1,136 matches
-
IUGA, Nora (4.I.1931, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Născută într-o familie de artiști - mama, Elena, era balerină, iar tatăl, Iosif Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
ȘORA, Mariana (26.V.1917, Budapesta), eseistă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Fischer) și a lui Rudolf Klein, director de bancă la Timișoara, refugiați în timpul primului război mondial în capitala Ungariei. Urmează școala primară la Institutul „Notre Dame” din Timișoara, apoi tot aici Liceul „Carmen Sylva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
POPESCU, Simona (10.III.1965, Codlea, j. Brașov), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Elenei Popescu (n. Voicu) și a lui Ovidiu Popescu, funcționari. Urmează Liceul „Unirea” din Brașov (1979-1983) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, secția română-franceză (1983-1987). În studenție participă la ședințele Cenaclului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
mult, tot mai convins, așa cum a repetat în mai multe ocazii, că scriitorii nu pot și nici nu trebuie judecați după cantitatea paginilor lor. "Când Liala a fost întrebată de un ziarist de ce n-a reușit să dea capodopera așteptată, prozatoarea a semnalat surâzând că nu a fost de vină graba cu care a scris cele peste o sută de romane, ci pur și simplu propria neputință. Fapt e că Dostoievski, Balzac sau Goethe, care au scris chiar mai multe cărți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
, Corin (12.I.1961, Baia Mare), prozator și critic literar. Este fiul lui Mircea Braga, critic literar, și al Rodicăi Braga, prozatoare. După studii liceale terminate în 1980 la Liceul „Octavian Goga” din Sibiu, a absolvit în 1985 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind, între 1981 și 1985, redactor la revista „Echinox”. Beneficiază de câteva burse de cercetare: la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
CRĂSNARU, Daniela (14.IV.1950, Craiova), poetă și prozatoare. Este fiica Victoriei (n. Dancău) și a lui Petre Crăsnaru, farmacist. După ce urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1965-1969), va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1973). Debutează în revista „Ramuri”, în 1967, iar editorial în 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
, Adriana (31.V.1938, Craiova), istoric și critic literar, prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Cernătescu), profesoară, și a lui Aurelian Iliescu, jurist. Urmează Liceul „Frații Buzești” din Craiova și Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1960. Profesoară în învățământul mediu, funcționează o vreme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
78. 9 Idem, Calitatea de martor, București, Editura Cartea Românească, 1970, p. 23. 10Luiza Bratu, op. cit., p. 178. 11 Ana Blandiana, Scriitorul român între opoziție și rezistență, în "Revista 22", nr. 21 (1991), p. 54. 506 "Biografia și opera poetei, prozatoarei și eseistei Ana Blandiana (n. 25 martie 1942) comportă o cercetare amplă și profundă spre a identifica universul liric și epic al uneia dintre cele mai talentate scriitoare din literatura română". Cf. Nicolae Scurtu, Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
autoarea, profesoară emerită la Liceul Sf. Sava, n-a publicat-o, deși intenționa. Fapt este că, după adormirea Mariei Pavnotescu, în aprilie 2014, și-a asumat funcția de editor fiica ei, stabilită la New York, informaticiană de profesie, scriitoare "totală" (poetă, prozatoare, cronicar dramatic și cinematografic) cu talent plastic. Roxana Pavnotescu a găsit cu cale să plaseze la deschiderea volumului un "cuvânt" din afară și cui să-l solicite, dacă nu, în primul rând, celui care a îndrumat pregătirea doctoratului mamei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fi trăită de autoare decât drept pretext pentru scris; în fond, construit doar pe mărturii evazive și dând sentimentul absenței de acțiune, textul insistă mai mult pe atomsfera de tristețe, ceea ce înseamnă că Yourcenar nu este o romancieră, ci o prozatoare pricepută la juxtapunea de fragmente relativ independente, unde personajele slujesc demonstrațiilor tehnice de mare rafinament. Fără a trimite la Memoriile lui Hadrian ori la Piatra filozofală, calificate totuși drept romane de către scriitoare, aceste observații se referă de fapt la decalajul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
BIBESCU, Martha (15.I.1886, București - 28.XI.1973, Paris), prozatoare. Este fiica Smarandei Mavrocordat, descendentă din spiță voievodală, și a lui Ion Lahovary, om politic și diplomat în timpul domniei lui Carol I. Și-a petrecut, un timp, copilăria, la conacul părinților din Balotești, iar apoi în Franța. Aici va primi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
HÂRSU, Lia (29.XII.1875, Băneasa, j. Teleorman - 8.II.1964, București), prozatoare, autoare de piese de teatru și traducătoare. Soție a medicului și publicistului Melchior Hârsu, Rozalia Măgură va semna Lia Măgură, Lia Măgură Hârsu, Lizzi Hârsu și Lia Hârsu. A funcționat, din 1911, ca institutoare de limba română în învățământul primar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
, Ștefana (17.X.1897, Remiremont, Franța - 30.V.1995, București), prozatoare, poetă și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Mazurier), de origine franceză, și a lui Ștefan Lupașcu, jurist și diplomat. Învață, cu dese întreruperi, la școala particulară a Mariei Delavrancea, sora tatălui ei și soția lui Barbu Delavrancea, apoi, până în 1916
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
