
orfani sau abandonați de părinți provenind din familii dezorganizate, copiii maltratați, copiii vagabonzi, cei cu tulburări de comportament, cu intelect limitat, imaturi din punct de vedere emoțional-afectiv etc. că Femeile cu probleme speciale de ordin social: văduve, femei maltratate, repudiate, prostituatele. Pentru această categorie măsurile de asistență socială vor fi diferențiate În raport cu nevoile lor. Se indică aplicarea unor măsuri protective, În scopul revenirii lor În familie, În societate, În activitatea profesională. dă Bătrânii reprezintă o importantă parte din populația cu nevoi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dependență socială sunt În primul rând datorate unor condiții de viață precare, frustrărilor, lipsei familiei de origine sau existența unei familii dezorganizate, lipsa de educație, deficiențe afective sau intelectuale etc. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de persoane: cerșetorii, prostituatele, copiii străzii, alcoolicii, toxicomanii etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este ultima formă imagologică a nebuniei. Medicalizarea nebuniei și transformarea ei În boală psihică, va aduna nebunii din cetate pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
antisociale; - dependenții sociali sau persoanele care nu se pot întreține singure, necesitând îngrijiri și asistență socială: copii, bolnavi, bătrâni, persoane cu handicap etc.; - asocialii sau acei indivizi care nu se pot adapta sau integra în societate: vagabonzi, emigranți, șomeri, zilieri, prostituate. 4. Starea de normalitate Conceptul de normalitate nu trebuie raportat exclusiv la sfera medicinei. El desemnează, în primul rând, un mod de a fi al omului, ce implică starea de echilibru, aspect care lărgește acest cadru în mod considerabil, plasându
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cronice etc.; familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de familie bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu probleme speciale: șomerii, emigranții/azilanții, grupele de tineri delincvenți, persoanele dependente social, sociopații, toxicomanii, prostituatele etc.; persoanele din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de societate, familie, cu un regim de viață strict controlat și impus de norme interioare; spitalele de bolnavi cronici, spitalele de psihiatrie, căminele de bătrâni, căminele de persoane cu handicap sever
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nereflexiv, de către populație; c) grupurile de persoane castrate, defavorizate și dependente social, care nu pot trăi independent, dar nici nu se pot adapta ușor în societate, având nevoie de suport moral, psihologic și material (persoanele handicapate, copiii străzii, vagabonzii, cerșetorii, prostituatele etc.); d) grupurile frustrate, care cuprind o categorie heterogenă de indivizi din toate păturile sociale, care, deși doresc să se integreze în societate, sunt refuzați parțial sau total de aceasta (șomerii, tinerii calificați fără posibilitatea de a munci etc.); e
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
devianța este ceea ce, într-o societate, se opune conformismului. Devianța este legată de tot ceea ce e restrictiv necesar în acțiunile individuale și de care individul este răspunzător (E. Sagarin). În această categorie sunt incluși indivizii imorali, corupți, criminali, huligani, toxicomani, prostituatele, homosexualii, sinucigașii, fanaticii etc. (A. Cohen, A. Gouldner, H. Becker, J. Henslin). Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu faptul că devianța reprezintă o formă de comportament anormal, care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter de violență
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai sus reprezintă „scenariul” psihosocial al situației deviante a cerșitului. O altă formă de conduită deviantă de tipul dependenței sociale este reprezentată de prostituție. Prostituția este acea situație a instabilității și a inadaptării sociale ce are ca mobil instinctul sexual. Prostituata este persoana imatură emoțional-afectiv, intelectual, dar și sexual, incapabilă de „a-fi-permanent-împreună” cu altcineva. Este vorba de o căutare dependentă, o imaturitate a Eului, care nu se poate acomoda cu rigorile sociale și morale. Cauza se află și în unele defecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
proiecția simbolică într-un univers erotic imaginar, degradat instinctual. Ca și cerșitul, prostituția este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și valorile morale permisivitate comportamentală mascată Partener ocazional Tendințe pulsionale erotico-sexuale Presiuni erotice În acest „scenariu”, rolurile și tipurile de relații interumane au un caracter specific: a) prostituata este persoana dependentă, care exercită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și valorile morale permisivitate comportamentală mascată Partener ocazional Tendințe pulsionale erotico-sexuale Presiuni erotice În acest „scenariu”, rolurile și tipurile de relații interumane au un caracter specific: a) prostituata este persoana dependentă, care exercită presiuni erotice asupra potențialilor săi parteneri; b) partenerul ocazional este persoana care, în virtutea tendințelor sale pulsionale erotice, se „îndreaptă” către prostituată în scopul satisfacerii acestor pulsiuni; c) modelul socio-cultural, prin valorile morale ale societății, constituie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În acest „scenariu”, rolurile și tipurile de relații interumane au un caracter specific: a) prostituata este persoana dependentă, care exercită presiuni erotice asupra potențialilor săi parteneri; b) partenerul ocazional este persoana care, în virtutea tendințelor sale pulsionale erotice, se „îndreaptă” către prostituată în scopul satisfacerii acestor pulsiuni; c) modelul socio-cultural, prin valorile morale ale societății, constituie „elementul de referință” în cadrul acestui scenariu; el exercită o dublă influență asupra celor doi „parteneri”; în acest sens, modelul socio-cultural efectuează o acțiune de „respingere social-morală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
