3,076 matches
-
însă o nemica toată, că Hristos a rostit vorbele acelea înainte de ce evreii ar fi respins mântuirea și înainte de a-l fi răstignit. A spune creștinilor de azi "Mîntuirea vine de la evrei" e o mai mare nebunie decât daca un protestant ar zice altui protestant "Mîntuirea vine de la Roma" pentru că Luther a plecat din punctul de vedere al bisericei romane și pentru că protestantismul datorește mare parte a culturii sale bisericei celei vechi. Fiece putere intelectuală tânără care învinge pe una mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
face. M-am uitat de mai multe ori în spate; nimeni. Strada părea pustie, oamenii se pregăteau de sărbătoare. În geamuri zăreai coronițe de brad și lumănări de plastic în V, cu becurile mici și austere. Perdeluțele fuseseră suspendate discret, protestant, descoperind și-acoperind în același timp: nimeni nu te privea din spatele lor, nici tu nu căutai să vezi ce-i înăuntru. Un sentiment de reținere și sobrietate plutea peste oraș, contrazis doar de clădirile zdrobitoare ale Imperiului și de Moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice forțe de piață care au împins către naționalizarea cărții tipărite. Destrămarea, mai întâi lingvistică, apoi confesională, a unității latine a civilizației apusene s-a soldat cu apariția unui caleidoscop de "culturi idiomatice" (Zernatto, 1944, p. 360
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios românii stăruind în ortodoxia lor strămoșească măsura a avut drept consecință neplanificată inițierea procesului de înlăturare a slavonei și de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de arbitrariul unor interese exogene politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a fost dezghiocată din valva ortodoxă înlăuntrul căreia a evoluat cu lenevie până în pragul închegării unei difuze identități etnice fundamentată pe comuniunea de credință și grai. După ce Reforma protestantă a răscolit conștiința de neam difuză a românilor transilvăneni, fixând ortodoxia ca nucleu identitar, Contra-reforma catolică, exprimată prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea unirii bisericii române cu biserica romană a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolului al XVI-lea, fiind ulterior transportat, via Locke, în Statele Unite ale Americii. Emergența naționalismului în Anglia secolului al XVI-lea a fost antamată de un cumul de transformări sociale majore, printre care cel mai important factor a fost Reforma Protestantă. Autoproclamarea lui Henric al VIII-lea în calitatea de cap al Bisericii a avut o serie de efecte consecinționale în cristalizarea conștiinței naționale engleze. În primul rând, ruperea de Roma a favorizat configurarea unei identități distincte în cadrul lumii creștine. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a avut o serie de efecte consecinționale în cristalizarea conștiinței naționale engleze. În primul rând, ruperea de Roma a favorizat configurarea unei identități distincte în cadrul lumii creștine. În al doilea rând, ideea lui Martin Luther a "preoției universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu un major handicap. Tabelul de mai jos reflectă fără echivoc statutul inferior al românilor, uniți și ortodocși, în raport cu confesiunile "recepte" în privința educației. Tabel 17. Tablou comparativ al învățământului transilvănean, 1843 Națiunile politice constituționale Națiunea tolerată a românilor confesiuni catolici protestanți uniți ortodocși populația 282.978 493.625 688.088 622.784 număr de școli în 1843 223 1.131 310 286 raportul populație/școli 1.269 436 2.220 2.178 nr. de școli per 100.000 locuitori 79 229
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
raportul populație/școli 1.269 436 2.220 2.178 nr. de școli per 100.000 locuitori 79 229 45 46 Sursa: D. Prodan (1984, p. 396) Grupând dihotomic cele patru confesiuni în categoria status quo-ului națiunilor politice (catolici și protestanți), respectiv în categoria națiunii tolerate a românilor (uniți și ortodocși), primei în revine o școală la 574 de locuitori, în timp ce românilor le revine o școală la 2199. Diferența rămâne la fel de grăitoare și dacă se schimbă unitatea de măsură. Luând ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Stalin în 1953 urmată de vigurosul denunț post- mortem al cultului personalității de către N. Hrușciov în 1956), schimbarea plăcii ideologiei sovietice de la internaționalism la naționalism s-a repercutat rapid și asupra politicii și istoriografiei românești. Ceea ce, calchiată nominal după reforma protestantă al cărui protaganist principal a fost Martin Luther, a fost numită "reforma comunistă" (Urban, 1979), a afectat inevitabil și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore sunt evidente în această reformă pe plan istoriografic: a) re-naționalizarea trecutului, epurat anterior