de proză practicat de V.T. Schițele cuprinse în volumul Cloșca cu pui (1941), publicate întâi în „Bilete de papagal”, cultivă în special pitorescul, intrând de-a dreptul în categoria etnograficului, și portretistica, element stilistic ce va reapărea în cărțile următoare, prozatoarea captând atenția cititorului în principal printr-un anumit tip de memorialistică. Deși uneori literaturizează excesiv, mediul și atmosfera epocii, figurile literare și culturale ale vremii sunt prezentate adesea în posturi interesante, în medalioane ce reînvie, cu vioiciune și prospețime, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
o lumină inedită. „Ursitul” - Ionel Teodoreanu - „vorbea ca și cum ar fi avut șaizeci de ani și un trecut furtunos, plin de experiențe amoroase... nimic să-i umple viața și sufletul, că este trist și neînchipuit de singur, da, da, singur sufletește”. Prozatoarea va încerca să surprindă și unele trăsături ale operei acestuia, cum ar fi metaforele predilecte și legătura lor cu „realitatea”; poemele Începutul, Ursitul și Poveste, inserate în corpul romanului, par în egală măsură a fi ale autoarei sau inedite ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
STĂNCULESCU, Nina (4.III.1928, București), prozatoare, eseistă și traducătoare. Este fiica Filofteei (n. Ionescu) și a lui Florea Stănculescu, arhitect, profesor universitar. Absolventă a Școlii Centrale de Fete din București (1946), S. a urmat tot aici cursurile Facultății de Litere și Filosofie (1946-1950), lucrarea de licență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
lucrările ei de istorie și critică de artă. Colaborează la „Contemporanul”, „Scânteia”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Este membră a Asociației de Studii Orientale (1970-1989) și a Asociației de Prietenie România-Japonia. A semnat și Nina Stănculescu-Zamfirescu. S. debutează ca prozatoare pentru copii cu mica fabulă poetică în stil popular Cuibul câneparilor (1954), tradusă în engleză și difuzată la BBC în 1959. Urmează romanul Ionica (1961), apoi culegerea de povestiri Gâze, flori și mulți copii (1963), în care se regăsește și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
, Eugenia (22.IX.1930, Brăila), critic și istoric literar, editoare și prozatoare. Este fiica Gherghinei (n. Vrânceanu) și a lui Ion Nicu Tudorică, mecanic-ajustor. Urmează școala primară și liceul la Brăila (1940-1949), iar Facultatea de Filologie la Universitatea din București, absolvind în 1953. Până în 1985, când s-a pensionat, este redactor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
colaborat la „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Tribuna”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Jurnalul literar”, „Cotidianul” ș.a. Prima carte, Pretexte critice, îi apare în 1973, urmată de Ipostaze ale prozei (1977) ș.a. Se afirmă însă și ca prozatoare, cu romanele Caruselul (1974), Prețul singurătății (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), Vară vrăjmașă (1985). Ca istoric literar și editoare, a îngrijit scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu: Teatru (1965), Opere (I-V, 1972-1988). Înainte de a se căsători cu prozatorul Costache Anton a semnat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
, Doina (20.II.1938, Constanța - 1999, București), prozatoare și eseistă. Este fiica Mariei (n. Ostroveanu), profesoară, și a lui Ioan Ciurea, ofițer de aviație. În primii ani de viață locuiește succesiv în mai multe localități, în funcție de perindarea tatălui prin diferite garnizoane. Face studii universitare la București, luându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
învestit cu corespondențe culturale și o sugestivitate motivată subiectiv, mărturisesc afinități cu viziunea unui Geo Bogza. Romanul O lacrimă de privit (1970) și culegerea de schițe Tu care treci pe-aici... (1973) evocă surghiunul tomitan al poetului latin Ovidiu; interesul prozatoarei vizează nu reconstituirea istorică în sine, ci o problematică perenă - situația artistului față de societate -, asociată unui demers și unei recuzite în fond comune cu cele ale prozelor sale de inspirație contemporană. Eseuri pe teme diverse, mai ales culturale, cărora li
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
TÂRZIU, Alexandra (19.XI.1937, București), prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ilenuș) și a lui Gheorghe Târziu, mic industriaș; e căsătorită cu Andrei Brezianu. A urmat la București școala primară și Liceul Sanitar „Pitar Moș”, absolvit în 1957. Lucrează ca asistentă medicală la diverse spitale din capitală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
interminabil de măști sunt doar câteva elemente caracterizante. Masca este cea a clovnului și sub ea se ascund nu chipuri de oameni, ci întrupări ale unor probleme existențiale fundamentale. Un registru mult mai grav definește cel mai cunoscut roman al prozatoarei, Sperietoarea din Hors (1979), unde ideea de joc-joacă va deveni atotstăpânitoare. Subiectul este simplu și în aparență nevinovat: locuitorii din comuna Hors comandă unui „Atelier de pietrărie și obiecte decorative” o sperietoare. Construind un spațiu suprarealist, T. realizează în parabola
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
a devenit celebru și datorită conotațiilor politice pe care le-a Îmbrăcat, Barbu (redactor-șef la revista Săptămâna) amenințând că Își va da demisia din PCR, dacă nu Încetează campania de acuzații Împotriva sa. Mai aproape de zilele noastre, o tânără prozatoare din Cluj-Napoca, Maria Lucia Hațegan, a scris o povestire intitulată Incredibilul adevăr, pe care, În 1996, a prezentat-o revistei Tribuna pentru a fi publicată. Secretară la această revistă era Titina Țene, soția scriitorului Al. Florin Țene. Maria Lucia Hațegan
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
, Margareta (16.III.1897, Buzău - 9.IX.1991, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Aureliei (n. Iosif) și a lui Iancu Vainberg, comerciant, și soția poetului Paul Sterian. După absolvirea Școlii Evanghelice din București, unde îl are profesor de limba română pe Ioan Slavici, face studii de artă la Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]