satisfacerii acestor pulsiuni; c) modelul socio-cultural, prin valorile morale ale societății, constituie „elementul de referință” în cadrul acestui scenariu; el exercită o dublă influență asupra celor doi „parteneri”; în acest sens, modelul socio-cultural efectuează o acțiune de „respingere social-morală” a persoanei prostituatei, care este astfel o persoană de două ori victimizată; pe de o parte, de reprobarea modelului socio-moral, iar pe de altă parte, de pulsiunile erotico-sexuale ale partenerului ocazional; asupra partenerilor ocazionali, modelul socio-cultural exercită o acțiune de toleranță, de „permisivitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
parte, de reprobarea modelului socio-moral, iar pe de altă parte, de pulsiunile erotico-sexuale ale partenerului ocazional; asupra partenerilor ocazionali, modelul socio-cultural exercită o acțiune de toleranță, de „permisivitate ocazională”, mascată de conveniențele sociale, care favorizează acțiunea pulsional-agresivă a acestora față de prostituate. C. Lombroso și E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modelul socio-cultural exercită o acțiune de toleranță, de „permisivitate ocazională”, mascată de conveniențele sociale, care favorizează acțiunea pulsional-agresivă a acestora față de prostituate. C. Lombroso și E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
epileptici), alcoolicii și toxicomanii, psihopații impulsiv-instabili cu tendință la vagabondaj, sociopații etc. La aspectele legate de „tarele psihice” ale acestei categorii de indivizi, se adaugă un nivel de educație extrem de scăzut, analfabetismul, absența familiei, asocierea în grupe marginale de delincvenți, prostituate, dependenți social etc. Măsurile care se impun au un caracter mai larg. Ele privesc acțiuni de asistență și ocrotire socială, precum și măsuri de igienă mintală. Acestea constau în depistarea respectivelor persoane (fapt destul de greu de realizat, întrucât ele nu au
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu se pot fixa într-un anumit loc. Nu pot suporta o viață ordonată care pentru ele reprezintă o situație frustrantă. Necesitatea instituționalizări acestor indivizi este importantă și ca măsură de prevenție socială, întrucât din rândul lor se recrutează delincvenți, prostituate etc. 8. Psihoigiena accidentelor Un loc special în cadrul situațiilor de criză trebuie rezervat accidentelor, ca fenomene psihosociale specifice lumii și modului de viață moderne. Accidentele sunt evenimente traumatizante, negative, fizice, psihice, morale, care survin brusc, având un caracter brutal. Frecvența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanei. Sintetizând cele de mai sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
criminalii organizați: „killer”-ii, rețele de prostituție, traficanții de droguri, muncitorii clandestini; criminalii profesionali obișnuiți: bandele de tineri, bandele de adulți; criminalii „gulere-albe”: oamenii de afaceri, clericii, politicienii și funcționarii guvernamentali; criminalii obișnuiți neînnăscuți: cei care comit furturi neînsemnate, vagabondaj; prostituatele și homosexualii: cei care comit conduite homosexuale, prostituție; delincvenții ocazionali: cei care comit omoruri, acte de vandalism; devianțele sexuale: exhibiționismul, violul; criminalii patologici: bolnavi mintal. În ceea ce privește geneza conduitelor deviante de tip criminal, două grupe de factori intervin în cazurile analizate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul următoarelor forme de criminali: criminali profesionali, criminali organizați, criminali profesionali obișnuiți, criminali „gulere-albe”; b) factori psihogenetici individuali: tulburări de comportament, constituții psihopatice, stări reactive, perversiuni sexuale, boli psihice; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali obișnuiți neînsemnați, prostituate și homosexuali, delincvenți ocazionali, devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării lui M.B. Clinard, o creștere progresivă a potențialului agresivității criminale și, în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui C. Lombroso, psihopate cu o imaturitate afectivă și morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu un intelect de limită; se mai notează absența simțului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu un intelect de limită; se mai notează absența simțului moral, indiferență afectivă, înclinații către rău; sunt imprevizibile și cu un mare potențial delictual; - prostituatele ocazionale sunt persoane morale, dar care au căzut victime mizeriei, provenind din familii dezorganizate; în manifestarea lor ca atare au importanță violurile, răul model; sunt recuperabile; - grupa prostituatelor intermediare ocupă un loc de mijloc între cele de mai sus; ele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afectivă, înclinații către rău; sunt imprevizibile și cu un mare potențial delictual; - prostituatele ocazionale sunt persoane morale, dar care au căzut victime mizeriei, provenind din familii dezorganizate; în manifestarea lor ca atare au importanță violurile, răul model; sunt recuperabile; - grupa prostituatelor intermediare ocupă un loc de mijloc între cele de mai sus; ele prezintă trăsături de personalitate de tip psihopatic: slăbirea simțului moral, sugestibilitate; această grupă poate fi parțial sau total recuperată. M. Dide și A. Guiraud au stabilit un tablou
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]