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rol deosebit. Chiar dacă avem în vedere state diferite, așa cum sunt cele din Peninsula Scandinavia, cele vest-europene, precum Germania, Eleveția sau Olanda, dar și cele sud-est europene, ca România și Grecia, putem recunoaște faptul că religia creștină (sub formele sael catolice, protestante ori ortodoxe) a deținut un rol important în structurarea acestei ideologii. Originile ideologice ale creștin-democrației pot fi regăsite, așa cum arată Eynedi Zsolt, în momentul fuziunii catolicismului cu politica, întemeidnu-se astfel imperialismul politic tradițional al Bisericii. Dar elementele ideologice creștin-democrate, particularizate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
spune are vreo noimă, nu are, așa că e bine să revenim la oile noastre, la identitatea americană, așa cum o percep și alții, legând începuturile cu ceea ce se petrece azi. Voluntarismul caracteristic perioadei pionierilor eroici, al colonizării Americii, amestec de individualism protestant și de simț al comunității, stimulat de lupta cu greutățile, obstacolele și primejdiile, luptă ce definește existența pe o frontieră în continuă redefinire, a fost reciclat, chiar în perioada politicilor multiculturale contemporane, de candidatul Barack Obama, devenit al 44-lea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
considerație factorii care au dus la asemenea expresii în cel mai tulburat deceniu postbelic în istoria culturală a SUA, deceniul contra-culturii. Tot o abordare echilibrată a spiritului american, dacă se pot face generalizări în epoca în care WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant) în SUA este doar un ingredient ca multe altele în salad bowl-ul identitar, este dimensiunea religioasă a societății americane, societate mai puțin laicizată decât cele ale unor importante țări occidentale, precum Marea Britanie sau Olanda. Această dimensiune religioasă îmbracă diferite forme
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
probabil figura cea mai cunoscută, iar cruciadele sale evanghelice (gospel crusades) au inspirat mulțimi uriașe, adesea lideri politici importanți, atât prin ideile, cât și prin formulările sale (vezi CRUSADE). The Southern Baptist Convention este cea mai puternică organizație de orientare protestantă în America, avându-și inima, după cum o arată și numele, în sudul Americii, în centura Bibliei. Reprezentanții de frunte ai acestei orientări cer reîntoarcerea la valorile tradiționale: supunerea femeilor față de bărbați, condamnarea multiculturalismului și consumismului. Paradoxal, SBC a devenit mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
The Mills of the Kavanaughs (1951), arată ucenicia poetică în umbra complexității textului modernist, plin de aluzii, dens, făcut să fie citit și văzut pe pagină, mai degrabă decât declamat în piața publică. Este o lume poetică bântuită de trecutul protestant (Episcopalian) al diferitelor rădăcini și ramuri ale impresionantului său arbore genealogic, un bun exemplu de un astfel de poezie Lowell-iană timpurie fiind "The Quaker Graveyard in Nantucket" (cimitirul quaker din Nantucket). Poemul este dedicat lui Warren Winslow, un văr mort
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
constat din reduceri de cheltuieli în sectorul public, în special în domeniile sănătății și educației, cu consecințe negative pe termen mediu și lung. WASP Cei mai egali dintre egalii SUA timp de multe generații după adoptarea Constituției, albii de religie protestantă având descendență anglo-saxonă (white, anglo-saxon, protestant), combinând capital economic și cultural, membrii clasei mijocii (termen destul de lax, devreme ce mai toți americanii aparțin clasei mijlocii, upper sau lower). Metanarațiunea excepționalismului american (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM) afirmă că societatea americană nu are
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
spațiul lor, omul se-ncearcă, iar încercarea este creație, ca rezultat al muncii minții și al brațului. Libertatea devine responsabilitate, privită de Părintele Stăniloae ca un nou "ascetism", "generalizat și obligatoriu", cam într-o accepție apropiată de a eticii weberiene protestante a muncii. Munca nu este un scop în sine, căci finalitatea ei este dialogică, sobornicească. Iar sobornicitatea lumii implică nu numai dialogul om-Dumnezeu, ci și om-om și, mai departe, om-natură. În această triplă ecuație dialogică, omul întoarce darurile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ci între un Occident secularizat și o lume islamică radicalizată, ambele trădări ale religiilor prin ideologizare. Cu alte cuvinte, se ciocnesc un Occident postmodernizat și un Orient radicalizat în fundamentalism. Ateismul postmodern este ultima fază a secularismului început de mișcările protestante și amplificat de Revoluția Franceză, până în zilele noastre. Secularizarea a însemnat un lung proces de demagificare a lumii, pe care l-a analizat cu pătrundere Max Weber. Etica protestantă a avut revelația mântuirii prin muncă, ceea ce a declanșat spectaculosul fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fundamentalism. Ateismul postmodern este ultima fază a secularismului început de mișcările protestante și amplificat de Revoluția Franceză, până în zilele noastre. Secularizarea a însemnat un lung proces de demagificare a lumii, pe care l-a analizat cu pătrundere Max Weber. Etica protestantă a avut revelația mântuirii prin muncă, ceea ce a declanșat spectaculosul fenomen al apariției capitalismului. Dar de aici a început și adâncirea secularizării, cu pierderea rădăcinilor religioase ale capitalului. Nimic în ființa-ca-ființare nu se poate sustrage diferenței ontologice. Uriașul progres al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ignoră pur și simplu. Chiar dac] vom presupune c] înțelegem semnificația celui de-al doilea termen al sintagmei „etic] evreiasc]”, măi r]mân o serie de probleme de clarificat. Religia iudaic] este orientat] c]tre atingerea perfecțiunii în practic] (pentru protestanții disidenți din secolul al XIX-lea, ea este „o religie a oalelor și a tig]ilor”). Aceast] orientare practic] își g]sește expresia concret] în ceea ce se numeste halaha sau legea iudaic], care se refer] la normele de comportament cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a aspectelor etice, desi r]mane o minoritate considerabil] antiecumenic] sau inc] neafectat] de aceast] mișcare. În vederea aprofund]rii subiectului legat de etică creștin], este demn de menționat faptul c] aceast] terminologie este folosit], de obicei, de c]tre protestanți, în timp ce catolicii utilizeaz] formulă de teologie moral], f]r] a se stabili o diferențiere în ceea ce privește utilizarea celor dou] terminologii sau a conceptelor pe care le definesc. Ambele vizeaz] cele dou] aspecte etice esențiale, cum s] acționezi dintr-un motiv corect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inițiat și vede în c]s]torie o îndatorire a tuturor, cu excepția câtorva, puțini la num]r. Calvin a preluat aceast] tem] și a reafirmat c] activitatea sexual] în cadrul c]s]toriei trebuie s] fie înfrânat] și decent]. Pentru reformatorii protestanți, procreația a r]mas principala funcție pozitiv] a sexului. Poziția romano-catolic] fâț] de sex a fost reafirmat] de nenum]rate ori în enciclicele Papilor Leon al XIII-lea (1880), Pius al XI-lea (1930), Paul al VI-lea (1968) și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sufletească”, cum afirma mitropolitul - este Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, tipărită în 1645, se pare la Mănăstirea Dealu. Scrierea oferă o argumentație logică și documentată, bazată pe citate biblice, în apărarea ideilor dogmatice ale ortodoxismului, infirmând principiile protestante. Răspunsul..., cea mai importantă lucrare originală de polemică religioasă din literatura română veche, cunoscută, de altfel, de Samuil Micu și Gh. Șincai, rămâne și o pledoarie pentru unitatea spirituală și de credință a românilor. Întreaga activitate culturală desfășurată de V.
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]